13,279 matches
-
nefiind înscrise în buget sumele necesare. Prin prevederea de fonduri în plus pe exercițiul 1893/1894, atât de către stat, cât și de județ, s-a putut trece la o organizare mai bună a serviciului poștal rural. Astfel a fost micșorată întinderea circumscripțiilor poștale, s-au întocmit noi itinerarii, mai eficiente și au fost stabilite cursele factorilor rurali. Începând din aprilie 1893, în județul Suceava, 18 factori poștali rurali efectuau câte trei curse și numai unul singur, șase curse pe săptămânăăBorca-Fărcașa și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ori pe săptămână. Dintre acestea, localitățile Cotu Băii, Manolea și Mihăiești, aveau peste 1.000 de locuitori. Într-un singur cătun, Țiganca din comuna Uidești, factorul poștal trecea numai când avea trimiteri spre distribuire. Această situație a fost impusă de întinderea exagerată a circumscripțiilor, de starea drumurilor etc. Factorul rural din circumscripția nr. 8, de exemplu, parcurgea de trei ori pe săptămână, câte 36 km și de două ori câte 24,5 km, dând în acest mod, ca și înalte cazuri
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
este „o idee pe care Underhill o repetă atât de frecvent - v. E.U., p. 127, 250 252, 264-266 -, încât ar putea fi luată din oricare loc“. Ea nu citează însă nimic de la aceste pagini, așa cum face în alte cazuri. Întinderea lor vrea să lase impresia că Underhill dezvoltă pe larg principiul pe care Nae Ionescu îl prezintă sintetic. Dar, la paginile respective, nu se găsește decât menționat în trecere că magia este o știință „profund individualistă“ (p. 127, 250, 252
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
evaluare a pagubei), poate interveni numai În ipoteza unei pagube care ,,nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime pe economie’’ ceea ce reprezintă o limitare nejustificată a dreptului părților de a conveni la recuperarea pagubei indiferent de Întinderea acesteia. 1.3. Cazuri de neangajare a răspunderii patrimoniale a salariaților. Potrivit reglementărilor Codului muncii, republicat, „salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră, de alte cauze neprevăzute și care nu puteau fi Înlăturate și nici de pagubele care
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
este influențată de poziția țării pe Glob, ce determină clima temperată, de poziția țării în continent, ce determină caracterul continental, la care se adaugă caracteristicile suprafeței terestre: altitudinea, expoziția și înclinarea reliefului, prezența învelișului vegetal (în principal forestier), proximitatea unei întinderi de apă ș.a.. Dispunerea teritoriului pe diferite trepte atitudinale impune o serie de caracteristici specifice fiecărui etaj climatic, diferențiate mai ales sub raport termic, hidric și dinamic. 2.2.1. Influența elementelor climatice asupra turismului Temperatura aerului este elementul climatic
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
curat, peisajul tonifiant, o adevărată oază lipsită de poluare și o destinație predilectă pentru cei care vor să evadeze, pentru câteva ore sau câteva zile, din mediul urban aglomerat. Puterea sa de atracție variază în funcție de proximitatea localității urbane, varietatea speciilor, întindere, dimensiunea arborilor, ciclul de vegetație ș.a.. Principalele funcții turistice ale pădurii sunt:sanitară, generată de ionizarea și purificarea aerului, de rolul de moderator climatic al învelișului forestier; - recreativă și de agrement, exprimată prin satisfacțiile legate de vânătoare, pescuit, drumeție, recreere
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
vie. Aceste mâncăruri sunt udate cu vinuri aromate, mult apreciate în întreaga țară, precum Tămâioasa Românească, Galbenă de Odobești, Busuioacă de Bohotin, Frâncușă și Grasă de Cotnari. Situată în sud-estul țării, într-un climat mai uscat, dar favorizată de marile întinderi de apă (Dunărea și Marea Neagă), în Dobrogea s-a consumat, din vremuri străvechi, carnea de oaie și carnea de pește. Mâncărurile s-au definit în timp sub influența lipovenilor, a grecilor, a turcilor și a tătarilor. Dintre mâncărurile cele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
care urmărește baza cornișei. Această pânză este puternic drenată prin ravenele care au fragmentat adânc baza cornișei despădurite, alcătuită din complexul superior nisipo - grezos. În cuprinsul complexului inferior argilo - marnos se mai găsesc pânze care au un caracter local, în funcție de întinderea mai mare sau mai mică a lentilelor de roci acvifere. În general, aceste ape sunt dulci, afară de porțiunea din valea inferioară a Lohanului, unde sunt sălcii sau chiar sărate, datorită prezenței intercalațiilor de marne gipso - clorurate. Prezența etajată a acestor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
putea reda așa ceva, se Încumetase Andreea să spună mai mult În șoaptă. Un spectacol de culoare ce se petrecea odată cu nașterea unei noi zile. O feerie neobișnuită, Învăpăiată cuprinsese atât cerul cât și marea În dansul ei matinal. O imensă Întindere de apă violet roșiatică se Înfățișa privirilor lor, cu creste de valuri Înspumate, sclipitoare și veșnic În mișcare. Liniștea ce stăpânea Împrejurimile a fost străpunsă de țipătul strident al unui pescăruș, ce se avântase primul În căutarea hranei, peștele. Se
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
trupul amar și chinuit, adânc și barbar. Mintea, ca o pasăre prăbușită, mai bate obosită din aripă din clipa ce mai trece o clipă. Program de note Calendar 1995 1996, 97, 98... Lipsește timbrul tânăr de altădată, când iubeam cu întinderi largi, cu lună. Ascultam cum sună 7 iunie a praznic. Era ziua mea zveltă și frumoasă ca o prințesă spunea uneori Nichita, poetul nostru cel mare: paznic alb, grăbit, întins ca un arc. I-ascult glasul în fiecare an, bucuriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Cele două autoare pornesc deopotrivă de la autoanaliză, cu schițe și mici nuvele ce conservă amănunte ale propriilor experiențe, dar traseele lor sunt diferite: Katherine Mansfield nu va avea șansa de a-și adapta formulele literare pentru specia de mai mare întindere a romanului, în vreme ce Hortensia Papadat-Bengescu va evolua către schema romanului modern, ale cărui temelii le va așeza. PAGINI DE JURNAL De la Arghezi la Călinescu, de la Victor Ion Popa la Iorga sau chiar de la azi uitații Paul B. Marian și Tudor
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
cu pomi fructiferi s-au extins foarte mult ca urmare a lucrărilor de terasare și irigație. Aici se găsesc meri (60ha), peri (13ha), pruni (488ha), vișini și cireși, gutui. Versanții dealurilor fiind împăduriți cu păduri și pajiști pe o mare întindere, silvicultura, ca și zootehnia imprimă o notă caracteristică acestui peisaj subcarpatic. Codrii de fag, pădurea de foioase și de amestec îndeplinesc o funcție de echilibru a regimului precipitațiilor. De asemenea, pădurea, ca și vegetația ierboasă, fixează solul împiedicând degradarea terenurilor. 3
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1431, an care atesta localitatea Breaza, cu venicii, când obștea brezenilor era acaparată de boierii Mărgineni. "Spargerea" obștei moșnenilor din Breaza s-a realizat în timp. Aceasta a intrat în stăpânirea boierilor din Mărginenii Prahovei, care au ocupat treptat, toată întinderea până la hotarul cu Transilvania de o parte și de alta a râului Prahova. Primul dintre boierii amintiți mai sus a fost Udriște. După moartea acestuia moșia a revenit urmașului său, vel vistierul Stoica (mort și el pe la 1465ă. Fiul său
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din țară, numit „Lac de Verde”), pe dealul Lazu, zona Gura Beliei-Plai, cele din nordul localității având avantajul unor panorame care se deschid spre spațiul montan. Echiparea edilitară a localității este rămașă în urmă. Rețeaua stradală este mare (147km) datorită întinderii localității, iar mare parte este în pantă, supusă degradărilor de versant. Numai 36 km sunt modernizați (asfalt, pavaj, betonă. Alimentarea cu apă a localității a fost mult timp o problemă, datorită puținelor izvoare. Aceasta se realizează din lacul de acumulare
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
este stihia care domină lumea: este imposibil ca nimicul să nu existe, este imposibil ca ceva să nu existe și este imposibil ca existentul să dureze, să nu se întoarcă în neant. Ființarea este o încercare sisifică, tragică, pe toată întinderea veșniciei. Motivul: atotputernicia morții precedată de cele două forțe negative pretanatice: suferința și răul, așa cum au spus-o de nenumărate ori poeții, de la autorul lui Ghilgameș, Cartea sapiențială egipteană, Vechiul Testament, presocratici și până la Leopardi, Eminescu, Trakl, Ungaretti ș.a. Că "toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de altele care s-au învîrtit, fără de țintă, ani la rînd, pe pămînt, pînă în ziua în care au înțeles că marea e leagănul lor; și atunci s-au lepădat de uscat pentru totdeauna. Lupii n-au ezitat nici o clipă. Întinderile albastre nu le spuneau nimic. Nici țărmurile umede, nisipoase nu-i atrăgeau. Nici cîmpia. Lupii au iubit pădurea, cu copacii ei minunați, foșnitori, cu susurul izvoarelor cristaline, cu ploaia și cu vîntul, cu soarele și umbra. Au fost primii care
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
în căutarea unor ascunzișuri care să le ferească din calea Omului. Să nu vă imaginați că au renunțat ușor. Nu, lupii nu abandonează fără luptă o cauză în care cred. La urma urmelor, nu fuseseră ei primii locuitori ai acestor întinderi? Nu cotrobăiseră ei fiecare colțișor al pădurii, nu cunoșteau ei fiecare potecă, fiecare izvor? Nu-și crescuseră aici copiii, nepoții, nu-și lăsaseră aici înaintașii, nu era asta lumea lor? ...Și atunci au pornit lupii la luptă. Și-au unit
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
greș? Trebuia să se adune. Trebuia reparat ce se mai putea repara, trebuia să-și pună familia la adăpost. Așa a gîndit cînd au ajuns la liziera pădurii. Niciodată nu coborîseră atît de mult spre cîmpie. Priveau, obosiți și năuci, întinderea deprimantă care li se desfășura înaintea ochilor. Cîmpia, leagăn de frumusețe primăvara, vara, toamna, se transformă, dezolant, într-o nemărginită întindere moartă la venirea iernii. Păsări mari, negre și urîte pluteau ici și colo, descurajant, scoțînd sunete reci și ascuțite
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
gîndit cînd au ajuns la liziera pădurii. Niciodată nu coborîseră atît de mult spre cîmpie. Priveau, obosiți și năuci, întinderea deprimantă care li se desfășura înaintea ochilor. Cîmpia, leagăn de frumusețe primăvara, vara, toamna, se transformă, dezolant, într-o nemărginită întindere moartă la venirea iernii. Păsări mari, negre și urîte pluteau ici și colo, descurajant, scoțînd sunete reci și ascuțite. Vîntul rostogolea, fără direcție anume, rotocoale mari de ciulini încîlciți, și șuieratul lui nemilos le îngrămădea blana, de-a lungul șirei
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
uscat și de nerespirat. Nici măcar o dată n-a plouat în tot acest răstimp; nici o zi de pauză, să fi putut respira în voie. Nici un singur minut... La început, alimentate de apa zăpezilor topite, plantele țîșniseră din pămînt și acoperiseră, curajoase, întinderile golașe; copacii crescuseră tinere frunze zglobii care se legănau, visătoare sau neastîmpărate, în adierile prietenoase ale vîntului. Și pămîntul se umpluse de viață. Dar acum? Căldura și seceta uscaseră tot. Rîuri învolburate altădată, transformate acum în pîrîiașe fără vlagă, reușeau
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
pădurii. Asta era! Nu putea să creadă că nu luase în calcul varianta asta. Neștiutor, Lupino probabil că se îndreptase spre ieșirea din pădure. Cu siguranță ajunsese la marginea cîmpiei. Curios cum îl știa, pornise, fără îndoială, să descopere misterele întinderii străine ochiului său. Și acum, lămurit pe deplin, flămînd și obosit, cu siguranță, mînat de dorul de părinții săi, Lupino se întorcea de unde plecase! Toată disperarea adunată de la dispariția lui, toată forța mamei rămase singură, tot dorul și toată speranța
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
s-au mutat în Bucovina. Conform cercetărilor lui N. I. Nadejdin, ”la 1845 Moldova adăpostea mulți ruși de rit vechi. Ei erau cunoscuți aici sub denumirea de lipoveni ca și în Austria, adică Bucovina. În Moldova rușii-lipoveni erau răspândiți pe toată întinderea ei, prin orașe și prin sate, trăind amestecați cu indigenii sau separat de ei. În comunități proprii trăiau lipovenii și în orașele Botoșani, Tg. Frumos, Hârlău, Bacău și Vaslui” (N. I. Nadejdin, 1846). Același autor apreciază că în Moldova, în perioada
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
face cu obligaŃii reciproce. Caracterul oneros..Ambele părŃi urmăresc obŃinerea unui folos patrimonial adică primirea unui echivalent în schimbul prestaŃiei la care se obligă. Caracterul comutativ. Vânzarea are un caracter comutativ deoarece în momentul încheierii contractului ambele părŃi cunosc existenŃa și întinderea obligaŃiilor asumate. Caracterul consensual . Încheierea contractului prin simplul acord de voinŃă al părŃilor are un caracter consensual. Nu depinde de îndeplinirea unei formalităŃi sau de remiterea lucrului sau de stabilirea preŃului. Caracterul translativ de proprietate. Prin contract se transmite dreptul
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
bani fiind o condiŃie general acceptată. Nu este prevăzută express această condiŃie dar altfel am avea de-a face cu un schimb. Potrivit art.1303 Cod Civil „preŃul vânzării trebuie să fie serios și determinabil”. Aceasta are ca scop cunoaștere întinderii obligaŃiei asumate de către cumpărător. PreŃul este considerat determinat dacă dacă nivelul lui este hotărât în momentul încheierii contractului. Un contract care cuprinde un preŃ determinabil este de asemenea un contract perfect valabil. Potrivit art 60 Cod Comercial „vânzarea pe un
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
face cu obligaŃii reciproce. Caracterul oneros..Ambele părŃi urmăresc obŃinerea unui folos patrimonial adică primirea unui echivalent în schimbul prestaŃiei la care se obligă. Caracterul comutativ. Vânzarea are un caracter comutativ deoarece în momentul încheierii contractului ambele părŃi cunosc existenŃa și întinderea obligaŃiilor asumate. Caracterul consensual . Încheierea contractului prin simplul acord de voinŃă al părŃilor are un caracter consensual. Nu depinde de îndeplinirea unei formalităŃi sau de remiterea lucrului sau de stabilirea preŃului. Caracterul translativ de proprietate. Prin contract se transmite dreptul
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]