3,412 matches
-
prin articole publicate în revista „Cultură”, au marcat aniversarea a 120 de ani de la întemeierea social-democrației românești. Mi se pare firesc să semnalez și că ieri s-au împlinit 20 de ani de la congresul la finalul căruia s-a consfințit întemeierea Partidului Democrației Sociale din România, înaintașul PSD și, totodată, una dintre etapele fundamentale ale renașterii social-democrației în țara noastră".
20 de ani de la întemeierea PDSR. Deputat: Să ne reamintim acel moment by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36447_a_37772]
-
în actualitate chipuri luminate de îndrumători duhovnicești și de monahii dedicate cu râvna ascultărilor cu conținut filantropic, apte să furnizeze modele pentru actuala obște monahală”. Pentru a proba o atare evaluare era nevoie de coborârea în istorie. Aflăm astfel că întemeierea comunității se produce între 1781-1785 prin stareța, cu aura mitică, Olimpiada, ajutată de duhovnicul Iosif, dar există și un „înainte” prin doua așezăminte mai vechi, Boiștea și Topolița, la rândul lor consemnate în documente, prima, în 6 iunie 1446, în timpul
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
întâlniri miraculoase, ci previzibile și fără condimente providențiale. În ipostaza de om politic, fostul ministru și consilier prezidențial știe că a căzut în ispita puterii. Însă are de partea lui sentimentul sincer al unei generații trezite, la mijlocul vieții, cu putința întemeierii unei noi lumi. Este prilejul ideal de-a începe lumea după croiala potrivită. „Proiectele fără corp” de la Păltiniș se văd dintr-o dată de-aproape. Va remarca prin utopia devenită fapt de viață însăși definiția succesului - care vine, de regulă, „ca
Imprudențe supravegheate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2900_a_4225]
-
al utilității în accepțiune universală". Dar Petru Creția avansează, în Obiectul eticii, și o altă etică (am putea să o numim etica 2), care vizează caracterul ,,parcă gratuit" și ,,parcă absurd" al unor acte morale, gratuite în sensul lipsei de întemeiere rațională ,,și chiar de raționalitate etică, în accepțiunea de "utilitate universală"". Cum aceste acte vizează ,,manifestările cele mai adînci ale moralității" putem afirma că această ,,a doua etică" exprimă convingerea cea mai adîncă, oarecum speranța lui Petru Creția. Acest aspect
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
eteronomă. Demnitatea individului uman este definită de el prin autonomia și libertatea lui; iar autonomia individului înseamnă că ,,el alege legea după care să existe". O asemenea definiție reia aproape textual definiția pe care Kant o dădea autonomiei voinței în Întemeierea metafizicii moravurilor: ,,voința își este ei însăși lege". Și nu este vorba de o determinare oarecare, ci de principiul însuși al moralei (Kant numea autonomia voinței ,,principiul suprem al moralității"). Ceea ce este specific lui Petru Creția, determinat de momentul istoric
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
realitate naturală. Și, cu aluzie la Noica: Iar cine își numește trupul "fratele porc", distingîndu-l de sine și disprețuindu-l cu oarecare tandră și indulgentă condescendență uită ce abisuri de abjecție poate conține sufletul uman". Petru Creția schițează și o întemeiere metafizică sau, mai bine zis, cosmică a eticului, o coincidență sau o concordanță (ca la stoici) între determinările etice și principiile cosmice. Astfel, afirmarea prerogativelor suverane ale individualității, afirmația după care ,,renunțarea la principiul de individuare" înseamnă o abdicare de la
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
oarecum calificați în probleme de politologie erau absolvenții de �Ștefan Gheorghiu", profesorul Tismăneanu, de la Universitatea Maryland, a oferit, prin studiile sale, dar și prin bursele și specializările acordate unor tineri profesori și studenți în prestigioase universități americane, know-how-ul necesar pentru întemeierea unei școli românești de științe politice axate pe valorile democrației de tip liberal. Dacă societatea românească ar fi beneficiat de cîte un Vladimir Tismăneanu pe fiecare dintre palierele esențiale ale dezvoltării sale, în mod sigur, tranziția noastră ar fi avut
Spectacolul democrației by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/15003_a_16328]
-
recunoscută de stat, trecând prin Parlament ca persoană morală, înzestrată cu mari venituri, Apostol Burdea petrecu o noapte de nesomn. Deși de obicei adulmeca toate premiile, toate viziunile, toate sinecurile culturale, se înșelase asupra viitorului societății Arei, la a cărei întemeiere nu voise să ia parte; nu se încrezuse în destoinicia de organizare a lui Sergiu. Fiindcă scăpase prilejul de a fi cel dintâi - cum era totdeauna - nu-i mai rămăsese decât de a fi cel din urmă, un Calvar, pe
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Urcan sau Marcel Tolcea. Dar poate că aici stă curajul unei receptări fără partipris-uri. Lucru vizibil, de altfel, și în prima parte a cărții, căci, deși simți atașamentul față de ideile lui Marian Papahagi, care vorbește despre angajarea ființei în propria întemeiere, nu poți să nu observi căldura cu care scrie despre vidul ca sens din textele lui Livius Ciocârlie. Peste toate, așadar, aceeași conștiință a democrației culturii și umanitarismul celui care crede în valoarea spiritului. Altfel, observații de mare finețe, despre
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
nou impact cu ființa și cu literatura. Așadar, volume despre niște autori, dar implicit despre sensul ființei în lume, așa cum este ea concretizată în figura criticului. Mascîndu-și poate propriile angoase, dar convins de necesitatea misiunii sale și încrezător în actul întemeierii, criticul poartă aici ca pe o certitudine formativă amprenta de peste veacuri a Școlii ardelene.
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
viitoare care se va putea înfățișa drept știință, traducere de Mircea Flonta și Thomas Kleininger, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987. 9 Kant, Critică rațiunii practice, pp. 121-122, 165-167, 170-171, 175-176, 178, 183-186, 204, 207, 251. Vezi și Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, traducere de Nicolae Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972, pp. 51-60, 63-64, 15-21, 42. 10 Immanuel Kant, Antropologia din perspectiva pragmatică, traducere de Rodica Croitoru, Editura Antaios, Oradea, 2001, p. 265, 274. 11 Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, pp. 39
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Vezi și Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, traducere de Nicolae Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972, pp. 51-60, 63-64, 15-21, 42. 10 Immanuel Kant, Antropologia din perspectiva pragmatică, traducere de Rodica Croitoru, Editura Antaios, Oradea, 2001, p. 265, 274. 11 Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, pp. 39, 46-47; Kant, Critică rațiunii practice, p. 176. 12 Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, pp. 11-12. 13 Immanuel Kant, Logica generală, traducere de Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1985, p. 78. 14 G. W. F. Hegel
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
1972, pp. 51-60, 63-64, 15-21, 42. 10 Immanuel Kant, Antropologia din perspectiva pragmatică, traducere de Rodica Croitoru, Editura Antaios, Oradea, 2001, p. 265, 274. 11 Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, pp. 39, 46-47; Kant, Critică rațiunii practice, p. 176. 12 Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, pp. 11-12. 13 Immanuel Kant, Logica generală, traducere de Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1985, p. 78. 14 G. W. F. Hegel, Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1981. KANT, Immanuel, Critică rațiunii practice, traducere de Nicolae Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972. KANT, Immanuel, Critică rațiunii pure, traducere de Nicolae Bagdasar și Elenă Moisuc, Editura Științifică, București, 1969. KANT, Immanuel, Întemeierea metafizicii moravurilor, traducere de Nicolae Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972. KANT, Immanuel, Logica generală, traducere de Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1985. KANT, Immanuel, Prolegomene la orice metafizica viitoare care se va putea înfățișa drept știință, traducere de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
24/14, Inputs for and support to the preparatory process of the third United Nations conference on housing and sustainable urban development (Habitat III), www.unhabitat.org. United Nation Millenium Declaration, UNGĂ resolution 55/28 September 2000. RECENZII Genocidul și întemeierea republicii. Memoria disputată a Vandeei (The genocide and the founding of the republic. Vendee's disputed memory) Reynald Secher, Vandeea: de la genocid la memoricid. Mecanismul unei crime legale împotriva umanității (trad. Ana Ciucan Țuțuianu), Fundația Academia Civică, 2013, 518 p.
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
luat tocmai pe mine drept pretext al excursului tău liric. Pentru că motivul invocat, și anume, că într-un articol al meu din ziarul ,Cotidianul" ți se pare că recunoști o aluzie (mârșavă, desigur!) la Mihaela Miroiu n-are absolut nici o întemeiere. Cu toate acestea, scrii, negru pe alb, că împreună cu ,mulți alții, incluzându-i pe studenții și doctoranzii Facultății de Științe Politice" ați ,identificat-o" pe Mihaela Miroiu în referirea la o anumită categorie de foști activiști care s-au reconvertit
Scrisoare lui Gabriel Andreescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10715_a_12040]
-
Confessions of Faith in Christian Tradition, apărută în 2004. A primit peste 40 de titluri onorifice și distincții, dintre care titlul de "Legendă în viață" (Living Legend) dat de Biblioteca Congresului American, cu ocazia celebrării a 200 de ani de la întemeierea celebrei instituții (împreună cu generalul Colin Powell, violonistul Isaac Stern, dar și cu (sic!) Barbara Streisand și Big Bird). în 2004, a primit premiul John W. Kluge, oferit de aceeași bibliotecă, un premiu de 1 milion de dolari, pe care l-
Eveniment editorial by Nicolai Buga () [Corola-journal/Journalistic/10757_a_12082]
-
pentru toți" a avut și ea numai de pierdut de pe urma acestei transformări, care s-a resimțit grav în profilul editurii. S-a încercat în 2002 o revigorare a ,Bibliotecii pentru toți" și atunci au apărut, printr-un gest de nouă întemeiere: Momente de I. L. Caragiale, două volume, cu o prefață de Ion Vartic; integrala poetică eminesciană, în patru volume, ediție de A. Spânu; basmele lui Petre Ispirescu, într-o selecție critică de Mircea Muthu și o ediție îngrijită de Aristița Avramescu
Clasicii români la Târg by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11072_a_12397]
-
stihuri (ultimele două versuri ale sonetului marchează concluzia „morala”, verdictul divin, asupra fenomenalului/ „phainomenon-ului” din lume: sunt/trebuie să se facă evidente accentele definitive/implacabile, divin-vaticinare) - pe de alta: 2 - NUNTA-HIEROGAMIA, întru SFERA PLATONICIANĂ, dintre catrene și terține! (Sonetul de întemeiere, cel italiano-provensal - este profund creștin, fiind conceput chiar sub Semnul CRUCII: catrenul 1 își caută terțina 1, catrenul 2 își caută terțina 2 - ÎNCRUCIȘÂNDU-SE!) Magia stihului/stilului lui THEODOR RĂPAN constă, esențial, chiar din Instaurarea Incantației Vieții întru Demnitatea
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
Alte locuri Cetatea Neamțului este o creație moldoveneasca ridicată la sfârșitul secolului al XVI-lea de către Petru I (1374-1391). Cercetările arheologice au scos la lumină urme materiale de la sfârșitul secolului al XVI-lea și monede de argint de la Petru I. Întemeierea în anul 1359 a statului Moldova, creșterea puterii centrale și dezvoltarea economică au fost factori determinanți pentru construirea unor întărituri de piatră, care să asigure controlul drumurilor și al punctelor obligatorii de trecere sau să constituie nuclee de apărare în
Cetatea Neamțului [Corola-blog/BlogPost/96627_a_97919]
-
Pârvulescu, eu vorbind despre ,eul prozatoarei și eul eseistei", mobilizate să întreprindă un demers comun. Faptul se întâmplă și în cartea de față unde la fel cele două euri conlucrează și unde, tot ca în volumul dedicat Bucureștiului interbelic, scrupulul întemeierii peste tot pe documente este cu strictețe respectat. Autoarea topește, cum ne-a prevenit, bibliografia în reconstituire, este narativă și imaginativă dar fără să trădeze spiritul de rigoare. în titlu autoarea anunțase că despre secolul 19 va fi vorba în
Pe altă planetă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10799_a_12124]
-
istorii asemenea. La fel ca în romanele precedente, nucleul îl reprezintă o malformație a spiritului. Individul este incapabil să se ridice deasupra lui Cain și reface cu voluptate cercul trădării și al fratricidului. În toate cărțile, Radu Aldulescu redimensionează problema întemeierii unei lumi în descompunere. De aceea îi reușesc mereu focarele în care stabilește stigmatizările. Lențica nu poate scăpa de blestemul neamului, aglomerat de copii din flori și căsnicii ratate, iar Brândușa Susanu trăiește masochist drama moștenirii genetice, după cum Andreea, soția
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
Maiei („Maria mare”), care la rîndul ei le-a auzit de la propria bunică, bulgăroaica Rada, soția lui Vasile Capșa. Aceasta, aflăm, ar fi dat naștere unei fetițe - mama „Mariei mari” - în chiar hanul lui Teodoraki, viitorul Universal, de a cărui întemeiere Vasile nu era străin: de altfel, romanul începe și se încheie, fantomatic, cu el și confreria sa secretă în prim-plan, în decorul subteran al Bucureștilor de la jumătatea secolului 19. Citit „în ghicitură”, titlul cărții indică deopotrivă „universalul” și „provizoratul
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
tradiție și au raportat-o la o mulțime de reprezentanți evlavioși și de evenimente religioase. Potrivit tradiției creștine, pe Muntele Sion s-au petrecut următoarele evenimente: - Cina cea de Taină și Taina Sfintei Euharistii, Pogorârea Sfântului Duh asupra apostolilor și întemeierea primei Biserici Creștine (Fapte - cap. II). Cu alte cuvinte, Părinții și Scriitorii bisericești au văzut cum se adeveresc pe Muntele Sion cuvintele proorocului Miheia despre Învățătura Domnului. Mai târziu, în sec. V - VI, Sionul era raportat la alte evenimente ca
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
sute de călugări și schimnici. Mănăstirea Sf. Gheorghe Hozevitul a fost una dintre acele numeroase mănăstiri din această regiune. Cea dintâi a fost ridicată aici în sec. V de către cinci monahi sirieni: Pronos, Ilie, Lannai, Einan și Zenon. Îndată după întemeierea ei, mănăstirea a devenit loc de pelerinaj, deoarece a fost unită cu peștera în care a stat ascuns Proorocul Ilie timp de trei ani și jumătate și a fost hrănit de corbi (3 Regi 17, 5 - 6) în timpul secetei. Potrivit
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]