649 matches
-
în acest fel, clinica îndrumă experimentatorul spre un gest care va permite confimări și descoperiri: ablație, extragerea unei substanțe active și studiul efectelor sale administrate substitutiv sau farmacologic. Brown Sequard imaginează în 1889 opoterapia testiculară. Autoadministrându-și extract testicular, simte că întinerește. își stimulează colegii, și ei în vârstă, să-l imite... Odată cu statuarea principiilor anatomo-fiziologice ale secrețiilor interne se naște o nouă știință medicală, endocrinologia, numită astfel de Nicolas Pende (1912), unul dintre titanii începutului acesteia. Este unul dintre cei trei
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
față de noile pături sociale. Partidele comuniste occidentale cele mai importante dintre ele dau dovadă de îndrăzneală și de inițiativă. Anii '70 sînt deci ani de expansiune. Creșterea efectivelor și bunele rezultate elctorale o dovedesc. Așa cum arată Philippe Buton, partidele comuniste întineresc și înregistrează o semnificativă deschidere socială: Muncitorii aderă, dar în număr mai puțin important decît elementele ce provin din alte categorii sociale. Această relativă deproletarizare indică o mutație pozitivă a fenomenului comunist, o adaptare la realitățile sociale ale anilor 19701
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
revedere se adresează codrului (personaj mitic) pe un ton familiar, ca unui vechi prieten, și se întristează gândindu-se la trecerea timpului. Pe de o parte, poetul se maturizează, conștient de condiția efemeră, iar pe de altă parte, codrul "mereu întinerește". Deși pentru codru, timpul rămâne mereu același, acesta privește cu înțelegere omul și-l ocrotește. Sugerând prin succesiunea anotimpurilor, trecerea timpului, poetul exclamă pe un ton trist: "Că de când nu ne-am văzut/ Multă vreme a trecut" și pune în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu râurile,/ Lumea cu pustiurile,/ Luna și cu soarele,/ Codrul cu izvoarele". Aflat într-o veșnică metamorfoză, codrul "cu râuri line" este surprins în timpul iernii viscolite, dar și în timpul verii, când regenerează și privește nepăsător, cum trece vremea. Acesta mereu întinerește, pe când stele "scânteie pe locuri" (relația cosmic și terestru), vântul "bate", frunza "sună" și prin conjuncția "iar" se sugerează statornicia codrului. Dacă în prima parte a poeziei, percepția timpului se face cu detașare și obiectivitate, punându-se accent pe comunicarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
jele Nici tristețe, nici durere. Dragii mamei feciorași De părinți să nu uitați! Pe tata să respectați! Pe mama să mângâiați! C-amândoi viață v-au dat! Iar acuma bunicuță Mi-a dat Domnu-o Biencuță, Biencuță ș-un Ștefan Mă-ntineresc an de an! Și-aștept, în curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
dalbe, flori Sculați, gazde, nu dormiți, Vremea e să vă treziți. Casa să vi-o aranjați, Flori de măr, Și masa s-o încărcați Flori de măr. Că umblăm și colindăm La mulți ani să vă urăm, Să trăiți, să-ntineriți, Flori de măr, Pentru mulți ani fericiți, Flori de măr. Și la anul vom veni, Numai dacă ni-ți pofti. Și mai multe vom ura, Flori de măr. Un cocuț dacă ni-ți da, Flori de măr. Ș i colinda
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
doar așa vom atinge împreună fericirea supremă... Apocalipsa sinelui Am avut nevoie de o viață să-mi dau seama că nu aș fi fost un Dumnezeu bun. I-aș fi născut pe toți bătrăni și i-aș fi lăsat să întinerească mai mult, în fiecare zi. Veșnicia strănsă întro floare și pusă la butonieră. Dragul meu, tocmai dorința asta de bine îi face pe oameni să ajungă mai aproape de moarte în fiecare zi. Își oferă existența de dragul unui lucru ce nu
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
unde mâini grijulii demontează bombele, separă substanțele explozive, care sunt trimise înapoi în carierele de unde au fost scoase. Mai este ceva ce nu este în film, dar este imaginat de Billy: în același sens (à rebours, ar zice francezii), Hitler întinerește, devine copil și apoi prunc sugar, iar omenirea conspiră pașnic, întorcându-se lent spre Grădina Edenului, spre Adam și Eva înainte de căderea în păcat. Să se fi inspirat Michael Crețu de la Enigma din această secvență atunci când a conceput "Return to
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
-nflorit la noi mălinul Și c-ai albit, mămucă, ai albit. Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnavă. Eu nu știu cum să cred atâtea vești, Când din scrisori eu văd precum matale Din zi în zi mereu întinerești.” („Mama”) Mult prea încărcat de suferință ni se pare destinul personajului feminin principal din nuvela lui Ion Agârbiceanu, „Fefeleaga”. Femeie simplă, necăjită, Maria Dinului lucra din greu pentru a-și întreține cei cinci copii. Cel care o ajuta în munca
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
urgențele nu mai țin de creștere, încă o sămînță de floarea-soarelui, polițist de o tablă pe umăr, așa mestec în gînd și despic marea taină a exprimării, tablă, sergent îmi zicea, agent, subcomisar acum, să nu fie forța de represiune, întinerim, femeia lîngă care am ajuns și-a marcat părul de blondă și cercei mari, rotunzi, așa se poartă, a stat mereu în ușa vagonului și eu la spart semințe? măcar din Tîrgu Frumos sta pe acolo! Pașcani pe la chioșcuri, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu multe vitamine, să vă invitați și tenul la festin. Nu vă va părea rău. Laptele, uleiul de măsline, gălbenușul de ou, smântâna sunt produse naturale cu efecte deosebite asupra tenului. Laptele crud curăță, emoliază, albește pielea. Gălbenușul hrănește, vitaminizează, întinerește, dar e mai puțin indicat la tenurile grase. Ceara de albine este un ingredient, dar mai puțin indicat la tenurile deshidratate. Drojdiile, fermenții lactici, iaurtul, oțetul, mierea sunt și ele importante în îngrijirea tenului: modifică aciditatea pielii și împiedică dezvoltarea
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
de multe ori așa, îți aduci aminte? Dar se împotrivea. În lumina adumbrită, i-am văzut sânii presând năsturașii corsajului, gata să plesnească, atât de plăcut, atât de asemănător cu vechea ei imagine, de parcă cine știe ce duh vrăjit al pădurii o întinerise din nou. Îngenunche lângă mine, încleștându-mi o mână, și privindu-mă fix, cu ochii ei mari, întunecați. Pe urmă, impulsiv, tandru, îmi ridică mâna și își lipi buzele de ea. Gestul acesta m-a mișcat și m-a răscolit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pe deplin de noile condiții existente în România populară și ținea să-i mulțumească lui Gheorghiu-Dej, în decembrie 1960, pentru că îl salvase de ura stupidă a "cioclilor otrăviți, ai pismei și falsei culturi": "(...) gestul dvs. revoluționar m-a înviat, mă întinerește entuziast și mă simt pornind cu vlagă nouă la datoria mea niciodată împlinită"22. Poetul își exprimase public, încă din 1956, în timpul lucrărilor congresului scriitorilor, recunoștința pentru grija deosebită a partidului față de scriitori: "Ființa scriitorului e de un timp aproape
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
evocat. De fapt, Natura e doar aparent bătrână și asta În sensul nostru obișnuit, că timpul Îmbătrânește... De fapt ea e o mămică cât se poate de tânără, căci știe să dea timpul Îndărăt, adică să transforme entropia În negentropie, Întinerind. Și iar la trestie, ca o dovadă că Natura are și copii cuminți... Eu o iubesc, deși a fost o vreme când, ignorant, am greșit față de ea: Natură sau poate trestie. Ca și Descartes, care vedea În jur doar mecanisme
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
urmă cu vreo treizeci de ani, că rămâneam ca prostul tot timpul cu privirea spre el. Provocator nu era doar faptul că îi semăna perfect și că mâncam la aceeași masă, ci și că, în treizeci de ani, în loc să îmbătrânească, întinerise. „E finul gazdei“, mi s-a spus, dar eu m-am interesat de el la mai multe persoane, până ce discuția s-a legat și toți cei stârniți de mine au căzut de acord că, într-adevăr, semăna. Dar nu cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
face că, pe vreme de ploaie, cireada, care, la amiază, era, de regulă, dusă la adăpat, urca cu greu înapoi pe izlaz din cauza lutului cleios și a pantei abrupte. Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă-ntinerește Iar deșteptată de pe prund Cireada satului pornește..." (Duiliu Zamfirescu) A fost o săptămână de ploaie, ploaie deasă, rece și persistentă. Zăpada din amonte s-a topit sub efectul ploii și împreună au contribuit la depășirea cotei de inundație. Cu mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
că, după decenii, va sta să se prăbușească și casa lui Eftimiu, ornată cu rău prevestitoarea bulină roșie. Acolo, în str. Marcovici nr. 9, Eftimiu scria strofele închinate limbii române: "Alcătuire de cuvinte românești / Îți văd prin veacuri inedita bogăție / Întinerind pe zi ce-mbătrânești..." * Î ncerc senzația că, pe măsură ce aflăm mai multe despre legionari... devine tot mai greu să descifrăm și să înțelegem mecanismele de funcționare a mișcării unanim (?) condamnată, înainte de a fi deplin înțeleasă. Nu-i vorba despre cine știe ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
care Eliade le-a adus prima oară În proza românească” (/265). Ca să amintim doar câteva dintre ele: indivizi care cunosc practica magiei și pun pe alții la probe inițiatice (Andronicșarpele); hermeneuți care caută „semne” (Ștefan Noaptea de Sânziene); femei care Întineresc 36 și Îmbătrânesc ritualic (Persephona Les Trois Graces), șeherezade care o „iau de departe” și povestesc la infinit Întâmplări profane pentru spiritul profan (Învățătorul FărâmăPe strada Mântuleasa); indivizi comuni cu nume fanic, unii poartă mituri fără să știe, alții le
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
aceea trăia în București un bătrân cam ramolit și căzut în senilitate, numit Bărbucică. Am mai vorbit de el. Glumeții l-au convins că, dacă își va muia de trei ori în fiecare dimineață barba în izvorul de la Văcărești, va întineri. Așa a și făcut. Însă apa fiind feruginoasă i-a roșit barba. Și astfel Bărbucică a umblat câtăva vreme cu barba roșie dar deloc întinerită. Apele de la Văcărești au dat prilej marelui artist Matei Millo, dar acum în marele declin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dar nu putem nega impactul pe care acestea l-au avut atunci și acum. În scrisoarea de adeziune către Société Jean-Jacques Rousseau, Tolstoi scria că "Rousseau nu îmbătrînește". Dacă ne gîndim la concepția sa despre copilărie, putem spune dimpotrivă: el întinerește. Pentru ce Rousseau este atît de actual? Pentru că a cerut ca prima datorie a educatorului să o reprezinte cunoașterea copilului. Se afirmă adesea că el a descoperit copilăria, remarcînd că fiecare copil are propriile particularități, cerințe și năzuințe. Copilul trebuie
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
leșie lunea, miercurea și vinerea, că e rău de oboseală. Obraz Cînd îți ard obrajii, te vorbește cineva de rău. Ochi Primăvara de vei vedea mai înainte călugăriori-brebeni*, să te lovești cu ele peste ochi, zicînd: „Călugăriori-brebeni vestejească, ochii mei întinerească.“ Atunci ochii întineresc. Dacă cineva voiește să-i întinerească ochii, trebuie să se frece cu o brîndușă pe la ei, zicînd: „Floarea asta îmbătrînească, ochii mei întinerească.“ Dacă omul nu ar mînca ou și ceapă, ar vedea și vîntul. Cînd îți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și vinerea, că e rău de oboseală. Obraz Cînd îți ard obrajii, te vorbește cineva de rău. Ochi Primăvara de vei vedea mai înainte călugăriori-brebeni*, să te lovești cu ele peste ochi, zicînd: „Călugăriori-brebeni vestejească, ochii mei întinerească.“ Atunci ochii întineresc. Dacă cineva voiește să-i întinerească ochii, trebuie să se frece cu o brîndușă pe la ei, zicînd: „Floarea asta îmbătrînească, ochii mei întinerească.“ Dacă omul nu ar mînca ou și ceapă, ar vedea și vîntul. Cînd îți joacă un ochi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oboseală. Obraz Cînd îți ard obrajii, te vorbește cineva de rău. Ochi Primăvara de vei vedea mai înainte călugăriori-brebeni*, să te lovești cu ele peste ochi, zicînd: „Călugăriori-brebeni vestejească, ochii mei întinerească.“ Atunci ochii întineresc. Dacă cineva voiește să-i întinerească ochii, trebuie să se frece cu o brîndușă pe la ei, zicînd: „Floarea asta îmbătrînească, ochii mei întinerească.“ Dacă omul nu ar mînca ou și ceapă, ar vedea și vîntul. Cînd îți joacă un ochi, ai să plîngi. Ochiul drept de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înainte călugăriori-brebeni*, să te lovești cu ele peste ochi, zicînd: „Călugăriori-brebeni vestejească, ochii mei întinerească.“ Atunci ochii întineresc. Dacă cineva voiește să-i întinerească ochii, trebuie să se frece cu o brîndușă pe la ei, zicînd: „Floarea asta îmbătrînească, ochii mei întinerească.“ Dacă omul nu ar mînca ou și ceapă, ar vedea și vîntul. Cînd îți joacă un ochi, ai să plîngi. Ochiul drept de ți se bate e a bine. Nu e bine să spui nimănui cînd ți se bate ochiul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de frecări și orice sămânță de discordie, va dispare toată frica de predominare a unei națiuni peste cealaltă, cu un cuvânt, În chipul acesta, deosebitele națiuni ale Ungariei și Ardealului vor putea să steie una lângă alta În Înțelegere frățească, Întinerite prin instituțiuni libere independente, unite prin legături de recunoștință, de credință și alipire către iubita Casă domnitoare și către patria comună, precum au locuit Împreună În pace până acum. Această organizare politică a națiunii, eliberată de orice legătură cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]