89,143 matches
-
Să ne întoarcem la recensămînt, despre ale cărui întrebări Cornel Nistorescu afirmă în EVENIMENTUL ZILEI că par desprinse din cele pentru dosarul de cadre (cititorii noștri mai tineri își pot consulta părinții pentru informații suplimentare referitoare la "dosarul de cadre"). Întrebările din chestionarul cu care umblă recenzorii sînt, unele, de-a dreptul zăpăcitoare, de unde opinia lui Nistorescu: "Multe altele sînt întrebări la care românul se va uita la lună, iar recenzorul la norii care o învăluie". Cetățean disciplinat, Nistorescu își îndeamnă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
pentru dosarul de cadre (cititorii noștri mai tineri își pot consulta părinții pentru informații suplimentare referitoare la "dosarul de cadre"). Întrebările din chestionarul cu care umblă recenzorii sînt, unele, de-a dreptul zăpăcitoare, de unde opinia lui Nistorescu: "Multe altele sînt întrebări la care românul se va uita la lună, iar recenzorul la norii care o învăluie". Cetățean disciplinat, Nistorescu își îndeamnă cititorii să răspundă politicos la întrebările recensămîntului, chiar dacă nu le înțeleg.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
recenzorii sînt, unele, de-a dreptul zăpăcitoare, de unde opinia lui Nistorescu: "Multe altele sînt întrebări la care românul se va uita la lună, iar recenzorul la norii care o învăluie". Cetățean disciplinat, Nistorescu își îndeamnă cititorii să răspundă politicos la întrebările recensămîntului, chiar dacă nu le înțeleg.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
la cote ridicate pînă la sfîrșit. Pentru cine este familiarizat cu stilul tranșant și persuasiv al criticului de la Contrafort, faptul nu este de natură să surprindă. În plus, în eseurile de aici regăsim preocupări mai vechi ale autorului, teme, obsesii, întrebări, prezente și în precedenta sa carte Frica de diferență (1999), toate axate pe chestiunea delicată a identității (nu doar) culturale, care capătă conotații multiple în cazul intelectualilor din Moldova de peste Prut. O posibilă bază de discuție în acest sens, ne
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
individual, după mintea și norocul fiecăruia, dar nu reușesc să-mi alung neliniștea drumului ce mă așteaptă (...) De aceea nu văd cum aș putea să-mi închei însemnările la Praga formulînd un enunț oarecare, mai degrabă acest murmur, ca o întrebare suspendată: ce va fi cu noi, ce-o să se întîmple?..." Vitalie Ciobanu - Valsul pe eșafod, Editura Cartier, Chișinău, 2001, 284 de pagini, preț neprecizat.
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
După noi rămân doar faptele creștinești și nu "pecețile" cărților; dar probabil că și Învățăturile... au fost o "faptă bună", căci, iată, o avem în fața noastră și regretăm proasta ei înțelegere și asimilare în "canonul" cultural național. Se mai pune întrebarea dacă Neagoe "credea" în cuvintele sale, dacă nu cumva cartea sa este o culegere de "clișee", de "figuri de stil" după moda timpului, cu scop politico-propagandistic. Nu este aici locul să dezbatem această problemă, dat atât biografia domnului, cât și
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
o bufniță ce bate din aripi. Ceea ce cade în prăpastie cade din cer în cer. .................................................. Cerul e pretutindeni prezent chiar și în întunecimea pielii. Mănânc cer, elimin cer. Sunt o cursă într-o cursă, un locuitor locuit, îmbrățișat în îmbrățișare, întrebare în răspuns la întrebare. Impărțirea în pământ și cer nu-i cea mai bună modalitate de-a gândi despre acest întreg. Iți permite numai să supraviețuiești la o adresă mai exactă, mai rapid de găsit. Dacă aș fi căutată, Semnele
Poeme de Wislawa Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/15436_a_16761]
-
din aripi. Ceea ce cade în prăpastie cade din cer în cer. .................................................. Cerul e pretutindeni prezent chiar și în întunecimea pielii. Mănânc cer, elimin cer. Sunt o cursă într-o cursă, un locuitor locuit, îmbrățișat în îmbrățișare, întrebare în răspuns la întrebare. Impărțirea în pământ și cer nu-i cea mai bună modalitate de-a gândi despre acest întreg. Iți permite numai să supraviețuiești la o adresă mai exactă, mai rapid de găsit. Dacă aș fi căutată, Semnele mele distincte sunt încântarea
Poeme de Wislawa Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/15436_a_16761]
-
comportament îl exprimă - atîta cît se poate - cărțile mele. Eu nu fac suprarealism. Eu sînt suprarealist". În viziunea lui Gellu Naum, "starea de poezie nu va dispărea niciodată", întrucît poezia e o "necesitate" a omenirii, ceea ce constituie un răspuns la întrebarea pe care Simona Popescu i-o pune, explicit sau implicit, în decursul întregii d-sale scrieri, în egală măsură exuberantă și angoasată la tulburătoarea întîlnire dintre o poezie existențială și o existență poetică. Simona Popescu: Salvarea speciei (Despre suprarealism și
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15449_a_16774]
-
O altă instituție muzicală pare a se dezmorți și relua producerea de CD-uri cu muzică românească contemporană: Electrecord. Cele două discuri-desant pe care le am în vedere sunt portrete componistice ale unor autori consacrați: Octavian Nemescu și Doina Rotaru. întrebarea pe care mi-am pus-o este următoarea: ce au în comun Vieru, Nemescu și Rotaru? Indiscutabil, obsesia timpului, a măsurării și simțirii lui diverse. Drept urmare, mi-am dat seama că problematica lui Jünger este punctul de convergență al concepțiilor
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
fără a-i deplasa însă sensurile și evitând astfel, într-o oarecare măsură, plictiseala unui singur tip de "discurs". Cititorul se identifică relativ ușor cu tânărul prinț Ioasaf, naiv și neștiutor că există durere în lume și-n oameni. Îndoielile, întrebările și șovăielile fiului de împărat sunt, de fapt, cele ale omului de oriunde și de oricând. Romanul funcționează, astfel, ca un subtil manual de creștinism în mai multe lecții. Pusă în această ecuație, nu ne e greu să-l "ghicim
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
cu ea de pământ". Culorile vii, alternativele clare, subiectele simple, finalurile fericite, în care din toate necazurile - nazism, boli, sărăcie etc. - Dumnezeu și norocul intervin salvator, toate astea ar fi chiar rețeta fericirii. Dar ce-i de făcut cu melancoliile, întrebările fără răspuns, cu toate problemele lumii în care nimeni nu poate să intervină ("Dacă Dumnezeu vrea o lume cușer, s-o facă El singur așa"). Misterul vieții e complicat, agitat, și doar ascunzișurile - în somn, în moarte - dau răgaz de
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
să înglobeze, în final, inclusiv zona Mediteranei și o parte din Orientul Apropiat). Partea a doua a cărții ar putea să plece de la o exclamație spontană a autoarei: "Cum naiba reușeau pe vremuri scriitorii diplomați să continue aplecarea spre literatiră?". Întrebare deloc frivolă care denotă schimbarea condiției diplomatului, dar în același timp relevă că un scriitor, chiar și atunci când nu "produce" opere literare poate oferi în schimb unghiuri inedite în felul de a privi fenomenul politic și social. Este tocmai ceea ce
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
a reținut ancheta despre Revizuiri, cu o bogată participare, deși fără o... revizuire a calapodului în care astfel de dezbateri se înscriu, o evocare a lui Gellu Naum de către dl. Ion Pop (La despărțirea de...), cîteva recenzii și o ciudată întrebare (ce ați vorbi cu Blaga dacă l-ați întîlni?), care-i încurcă pe respondenți, luîndu-le, cum se zice, piuitul. Cum constată toți: grea întrebare! * Și Orizont (nr. 2) își amintește de Ioan Alexandru, în lectura nouă a dlui Cornel Ungureanu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
a lui Gellu Naum de către dl. Ion Pop (La despărțirea de...), cîteva recenzii și o ciudată întrebare (ce ați vorbi cu Blaga dacă l-ați întîlni?), care-i încurcă pe respondenți, luîndu-le, cum se zice, piuitul. Cum constată toți: grea întrebare! * Și Orizont (nr. 2) își amintește de Ioan Alexandru, în lectura nouă a dlui Cornel Ungureanu (care cu acest prilej, se "apără" de o remarcă a cuiva cum că ar fi cronicar literar al revistei timișorene: "Semnez Documentare, care ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
scriitoricești. Privim în urmă cu nostalgie și în viitor cu încredere. Ne socotim capabili a ține pasul cu lumea și cu epoca. Nici societatea, nici cultura nu stau pe loc. Apar necontenit nevoi spirituale, se preface gustul oamenilor. Se pun întrebări la care nu se pot da vechile răspunsuri. Oricît de mare ar fi inerția (și, în cultură, ea este foarte mare), vine o vreme cînd dorințele scriitorilor și așteptările cititorilor se schimbă. Noi credem că această schimbare trebuie bine cîntărită
Nou început de drum by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15487_a_16812]
-
filmare, cu adevăratul John Nash, care are, azi, 74 de ani și se prezintă ca un ins cu un spirit întortochiat, în perpetuă mică ebuliție, capabil să improvizeze, să comenteze, să analizeze, să hamletizeze minute în șir pe marginea unei întrebări simple, de tipul "Beți un ceai sau o cafea?". Nimic din genialul John Nash de la 22 de ani n-a mai rămas în cel de acum. Boala i-a afectat și memoria; întrebat, de pildă, dacă fumează, matematicianul a răspuns
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
cel de acum. Boala i-a afectat și memoria; întrebat, de pildă, dacă fumează, matematicianul a răspuns că n-a pus o țigară în gură în viața lui (cînd, de fapt, zic biografii, a fumat vreme de șapte ani)... La întrebarea: "Vă e frică de o boală mintală?", Russell Crowe a dat un răspuns de reținut: "Nu mi-e frică, o simt venind!"... Și adaugă: "Oricum, ca să joci genul ăsta de rol, trebuie să fii destul de nebun!"... Nebun nu de legat
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
Stelian Tănase este invitat de Gabriela Adameșteanu la o "conversație la catedrala" - codificări literaturizate, bineînțeles. Alteori, spre sfîrșitul lui '89, exasperat, autorul vorbește tot ce-i trece prin cap la telefon și chiar li se adresează celor care ascultă. Bineînțeles, întrebarea care domină lectura ar fi: "cine toarnă"? Un anume Cristescu semnează cele mai multe rapoarte. Sursa nu poate fi decît un prieten foarte apropiat. Acest Cristescu fictiv este prezent la întîlniri destul de restrînse și de multe ori are discuții între patru ochi
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
Pavel Șușară O întrebare abruptă, François Pamfil! Ai simțit, în momentele tale de impas, nevoia confesiunii? Nu. Doar pe aceea a împărtășaniei. În clipa în care m-am simțit copleșit de propriul meu manierism, adică de un manierism personal, a se reține acest lucru
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
este... ...unul dintre marii maeștri ai spațiilor imposibile, unul dintre acei tipi providențiali care aproape că aplică perspectiva cavalieră la obiecte, deci la tridimensionalitate. Acesta este un curaj imens... Invocîndu-l cu atîta pasiune pe Ucello, mi-ai tot amînat o întrebare pe care nu vreau să o ratez. Care-ți sunt, totuși, predecesorii, de unde te revendici și pe cine recunoști, în ce măsură te simți solidar cu anumite momente din acea istorie a artei pe care o hulești atît de grațios ca disciplină
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
încît au considerat că trebuie să caute o compensație. Au găsit-o în răspunsul unui publicist care a pretins că el avea cîte o "experiență spirituală majoră" în fiecare zi. Apoi, a adăugat, pe un ton sarcastic: "În orice caz, întrebarea e stupidă. Aș merge pînă-ntr-acolo încît să afirm că germanii care nu au avut cîte o experiență spirituală pe zi ar face mai bine să se spînzure." Sondajul de opinie cu privire la Goethe a făcut posibilă, pe de o parte, comparația
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
est și a celor din vest, la aproape zece ani de la reunificare. Întrebați, de pildă, dacă îl consideră pe Goethe "germanul tipic", 47% dintre estici și 31% dintre vestici au răspuns afirmativ, cu 16% mai puțin decît în 1949. La întrebarea dacă romanele lui Goethe mai suscită interesul cititorilor din zilele noastre, 37% în vest și 49% în est, au răspuns că da (...) Din toate punctele de vedere, esticii s-au dovedit mai atașați de moștenirea culturală goetheană, decît vesticii. Presa
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
în față, astfel încât să fie deposedat rapid de prestanță și autoritate. După opinia (psihanalizabilă) a lui Ion Bogdan Lefter, cartea lui H.-R. Patapievici este "stufoasă și greoaie", dovedește "insuficiența documentării" și "incultură" în multe domenii. S-ar putea pune întrebarea de ce mai este nevoie de o asemenea mobilizare de forțe pentru combaterea unui autor lipsit de valoare, insignifiant, fără șanse de a rămâne în istoria filosofiei. Preîntâmpinând întrebarea, Ion Bogdan Lefter recurge tot la o metodă proletcultistă și anume susține
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
dovedește "insuficiența documentării" și "incultură" în multe domenii. S-ar putea pune întrebarea de ce mai este nevoie de o asemenea mobilizare de forțe pentru combaterea unui autor lipsit de valoare, insignifiant, fără șanse de a rămâne în istoria filosofiei. Preîntâmpinând întrebarea, Ion Bogdan Lefter recurge tot la o metodă proletcultistă și anume susține că H.-R. Patapievici, așa lipsit de valoare cum este, are faimă și îi poate influența și pe alții! Dacă ar fi fost semnată de un necunoscut - explică
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]