665 matches
-
pune întrebări și va obține răspunsuri, într-o continuitate cu dat-ul moral ancestral al apariției și devenirii noastre biologice. Lumea monedei de hârtie va elimina multe dintre fricile ancestrale ale conștientului și subconștientului uman. Omul modern, ca ființă liberă, întrebătoare și decidentă, există datorită capitalismului, ca organizare politică și societală a economiei. Elasticitatea bancnotei permite planul de afaceri și acțiunea umană în economie, visul oricărui om ce dorește să-și fie sieși stăpân. Banii de hârtie validează sau invalidează activitățile
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
existența unui principiu fundamental unificator, al științelor și existenței umane și materiale 830. Numai din această perspectivă economia și activitatea economică pot fi înțelese în toată desfășurarea lor. Numai așa vom înțelege încă de la început, că suntem ființe mai ales întrebătoare, ale căror răspunsuri se află încă sub zodia nehotărârii, a spaimelor și trăirilor noastre ancestrale. Reafirmăm părerea lui Sedlacek că " Această credință își păstrează puterea și în economia de azi. Omul economic este un construct mecanic care funcționează după principii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Blaga ou le chant..., p. 108. (Texte source : " aplecat peste întrebările lumii ". V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 118). 850 Lucian Blaga, Psalm (Psaume), în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 27. (Texte source : " întrebătoarele mele tristeți ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 105). 851 V. Lucian Blaga, Scrisoare (Lettre), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 108 : " Je ne sais toujours pas pourquoi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
me regarde le frère,/étonnée, m'accueille la sœur [...]. " Texte source : " Întrebător fratele mă privește,/mirata mă-ntâmpină sora [...] ". V. Lucian Blaga, Fiu al faptei nu sunt, în Opera poetica, op. cît., p. 126. À notre sens, calquer leș adjectifs " întrebător " et " mirata " en français est un choix inadéquat parce qu'on " sent " le roumain dans la traduction. À titre de comparaison, nous proposons la traduction de Philippe Loubière : " L'œil interrogateur, le frère me regarde,/La sœur m'accueille avec
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la spiritul locului. În al doilea volum, Pădurea românească (1976), strămoșii îi apar ca „un fel de pomi crescuți din glie”, codrul își are „rădăcinile crescute în strămoși”, femeile - din versurile erotice - „coboară din arbori” și sunt „ca niște frunze-ntrebătoare care pricep seninătatea morții”. Tema se contaminează totuși de clișeele epocii: exaltare găunoasă a „dacilor liberi”, a Basarabilor, Mușatinilor și a „nației române” etc., iar versurile alunecă uneori în convențional și circumstanțial. În al doilea rând, D. e un poet
DAMIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286662_a_287991]
-
tezaurelor. După ce își obișnui privirea cu simetria strălucitoare a încăperii, femeia văzu că, de-a lungul zidurilor goale, se mai găseau câteva zeci de postamente negre, care păreau inutile. ― Rade, ce sunt astea? ― Ouăle... Nedumerită, Maria îi aruncă o privire întrebătoare. ― ...celelalte... Fără un cuvânt, Abatele atinse un mic panou de lângă intrare și obiectele despre care femeia crezuse că sunt postamente își adeveriră menirea. Deasupra lor înfloriră hologramele în mărime naturală a câtorva zeci de bărbați. Toți purtau rasa călugărească, barbă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fi tentați niciodată să simțiți ceva... Rim rămase tăcut câteva clipe amintindu-și pădurile incredibile de pe Riuss. Nu se mai gândise demult la anii adolescenței sale. ― Știi destule lucruri..: Realitatea e însă cu mult mai puțin spectaculoasă... Maria îl privi întrebătoare. ― Quinți devin cei care refuză să se acopere pe tot corpul de simbionți. Femeia rămase cu gura căscată. De ce am senzația că dă acestui lucru mai multă importanță decât ar trebui? Ce e cu femeia asta? ― De ce am senzația că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
privi deznădăjduit pe Abate. Dogmele se învățau abia la zece ani de la consacrare și nu puteau fi nicidecum subiectul unei conversații scolărești. Pentru câteva clipe, Isidor spera că Starețul încercase o glumă pe seama lui. Ochii stăpânului său străluceau reci și întrebători. - Să nu îndrăznești să-mi răspunzi că Domnului îi este frică de ambele extreme! Tânărul înghiți în sec, mișcîndu-și spasmodic mărul lui Adam. - Cred că Dumnezeu e mai mult decât cuvinte și noi trebuie să ne judecam cu smerenie locul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
propoziție, aceasta constituie un automatism verbal, lipsit de o adeziune personală, de convingere, având o slabă influență asupra conduitei sale. Când elevul ascultat la lecția de biologie spune: „Zestrea ereditară se transmite prin cromozomi” și profesorul (intenționat) adoptă o mimică întrebătoare, el se dezice imediat și spune: „Nu! Se transmite prin citoplasmă”. În acest caz, școlarul dovedește o memorare mecanică, efectuează un act de reproducere fidelă și atât. Evident, nu poate invoca argumente în sprijinul afirmațiilor sale, la care renunță cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de artă acum. Ne-a invitat la o expoziție. Ar trebui să mergem! — Uau! Nu pot să nu zîmbesc În fața Încîntării lui. — Sună foarte bine! Mi-a prins bine să mai uit un pic de afacerile mele, clatină din cap Întrebător. Ar trebui s-o fac mai des. Să iau puțină distanță. Să mă mai relaxez un pic. Începe să-și desfacă nasturii de la cămașă. — Și seara ta cu Jess cum a fost? — Super! Ne-am uitat la un film și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Bond, dînd din cap către modelul Lancôme. Merg cu Lula. Îmi stă inima. Ceai la Savoy? Eu n-am primit nici o invitație la ceai la Savoy. Poate că o să mi-o dea acum! Mă apropii de secretară cu un zîmbet Întrebător, cu mîna deja pe agendă, ca să văd cînd cade. Însă ea nu-mi Întinde nici o invitație. Luați un loc, doamnă Brandon, Îmi zîmbește și ea. Venetia vă va primi imediat. — Ăă... atît? Nu mai aveți nimic cu mine? Rămîn lîngă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a zis tone de lucruri drăguțe. Plus că, atunci cînd l-au Întrebat, a știut de cine e făcut tabloul de deasupra șemineului din salon. N-am mai putut de mîndră! — Ne mutăm afară acum? o privește fotograful pe Martha Întrebător. — E o idee foarte bună. Ea Încuviințează și eu cobor scările, ținîndu-mi cu grijă rochia. — Să-mi pun rochia Oscar de la Renta? Stilista a adus cea mai uluitoare rochie de seară mov cu capă, care se pare că a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu coroană voievodală). Cantacuzinii, plasați pe jumătatea de nord a peretelui de apus al pronaosului (prezentați de două generații; la Mănăstirea Brâncoveni vor fi patru), sunt conduși de „marele postelnic” Constantin Cantacuzino („oval prelung și îngust, frunte înaltă, ochi neliniștiți, întrebători sub sprâncenele arcuite circumflexe, nas lung, fin, drept și gură senzuală, plină” - „figură tipică de meridional”), cel însurat cu jupânița Ilinca, fiică a lui Radu Șerban, și care l-a „slujit” pe Matei Basarab „de la începutul domniei lui până la moarte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
heeding („băgare de seamă, orientarea atenției”)116. La Heiddeger, „grija” este „miza propriei ființe”, modul Dasein-ului de a se anticipa pe sine, faptul că Dasein-ul „are sinele înaintea sa” și se află mereu „în preajma lucrurilor” (das Seinbei). Dasein este ființa întrebătoare și privilegiată; suntem noi, oamenii, care ocupăm un loc privilegiat în lume pentru că suntem „ființele care pun întrebarea despre ființă”. Dasein, spune Heidegger, este das fragende Seiende, „ființa care întreabă”117. Max van Manen are și el în vedere acea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de spiritul omenesc pentru a se înțelege pe sine și a înțelege sensurile și a decripta tainele lumii acesteia. Hermeneutica este profund și definitoriu umană, în sensul că ea este expresia acelei „griji” (die Sorge) heideggeriene care însoțește Dasein-ul, „ființa întrebătoare”, în lumea în care se simte, în același timp, das Ganzsein („faptul de-a-fi-întreg”) și das In-der-Welt-sein („faptul de-a-fi-în-lume”); dar și das Sein zum Ende („faptul de a fi întru sfârșit”) și das Sein zum Tode („faptul de a fi întru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai întotdeauna ne învârtim în cerc - fie că este „cercul destinului” ilustrat cândva de Homer, fie că e „cercul hermeneutic” al înțelegerii asupra căruia stăruie înțelepții contemporani. Pare o fatalitate care ține de esența însăși a speciei noastre ca ființă întrebătoare. Ori de câte ori simțim că ne-am rătăcit în jungla inextricabilă a ființei și că am pierdut sensul călătoriei prin lume, înțelepciunea universală ne îndeamnă să revenim în punctul de unde am plecat. Ne este dat să procedăm astfel. Când problema cu care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1979; Partea cealaltă, București, 1980; Zenobia, București, 1985; Amedeu, cel mai cumsecade leu, București, 1988; Apolodor, un pinguin călător, București, 1988; Malul albastru, București, 1990; Fața și suprafața. Malul albastru, București, 1994; Focul negru, București, 1995; Sora fântână, București, 1995; Întrebătorul, București, 1996; Partea cealaltă-L’Autre côté, ed. bilingvă, tr. Annie Bentoiu și Andrée Fleury, București, 1998; Copacul-animal. Avantajul vertebrelor, pref. Ion Pop, Cluj-Napoca, 2000; Ascet la baraca de tir, postfață Ioana Pârvulescu, București, 2000; Calea șearpelui, îngr. și introd
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
violentă sau, dimpotrivă, memoria somnolentă, pentru ca Împotriva celui drag (1975) să se elibereze mai în profunzime de tentația abstractizării: abundă formulările adresative, întrebările (retorice), universul liric primește o infuzie de concretețe metaforică, renaște vitalitatea primă a poetei, acum o vitalitate întrebătoare, nu a unei descătușări adolescentine, ci a unei zeități feminine care își descoperă regatul la granița dintre moarte și viață. Poeta se recunoaște în figura Persefonei, purtătoare de viață și de moarte, care aduce distrugere și rod, înfometată de trupul
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
acceptate cu seninătate premisele ateismului metodologic al fenomenologiei Dasein-ului1? Poate fi integrată într-un fel perspectiva heideggeriană ce amână indefinit momentul deciziei hermeneutice care determină relația dintre om și Dumnezeu (ori, în termeni generali, sacrul)? Yannaras acceptă însă fenomenologia „ființării întrebătoare” ca pe o descriere fidelă a situării existențiale a omului lipsit de Dumnezeu, bântuit doar de nostalgia paradisului într-o lume închisă, în care orizontul morții este nedepășit. În sfârșit, Yannaras supralicitează conexiunea dintre tematizarea heideggeriană a experienței afective a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
erau ridicați, dar inerți. Cele două găuri din pieptul gol erau de culoare albastru-închis și suficient de aproape de inimă pentru a-l fi ucis. Sângele părea să se fi scurs cu totul. Ochii aveau o privire curios de strălucitoare și întrebătoare, ca și cum i-ar fi mirosit cafeaua de dimineață și tocmai se pregătea să iasă ș...ț. M-am îndoit și l-am tras de braț. Nici gheața n-ar fi putut fi mai rece și mai țeapănă. Am ieșit din
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mult preț pe părerea dumitale. - Stărui degeaba, prietene. Nu pot scrie nimic acum... mi-e cald... mă moleșește... aștept să rezolv niște chestiuni și plec la Sinaia. Spune și dumneata - și aici scriitorul se întoarse spre mine cu o mină întrebătoare - e asta o vreme de scris? Într-adevăr, căldura era înăbușitoare. Tot discutând, începeam să capăt impresia ciudată că anumite argumente devin nevalabile la mari temperaturi. Și iată după o cotitură micul nostru automobil galben opri brusc cu un țipăt
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o iau razna, În general, primele mele Întâlniri. N-am destule date. Nu se prezintă În cantitatea pe care ar trebui să o dețină un bărbat de vârsta mea. Femeile simt asta și În ochi le apare o privire ciudată, Întrebătoare. Iar eu deja bat În retragere Înainte de a fi servit desertul... Dar cu Julie n-a fost așa. Fostul prieten a răsărit În Barcelona și-apoi a dispărut. N-a mai urmat nici unul. Și asta, În mod sigur, nu pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Într-un salonaș de un albastru fumuriu și se așeză la masa plină de hîrtii care Îi servea drept birou provizoriu. Maigret luă loc, cu grijă, Într-un fotoliu fragil, care imita stilul Louis XVI, și probabil avea o privire Întrebătoare, pentru că Lecoeur se grăbi să-i spună: — Poate vreți să vă spun de unde am știut că sînteți aici? Mai Întîi, Moinet, care comandă poliția din Vichy, v-a văzut numele În fișele de la hotel. Nu-l cunoașteți și n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
se opri un moment și ajunse din nou la parter. Își făcu apariția un bărbat Îmbrăcat În haine negre, cu tenul roz și părul cărunt. Aruncă o privire În hol și se apropie de cei doi bărbați cu o privire Întrebătoare. Lecoeur avea În palmă insigna de comisar, pe care o arătă discret. — Aș dori să am o discuție cu dumneavoastră, domnule Pélardeau. — Acum? Avea o voce răgușită, așa cum Îi fusese descrisă. Bărbatul nu se pierdea cu firea. Cu siguranță că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
templu, se va deprinde încetul cu încetul cu decența și cu smerenia. Domitia se simte încurajată și declară: — Preotesele statului îndeplinesc toate treburile pe care le fac femeile în casa lor. Înalță ochii către Occia. Nu? Bătrâna îi simte privirea întrebătoare și aprobă ușurel din cap. E dezghețată puștoaica și prinde repede. Bine că nu vrea să afle pe care femei le reprezintă de fapt vestalele, că ar pune-o în încurcătură. Se întoarce către celelalte ușor îngrijorată: — N-ați uitat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]