529 matches
-
mare, odată ce nu depășiseră niciodată insulele Murano sau San Giorgio. Povești despre corăbii auzise aproape zilnic, căci bunicul său Matteo dispunea de nave de comerț care ajungeau până În Portugalia sau În Africa. Auzise povești frumoase, despre ceruri senine și valuri Înspumate deasupra cărora săltau uneori delfini jucăuși, dar și povești triste, despre furtuni care ridicau munți de apă și transformau marea Într-un infern lichid. Abia acum, odată cu ieșirea de pe cursul Dunării, prin brațul Chilia, Întâlnea cu adevărat ceea ce i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
intră În viraj la tribord și Încarcă tunurile! anunță marinarul de cart. - Douăzeci de grade vest, velele superioare pe vânt, viteză maximă! ordonă Morovan. Cu toate cele trei catarge ridicate și toate pânzele umflate de vânt, fregata moldoveană despica valurile Înspumate ale golfului, Înaintând direct spre cele două galere. Caicele poliției vamale rămăseseră cu mult În urmă și, văzând că navele de război ridică ancora, porniseră Înapoi spre țărm. În schimb, triremele Cuceritorilor mențineau viteza, apropiindu-se constant de corabie. - Două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ploaie. Dedesubt se vedea marea, ca o tipsie uriașă de cenușă lichidă. Din loc în loc, pe fața acesteia se zărea câte-o navă, cât o coajă de nucă, brăzdând luciul apei și lăsând în urmă o dâră lungă de valuri înspumate, ce se micșorau și dispăreau hăt în urmă, la capătul opus al acestei cărări prelungi. Avionul a aterizat la Copenhaga pe o ploaie mocănească. De-ndată ce-am coborât, grăbiți și zgribuliți, ne-am trezit într-un aeroport uriaș din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
urlete... peste noapte, pe neașteptate, unii dintre locuitorii atât de pașnici și cuminți deveniseră, de bunăvoie ori, mai degrabă, de nevoie, comuniști. Imperiul roșu se extindea și-i cuprindea, în noaptea care venea, ca o mare de nestăvilit, învolburată și înspumată...!" Ținând-o într-o goană continuă, frânt de oboseală două zile și două nopți a zorit spre malul Prutului, s-a amestecat cu unele șiruri de ostași și civili, care se retrăgeau ca și el, negri ca pământul, mâhniți, prăfuiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
trimis trei scrisori în vara aceasta. Nu mi-a răspuns. Se părea că nu mai e nimic de făcut, deși mi-am pus tot sufletul în scrisori. Le-am expediat cu sentimentul aceluia care se aruncă de pe promontoriu în valurile înspumate. Am așteptat mult. Nici un răspuns. L-am întrebat, întâmplător, pe fratele meu ce mai face bărbatul acela. Naoji mi-a răspuns că o ținea, ca de obicei, în beții, seară de seară, că operele sale literare sunt din ce în ce mai imorale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
costumele lor, călcând plini de importanță și urmați de o orchestră de mariachis. O serenadă o va hotărî pe zeița frumuseții că locul ei nu este în muzeu printre statui, ci printre cei care se stropesc cu apă din valurile înspumate. Miturile sunt încă vii în Mexic și oamenii au nevoie de ele pentru a trăi, nu pentru a-și folosi fantezia. Într-adevăr, nu faptul că există triburi în Mexic unde zei vechi sunt cinstiți ca odinioară merită să fie
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
apoi se răsuci și făcu o mișcare, două de înot. Apa îl înțepă cu ace ca de gheață, dar Adam era obișnuit. Și îi plăcea gustul sărat al apei. Zet se așezase pe țărm, la o bună distanță de undele înspumate. Nu-i plăcea marea. Îi era frică de ea și nu-i plăcea să-și stropească blănița. Dorea ca Adam să se întoarcă mai repede. Ca să se mai înveselească un pic, lovi o piatră cu lăbuța, ca și cum ar fi jucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
departe, tot mai departe, tot mai departe, aș muri de epuizare și atunci aș sfârși cu obsesia Rozanov. A, dar în cazul ăsta s-ar numi că a învins el! Și are vreo importanță?“ Se îndepărtă, retezând cu brațul crestele înspumate, mai departe, tot mai departe, către împărățiile mării în care uscatul nu a fost niciodată văzut și nici nu s-a auzit despre el. Deodată, în găoacea verde, legănată, dintre două valuri, văzu jos, sub el, ceva alb care i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și În lat, călare pe o motoretă, ca un adolescent la prima lui slujbă. — Doamna Solari? spuse străinul, privindu-l bănuitor. — Poate mă căutați pe mine..., preciză Sasha. Privirea rușinată a celuilalt Îi aminti că era gol și cu fața Înspumată. — Trebuia să Înmânez asta. Era un coș uriaș cu lalele albastre, atât de mare, că nici măcar nu Încăpea pe ușă. Lalele albastre. Sasha se dădu la o parte și străinul - privind nehotărât În jur - târî cu greutate coșul, până În centru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe clienții stabilimentului la jocuri și petreceri la care ei nu puteau participa. Se simțeau excluși. Pentru a Înlătura senzația că sunt niște paria pe plajă la fel ca În oraș, soldații intrară să facă baie. Marea era agitată, valurile Înspumate și puternice, pline de alge vâscoase și fibroase, curentul te trăgea În larg și nu se putea Înota. Dezamăgiți, se Întinseră la soare pe prosoape. Poate că vorbiseră despre curve, se lăudaseră cu isprăvi imaginare și Își număraseră zilele rămase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
evita picăturile de apă. Antonio observă că sânii Îi erau prea strânși În cupele sutienului: se ivea din el o dungă mai deschisă, aproape albă. Apa Îi atinse genunchii, dar fata nu intră mai departe. Poate că marea agitată și Înspumată nu o atrăgea, poate că observase că el o privea și voia să se lase admirată. Dar chiar În momentul acela el se trezi cu mingea la picior și profită de ocazie. Așa era el. Nu se gândea de două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Întunecând cerul. Un tunet se aude prin nemărginirile rotunde. Se vede lumina frântă a fulgerelor. Pământul Înfricoșat se cutremură. Vântul vâjâie cu glas de frunze spulberate, de codri zbuciumați. Picaturi gigantice izbesc cu putere pământul. Într-o clipită curgeau pârâiașe Înspumate. Dar, deodată, urletele vijeliei s-au potolit. Norii s-au Îndepărtat Încetul cu Încetul. Natura, renăscută, Îi zâmbește soarelui gata să apună. Iosip Adriana - cls. a IlI-a E Căprioara Pentru oameni pădurea Înseamna viață. Ea reprezintă frumusețe și bogăție
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
la o comandă pe care trebuie să i-o îndeplinesc. JÜRGEN: Cu toate astea, acest vin spumos l-am achiziționat pentru una din orele d-voastră fericite dintr-un magazin extrem de fin, doamnă cârciumăreasă și acum ați vândut cadoul meu înspumat acestor persoane care probabil sunt foarte superficiale. CÂRCIUMAREASA: Dar ce-a fost cu dumneata, domnu' Jürgen, asta trebuie să comunic persoanei d-voastră. Pentru un mic serviciu cu privire la plăcere era cât p-aci să dați ortu' popii în pat, dar
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mări împrejmuite de marele fluviu circular Ocean. Uscatul este, ca orice uscat, făcut din câmpii, din munți și din văi, brăzdat de râuri. În adâncul pământului se află regnul de umbră al lui Hades, Infernul, iar dedesubtul acestuia, Tartarul. Mările, înspumatele și adesea sumbrele mări, sunt pline de insule și în adâncul lor sălășluiesc zeii mării în palatele mării. Deasupra e cerul, cu astrele lui. Cerul astrelor și al luminii este numit aither, eterul, cerul de foc, dar între pământ și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
necuprins, forța dă forță și formă deplină tuturor ce sunt, în clipa lor și în veșnicia lor. Soarele arde, pământul este rodnic și mănos, marea geme de pești, plantele sunt pline de sevă și animalele vânjoase, râurile curg reci și înspumate izbindu-se de stânci, focul este năprasnic, iar ce piere renaște și se primenește mereu. Până și în perindarea zilelor și a nopților, a luminilor și umbrelor se simte respirația puterii care stăpânește lumea, fiind lumea. Iar ce iese din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pe care le stârnește și le mână vântul: un nor negru și furtunos 55 adus dinspre apus peste întinderea mării, departe întâi, apoi mereu mai aproape; sau valurile nenumărate ale mării; izbite de vifor și care vin, tot vin dese, înspumate și cotropitoare, să se spargă, tunând și împroșcând, de promontorii și de stânci. Iar marele avânt poate rupe totul în cale-i ca un râu umflat de ploi, dar și scădea până la urmă, ca elanul unui bolovan uriaș rupt de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
uriaș rupt de torente dintr-o stâncă și rostogolindu-se năprasnic până când, pierzându și avântul, se oprește în câmpie. Iar războinicul întâmpină uneori o putere mai mare ca a lui și se oprește, ca în fața unui râu ieșit din albie, înspumat și crâncen, peste care nu poate trece și trebuie chiar să dea înapoi și, de spaimă, să fugă. În schimb, când ai putere, înduri și rămâi neclintit: ca norii grei și nebătuți de vânt, ca un stejar înalt cu rădăcini
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pura analogie și se mărește nemăsurat, cuprinzând mult 56 mai mult: ninge întruna și greu într-o zi fără vânt și, așternându-se, zăpada năpădește munții înalți și câmpii, porturi și maluri; vrea să se aștearnă până și peste marea înspumată, o stăvilesc doar valurile care se izbesc de țărm. Însă, nestăviliți, troienii trec prin zidul aheu ca un vârtej negru, ca un val uriaș care se abate pe puntea unei corăbii: le deschisese calea însuși Apolon, care l-a dărâmat
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
sugerează o inversiune patetică: ucigașul este tocmai gazda, cel care vine să-l implore este tocmai victima. Celelalte comparații țin de luptă. Ahile se năpustește asupra dușmanului ca un leu hăituit de săteni, 104 ațâțat, gata să sară, cu gura înspumată, bătându-și coastele cu coada; ca un delfin uriaș de care peștii fug să se ascundă în ungherele mării; ca un vultur care fugărește porumbei și-i ajunge din urmă, țipând; ca un foc năvalnic ale cărui flăcări, bătute de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
mai vorbește scurt și tăios, versurile, încetinindu-și ritmul, devin grave, folosește nume care trezesc mari ecouri, epitete solemne în lungimea lor și așezate simetric, evocând întinderile deschise și îndepărtate ale pământului rodnic, cu păduri pline de umbră și râuri înspumate, ale mării cu insulele ei, numind râuri, lacuri și munți, ținuturi (Frigia) și insule (Lesbos), cetăți vestite și pline de aur (Orhomenos și Teba Egiptului) și sfinte sanctuare (Delfi, Dodona) care durează într-un alt timp, statornic, ca acela al
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
călătorie a descoperirii Darului. Cap. I Darul vieții Clipa aceea magică părea suspendată În timp când fără de veste, brusc, perdeaua de stele dispăru și n locul ei o rază jucăușă de soare Își Întinse aripile și se-avântă În valurile Înspumate ale mării. E momentul solemn când o nouă zi se naște. Cortina s-a ridicat, spectacolul vieții poate să Înceapă! Pare o poveste dar, la fel ca Într-un basm ce Începe cu „A fost odată...” tot așa și noi
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
linișteam la gândul că nu avusesem de ales, de vreme ce toate celelalte vase din port erau identice cu acesta și la fel de Încărcate. În lumina fulgerelor puteam zări, când și când, câteva dintre vasele escadronului nostru care se străduiau să Înfrunte valurile Înspumate și care fie se aflau pe creasta uriașă a talazurilor, fie se prăbușeau În abisurile mării. Atât timp cât acestea rămâneau În raza noastră vizuală, simțeam totuși o oarecare consolare - Însă curând dispărură toate. Cum nava era inundată, marinarii, puțini la număr
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
implică anumite coordonate semantice, exprimate sintactic prin circumstanțial: a veni, a pleca, a zbura, a sta, a pluti, a intra, a ieși, a alerga, a întârzia etc.: „Ei trec ca vijelia cu aripi fără număr, Căci caii lor aleargă alăturea-nspumați.” (M. Eminescu) Observații: Verbele de mișcare mai ales, dar și alte verbe intranzitive, pot primi în anumite condiții complement-obiect: - când sunt întrebuințate cu un sens derivat sau figurat: Am mers (am colindat) tot satul dar n-am găsit un bătrân
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diferitele feluri de legături amoroase sunt evident clasificate potrivit vederilor expuse de Stendhal în cartea lui De l'amour (Despre dragoste). Mobilurile și sentimentele lui Rodion Raskolnikov sunt analizate <nota> * Aceeași [voce] care-adesea a deschis, / Prin farmec, magice ferestre spre-nspumate, / Periculoase mări, în țări de basm uitate, </nota> 130 într-un mod care sugerează o oarecare cunoaștere a psihologiei clinice. Proust are, desigur o întreagă teorie psihologică a memoriei, importantă chiar și pentru organizarea operei lui. Psihanaliza freudiană este folosită
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
mări împrejmuite de marele fluviu circular Ocean. Uscatul este, ca orice uscat, făcut din câmpii, din munți și din văi, brăzdat de râuri. În adâncul pământului se află regnul de umbră al lui Hades, Infernul, iar dedesubtul acestuia, Tartarul. Mările, înspumatele și adesea sumbrele mări, sunt pline de insule și în adâncul lor sălășluiesc zeii mării în palatele mării. Deasupra e cerul, cu astrele lui. Cerul astrelor și al luminii este numit aither, eterul, cerul de foc, dar între pământ și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]