475 matches
-
organizațiile paramilitare funcționau tot anul, în vreme ce confreriile se destrămau, de obicei, după colindat. După structura și funcția lor ludică, cetele pot fi: de copii (Căprița copiilor, Căiuții copiilor), de fete (Drăgaica), de feciori (cele mai numeroase alaiuri cu măști), de însurăței (Malanca, Geamala) și de vârstnici (Moșnegii, Munții, Urâții). În Evul Mediu, când intervenția bisericii în spectacolele populare devine intensă, jocurilor cu măști le sunt opuse forme de manifestare proprii teatrului religios. Cultivată mai întâi de dascăli și dieci, drama liturgică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
și a plecat, lăsînd Ioanei sarcina de a duce la bun sfîrșit nașterea celei de-a doua fiice, Teresa. Bătrînul lup de mare a mai tras o fugă în România, s-a căsătorit cu Ioana și a hotărît ca tinerii însurăței să beneficieze de soarele subtropical al Cubei. Lupul de mare însă, după vreo 18 ani de efort constant, își cere dreptul de om trecut în rîndul moșnegilor. Dar dacă socotim 13 plus 18 fac exact 31. Deci Ioana are acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o nuia Într-o gaură de șoareci, stricând rosturile noastre de până atunci și punând pe gânduri prietenii mei de odaie, rămași acum de capul lor și trebuind să apuce care Încotro, cu micul lor calabalâc, ca să facă loc tinerilor Însurăței cu foaie de zestre la mână și cu mobila bătrânească adusă tocmai de la Iași. Printre care era și un „primus“, din care aveau să iasă, ca În minunea de la Cana, plachiile de crap, iepuri à la grecque și poale-n
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ouă roșii, prăjituri, care mai de care mai gustoase, întrecîndu-se între ele. Toate acestea erau menite să asigure reușita primei părți a evenimentului dar și partea a doua, adică serbarea câmpenească, cât și partea a treia, balul pentru tineret și însurăței. Dar cea mai mare pregătire avea loc în rândul elevilor, la școli, unde profesorii și învățătorii, sub îndrumarea și a inspectorului școlar județean, au organizat programe speciale dedicate acestui eveniment. O contribuție de mare importanță a avut-o pretorul plasei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Marcopol, și va dura cu aproximație până la orele 19. Vor participa formații artistice din întreaga plasă Pungești, iar de la orele nouă seara va începe balul ce va avea loc în curtea și spațiul școlii. Sunt condiții de participare și a însurățeilor. » Terminându-se prima parte, oamenii pleacă fiecare la casele lor, ospătându-se cum se cuvine, după tradiție ca apoi să meargă în luncă, la Jac Marcopol, dornici fiind să vadă și să audă pe acei ce le vor prezenta cântece
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mi-am adus "frumoasa" în capitală, am angajat-o la Biblioteca Centrală de Stat, ne-am făcut buletine de București, ceea ce pe atunci era ceva ce nici nu se putea visa, și am început să ne rostuim ca doi tineri însurăței. Mutarea de la căminul MAE la noua adresă a avut loc exact ca în filmele neorealiste ale lui Fellini și De Sica: eu, consoarta, 3 saci cu cărți și două valize cu haine, toți și toate în lada generoasă și ospitalieră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pe viață, În fața celor dragi. Milly a devenit domnișoara Emilia Paul. Mama ne aștepta cu “masa festivă”. Își primise prima noră, pe care și-o alesese. Totul trebuia să se termine foarte repede, căci la ora 13 cei doi proaspeți Însurăței Își luau zborul: domnișoara Paul spre Mediaș, unde era contabilă la Banca pentru Investiții, iar eu, spre Capitală. În Mediaș, la viitorii nași, Otilia și Nicolae Mărgineanu s-a continuat petrecerea, cu glume pe seama noastră, În timp ce eu mă gândeam, În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Agriculturii. A fost repartizat la disciplina noastră doar pentru puțin timp, profesorul considerând că locul lui este Într-o stațiune de producție și cercetare, În care să poată transpune În practică cele Învățate În URSS. Ca atare, după căsătorie, ambii Însurăței au fost trimiși la Stațiunea Rușețu. Comportamentul tânărului candidat În științe m-a impresionat plăcut și după mulți ani, când, după trecerea În lumea umbrelor a prof. Viorel Ciurea și a conf. dr. Macarie Iuliu, și-a exprimat dorința de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
în cele trei zile ale Crăciunului, fanfara tocmită pentru sărbători își făcea datoria. Cele trei după amieze erau dedicate tinerilor, băieți și fete (un fel de discotecă a zilelor de astăzi), în timp ce serile, până spre miezul nopții, erau la dispoziția însurățeilor. Cine participa la aceste petreceri de Crăciun - intrarea era gratuită - se obliga într-un fel să primească țurca de Anul Nou. Bacșișul în cauză era după buzunar. Dacă organizatorii ieșeau în câștig, mai dădeau câte un bal la Bobotează sau
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Putem conchide, că târgul Huși, ca alte centre urbane ale Moldovei, avea un pronunțat caracter comercial și meșteșugăresc. Sunt notați pândarii de la vii, în rândul cărora se aflau numeroși oameni veniți din sate. Numărul birnicilor sporea datorită adaosului continuu de însurăței și a altor categorii. Documentul mai include 102 de birnici și căpătăieri, ca pândari sau slugi la vii, precum și 30 de indivizi trecuți în categoria nevolnicilor, care aveau aceeași ocupație. În acest fel, putem stabili un număr de 135 proprietari
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
loc și fenomenul stabilirii țăranilor la oraș, cu scopul de a scăpa de obligațiile feudale („a scăpa de boeresc și celelalte a lor îndatoriri după așezământ”). Este semnificativ, în acest sens, faptul că un număr de 42 oameni (birnicii și însurățeii satului) din Cornii-Unguri s-au strămutat la Huși. De asemenea, Departamentul Averilor Bisericești remarca faptul că un număr mare de locuitori ai acestui sat „au început a pribegi în târgul Huși, unde cumpărând locuri își fac case și, fără învoirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
avut parte să călătoresc și Șvițera acum 37 de ani în timpurile cele bune, adică pe când era Șvițera cea adevărată, cea neprofanată de spiritul de speculă a civilizației moderne. Așadar, a doua zi în zor de ziuă noi câteșipatru: tinerii însurăței, Iacob Negruzzi și eu, călări pe câte un catâr și întovărășiți de doi călăuzi și un purtător de merinde, am plecat să urcăm Pierre-à-voir (2467 metri înălțime). Urcarea nu-i tocmai grea, nici periculoasă, deși muntele e cu aproape 500
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fulgerile le-au dat forma bizară de unde își trage numele, nu te poți sui decât pe jos din cauză că cararea dispare cu totul pe niște coaste prăvălatice foarte prăpăstioase. Ne-au trebuit șase ceasuri ca să ajungem în vârf. În acest timp, însurățeii n-au încetat de a ciripi între dânșii ca niște porumbei scapați din colivie, iar noi de asemenea n-am încetat de a-i privi pe dânșii precum și minunele ce ne-nconjurau. De ce ne suiam, de ce vederea se întindea asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dar invitația li se adresează, firește, și prietenilor lui. Unii decid să meargă. Bătrânul lup de mare, la care locuiește cuplul, va participa cu siguranță și el. Or să aibă toată casa la dispoziție, plus un patefon. Singurul inconvenient, proaspătul însurățel e gelos și sever în privința ținutei, ceea ce lasă de presupus anumite constrângeri față de libertatea de expresie și de moravuri. O parte dintre invitați renunță pe loc la distracții atât de distinse și hotărăsc să se ducă la Cetatea Albă. Pe lângă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cumpărată de obștea locuitorilor din Lunca, numit „Sfânta Treime”, între anii 1918-1920. Cătunul Dobreana este un caz tipic de roire a satelor: unele familii din satul Lunca și-au făcu case acolo unde au cumpărat pământ, apoi s-au adăugat însurățeii care n-au mai avut loc în sat, lângă părinți. Cătunul s-a întins de o parte și de alta a drumului care pleacă din șoseaua principală Lunca - Fruntești - Lozinca, urcă pe lângă gospodăria lui Cucu, taie de-a lungul platoul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de 10 prăjini, adică 1790m2. În temeiul Jurnalului Consiliului de Miniștri, din 18 septembrie 1864, au fost împroprietăriți și țiganii lingurari, care au primit locă de casă și grădină. Legea rurală din 14 august 1864 dădea dreptul la împroprietărire și însurățeilor, precum și celor care se stabileau pe moșiile altor proprietari. Câțiva locuitori din satul Lunca au plecat și sau stabilit pe moșia „Gloduri” (Izvoarele Berheciului) a proprietarului Mihai Botez care luase în căsătorie pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cumpărate de moșieri, cămătari și unii țărani înstăriți. După războiul de independență (1877-1878), în România independentă, guvernanții au elaborat, la 14 iunie 1878 „Regulamentul de aplicațiune pentru executarea art.5 și 6 din Legea rurală” cu privire la împroprietărirea pe țară a însurățeilor din moșiile statului. Au fost împroprietăriți pe țară 48.348 de familii pe 615 moșii, cu suprafața de 227.992 ha34 . În noul regulament se preciza că se vor împroprietări mai întâi țăranii care au rămas neîmproprietăriți în 1864, cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sfichiuiau pe cei leneși, fudui, murdari și mincinoși. Tot satul venea la horă unde cântau lăutarii tocmiți înainte de sărbătorile Crăciunului, cântau în fiecare zi de sărbătoare și o parte din noapte; ziua era a flăcăilor și fetelor, seara era a însurățeilor tineri. Lăutarii erau angajați pentru toate sărbătorile de iarnă și pentru Paști și până la Ispas, apoi se făcea o nouă tocmeal pentru sărbătorile de iarnă și de toamnă, până la Crăciun. După alte păreri, hora se făcea pe lângă crâșmă, dar crâșmarul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cei din mijloc cu bețele, ajungea să fie prinsă de adversarul din spate, acesta o introducea în groapă, semn că urma să se inverseze rolurile. Oina era jucată de copiii mai mari, de tineri, flăcăii din sat, și chiar de însurăței și maturi. Jocul era antrenant, dinamic, contribuind la dezvoltarea abilităților de prindere și a atenției. În perioada interbelică, luncașii aveau o echipă de oină cu care se întreceau cu alte echipe, din alte localități, fiind neîntrecuți. Tot pe imașul satului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
totdeauna țăranul român s-a confruntat cu lipsa de pământ (vorbim începânăd cu epoca modernă): ori nu avea deloc (avea în folosință) sau avea prea puțin. După reforma agrară realizată de domnitorul Al. I. Cuza, în 1864, a urmat împroprietărirea însurățeilor după războiul de independență, alte pământuri au fost date după răscoalele țărănești din 1888, apoi s-au scosă la vânzare moșiile statului și ale particularilor care nu-și puteau plăti datoriile până la primul război mondial. Nu toți țăranii au avut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
beți, energia emoției lor nu dădea nici un semn de oboseală. Cineva propuse să se ducă În Sugaguchi, cel mai vioi cartier din Kiyosu. Și nu se găsi printre ei nici o persoană trează care să spună nu. — Excelent! Să mergem! Tânărul Însurățel Tokichiro se ridică, pornind În frunte. Fără a lua În seamă rudele scandalizate, grupul care venise la ceremonia de turnare a apei uită până și de această intenție și, la braț cu mirele, ieșiră din casă clătinându-se, rezemându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
dublură; duet; duioșie; ea; echilibru; el și ea; elegant; Ema; eternitate; fată+băiat; fără; fericit; fericită; fericiți; flori; frate; frumos; gagici; gemeni; greață; grupare; ideal; identificare; individual; inel; inimi; inimioare; iubit (ă); iubitoare; împăcare; împlinire; de încălțăminte; încălțări; îndrăgosteală; de însurăței; întregime; jumătatea; la fel; lecție; legătură; logodnic; mare; Maria; mănuși; meteahnă; mîini; mîinile; mult; multiplu; necaz; nepereche; nepotrivită; nou; numere; obligație; de ochelari; oră; ore; papagali; parte; parțială; pasăre; părinți; părți; pătrat; pereche de șosete; perpetuare; picioare; plus; poker; se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fost scris, să înfățișăm faptele. La 18 iunie 1951, 44 000 de oameni sunt ridicați din Banat și deportați în Bărăgan, în zona pustie a județului Brăila. Lăsați sub cerul liber și neavînd voie să se miște decît între Rubla, Însurăței și Călmățui, deportații intră în condiția unor ființe paleolitice în accepția elevată a cuvîntului: leagă cărămizi din chirpici, cu ele înalță ziduri și drept acoperiș pun bîrne acoperite de țipirig. Neavând apă, sapă fîntîni și, neavînd hrană, cultivă legume pe
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
au pregătit ținuta festivă. Tinerii trebuie doar să-și alăture fețele și să rostească un „Da” hotărât. Momentul va fi imortalizat prin fotografii, „legalizat” printr-un certificat și sărbătorit cu o cupă de șampanie și o felie de tort. „Fotografiile însurățeilor vor fi postate pe pagina de Internet www. radiocomplex. ro sau la cerere expediate prin e-mail”, afirmă domnul Marian Hopotă, directorul executiv al radioului studențesc. După ora 20, Restaurantul Politehnicii va fi gazda unei seri romatice, cu muzică bună, la
Agenda2006-06-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284722_a_286051]
-
a proiectat, care revede nostalgic Roma pentru a-și aminti de vremea studenției. Jack visează la o arhitectură avangardistă ca și Jerry cu punerile sale în scenă. Ca să nu lipsească și amorul în stil italian, avem și cuplul de tineri însurăței provinciali, Antonio (Alessandro Tiberi) și Milly (Alessandra Mastronardi), în luna lor de miere la Roma, tânărul așteptând suportul unor unchi bine poziționați social. Complicațiile apar când, dintr-o încurcătură cu iz decameronic, cum se prezintă întregul film, însurățeii nimeresc fiecare
Dragoste în stil italian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4357_a_5682]