1,090 matches
-
mai văd și niște inimi somate-n ceafă de un foc să-și lase tot și cu asfaltul să-ncheie-n grabă-un troc pe niște roșu, pe tăcere și pe flori... Acolo, Doamne, e război ? Doamne, fereastra las-o-ntredeschisă ! c-am pus pe glaf niște semințe de măslin, de rozmarin, de busuioc și-aș vrea, la toamnă, rodul să-l culeg de-oi avea cum...de-oi avea când...! Referință Bibliografică: Primele-ntrebări...cele dintâi dureri... / Gabriela Blănariu : Confluențe
PRIMELE-NTREBĂRI...CELE DINTÂI DURERI... de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366576_a_367905]
-
acum prin fața ochilor aducând cât mai aproape clipa când el intrase pe ușa bucătăriei în dimineața această și fără nici un cuvânt, privind-o în ochi ridicase pușca și trăsese în ea. Încă o lacrimă i se prelinsa de sub pleoapele abia întredeschise în care abia dacă se mai zărea un licăr de viață. Bine că plânsese fetița și cumnata ei plecase din bucătărie, ar fi durut-o să poarte povara încă unei vieți distruse din cauza ei. Acum totul se terminase ... O auzi
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
mai îndepărtate zări. Știa însă că nu îi este permis să o facă singur. S-a oprit nu departe de răsuflarea precipitată și fierbinte a fetei. Să-i fi trecut prin minte că poate sorbi oboseala fetei prin gura-i întredeschisă?!. S-a aplecat asupra ei. Probabil că s-a grăbit, ar fi ... Citește mai mult Imaginea a doi tineri, un băiat și o fată care aproape că nu se cunosc, preumblându-se în inima pădurii, pe cărări până atunci necunoscute, ar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
mai îndepărtate zări. Știa însă că nu îi este permis să o facă singur. S-a oprit nu departe de răsuflarea precipitată și fierbinte a fetei. Să-i fi trecut prin minte că poate sorbi oboseala fetei prin gura-i întredeschisă?!. S-a aplecat asupra ei. Probabil că s-a grăbit, ar fi ... XXXIII. ALĂTURI, CU GÂNDUL, LA OPERAȚIUNILE DE SALVARE! - EVOCARE, de Adrian Lițu, publicat în Ediția nr. 2064 din 25 august 2016. A sărit ca împins de un puternic
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
și cu ce putem ... este în joc și viața noastră. Dar, am uitat să-ți spun ... am văzut că s-au strâns ceva bani în șapca ta. Stângaciul: Mă duc să-i iau și îi dau nevestei. (Iese. Prin ușa întredeschisă se vede cum ia banii, îi numără, după ce și-a pus șapca pe cap, își îndeasă banii în buzunarul stâng al pantalonului.). Dreptaciul: (Se îndreaptă spre ușe. O închide.). Scena 10. Dreptaciul: Nu știu cum sunt oamenii ... ca acest tovarăș de călătorie
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > PE CHIP O RUGĂCIUNE Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 330 din 26 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe chip o rugăciune Dragul meu care ești pe pământ în geamul întredeschis unde înfloresc păpădiile două câte două la poarta dintre ulițe șoptesc frunzele de bujor în noaptea bordo și deschizătura de ie aruncă o reflecție din povestea cu litere în care ai uneltit cu stele căzătoare să vă întâlniți în adâncul
PE CHIP O RUGĂCIUNE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351526_a_352855]
-
aș fi iarbă, / mi-ai deveni pământ? / 2 decembrie 2011”. Una din poeziile reprezentative, scrise recent este cea cu titlul, fără echivoc, “Zi de naștere” - un posibil bilanț provizoriu, încă o etapă străbătută, încă o etapă de străbătut, o ușă întredeschisă ca o speranță. Numai întoarcerea la vârsta ingenuă poate fi o eliberare: “Nu mai am amintiri - / totu-i viitor, / aștept să devin copil, / să fie decembrie / în orice april, / să fie iarnă / în orice primăvară, / să fie duminică, / în orice
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
care răspândea un miros pătrunzător de varză acră.” Ce miros plăcut de sarmale “, își zise în gând, trăgând peste cap cartonul să nu-l ningă. Patrocle se întinse lângă el, băgându-și botul sub labele din față, veghind cu ochii întredeschiși. De câteva zile cerul își revărsa sacul cu fulgi mari de zăpadă peste oraș. Se înnoptase și lumina lampadarului din apropiere prelungea umbrele copacilor până în colțul unde își făcuseră adăpost cei doi. Câinele ciulii urechile la auzul pașilor care se
VISUL ALB, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346704_a_348033]
-
trebuie să fii vreun prieten al ei, nu-i așa? Avea o voce foarte plăcut timbrată și sesizasem un ușor tremur al corzilor vocale. - Da... ne-am cunoscut... - Poftim, intră. Îmi făcu loc, arătându-mi cu mâna înspre o ușă întredeschisă. E toată lumea acolo și tocmai ne pregăteam de plecare. Mă împinse ușor, de la spate, înspre încăperea de unde se auzeau voci. Continuă pe același ton, echilibrat, plăcut. - Acum că ai venit, mai putem rămâne câteva minute, apoi, dacă vrei, ne poți
O NOAPTE PERFECTĂ de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346688_a_348017]
-
și buzele ei... Cât era de întuneric și, Doamne, cum mai scârțâia ușa aceea cu lemnul mâncat de carii. Da, dar ea avea niște ochi triști, foarte triști, iar sufletul meu a fost sorbit de gura ei, cu buzele abia întredeschise... În ceafă, simțeam răsuflarea hienei cu colții rânjiți și o știam încordată ca un arc, gata să sară și să sfâșie. ----------------------------------------- Lucian DUMBRAVĂ Portimao, Portugalia * Cartea „Povestiri în alb și negru” a apărut în octombrie 2010, la Editura „Nico" DIN
O NOAPTE PERFECTĂ de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346688_a_348017]
-
-i călcau pragul. În camera sa de lucru, asemenea unei chilii de călugăr, pășeai cu multă sfială, dar o pace îți inunda întreaga ființă imediat ce intrai în spațiul acela sacru, venerabil, de imortalitate. În fața lui luminată, în ochii să mereu întredeschiși, în vorba lui dulce dar fermă, găseai imediat chipul marelui teolog, ori a părintelui duhovnicesc ce exercita acea paternitate duhovnicească, asemenea marilor părinți ai Bisericii din trecut. În încheiere voi spune doar că Părintele Popescu a trăit optzeci și unu
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345540_a_346869]
-
de martie. Mi-s ochii verzi precum iarba de când Primăvara mi i-a risipit pe cărări, în iarba deasă dar și în coroanele copacilor. Aștept de mult venirea berzelor, căutând cu înfrigurare urma zborului lor pe bolta cerească. Prin geamul întredeschis, pătrund miresmele primăverii... În văpaia lunii, un arbore bătrân înflorește și el. Printre frunze și flori mă salută: - Bună dimineața, femeie! - Deschide-ți fereastra inimii și lasă drum liber primăverii învăluită în miresmele florilor, primele raze de soare să-ți
MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345553_a_346882]
-
în față, ca într-o invitație imposibil de refuzat. Până să se dezmeticească Iuliana, se aplecă și îi sărută pe rând cu o gingășie aproape evlavioasă, după care o înveli prinzând reverele halatului și o sărută lung pe buzele rămase întredeschise, ca într-o mirare profundă. Iuliana răspunse într-o tăcere adâncă, lăsându-se alintată și dorită. Scuză-mă, iubito! șopti Eugen. În trei minute voi ieși de sub duș, iar tu vei tăia pâine în acest timp și, dacă dorești, vei
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
și s-a răsucit încet către el cu buzele pregătite pentru sărut. A primit-o cu brațele deschise și a sărutat-o lung și apăsat, pătruns de emoție și dorință, stârnit de ruga ei exprimată cu privirea și gura ușor întredeschisă. "Doamne, suntem nebuni amândoi și mai mult eu decât ea. Dar cât e de frumoasă! Ce trup și ce sâni și cât de dulce e, Doamne...Îți mulțumesc că mi-ai scos-o în cale și mi-o dai de
ISPITA (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355851_a_357180]
-
-i călcau pragul. În camera sa de lucru, asemenea unei chilii de călugăr, pășeai cu multă sfială, dar o pace îți inunda întreaga ființă imediat ce intrai în spațiul acela sacru, venerabil, de imortalitate. În fața lui luminată, în ochii să mereu întredeschiși, în vorba lui dulce dar fermă, găseai imediat chipul marelui teolog, ori a părintelui duhovnicesc ce exercita acea paternitate duhovnicească, asemenea marilor părinți ai Bisericii din trecut. Așdar, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae a trăit nouăzeci de ani, însă în toți
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
fără să vorbească. El a ridicat o mână și a prins-o ușor, ca într-o mângâiere, după ceafă, și-a apropiat fața cu încetinitorul de a ei, privindu-i ochii fără contenire. Ea a ridicat ușor bărbia, cu buzele întredeschise și tremurânde și a închis ochii în timp ce, fără să realizeze, se ridica pe vârfuri. Buzele lor s-au atins ca într-o adiere. Mâinile ei au coborât cu încetineală de pe piept și au trecut pe sub brațele lui, cuprinzându-l cu
ISPITA (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355865_a_357194]
-
-i călcau pragul. În camera sa de lucru, asemenea unei chilii de călugăr, pășeai cu multă sfială, dar o pace îți inunda întreaga ființă imediat ce intrai în spațiul acela sacru, venerabil, de imortalitate. În fața lui luminată, în ochii să mereu întredeschiși, în vorba lui dulce dar fermă, găseai imediat chipul marelui teolog, ori a părintelui duhovnicesc ce exercita acea paternitate duhovnicească, asemenea marilor părinți ai Bisericii din trecut. Partea a II - a - Despre relația dintre Părintele Profesor Dumitru Stăniloae și Părintele
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
Dacă Blaga numea ”Miorița” ”Imn cu pervaz de baladă”, sesizând necesitatea unor disocieri de specii și genuri pe care literatura orală a românilor le cere, ” Meșterul Manole” este o ”doină” tragică despre dorința de veșnicie în celebritate strecurată pe ușa întredeschisă a unui locaș de cult. In acest context mă simt torturat de antinomia existenței ca în opera lui Nechifor Crainic: Ca trup material și muritor,înclină către pământ și lucrurile lui,iar,ca spirit nemuritor,înclină către cer și binefacerile
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
frunte, la marginile cutelor, i se prelingeau broboane de transpirație. Cu un ultim efort ar fi vrut să mai spună ceva, dar își dăduse seama că nu avea cui. Sibla dormea dus, cu capul pe umăr, pufăind ușor printre buzele întredeschise. Stă uscățiv, deșirat, privind cu uimire tulpina nucului, pe care umbra acoperișului șopronului se înălțase binișor, în timp ce noi, încă tolăniți pe saltelele umplute cu ghije de porumb, ne dăm ghionți și ne îndemnăm unul pe celălalt cine să-i spună
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
să l atragă în problema care l măcina. Acesta era total absorbit de spectacolul ce i se înfățișa pe trotuare în viteza mașinii. Polițistul a renunțat la intenție și a fixat din nou parbrizul. Ochii i se micșoraseră sub pleoapele întredeschise și urmăreau scene, figuri de oameni, câini trăgând puternic de lesă, lanuri de porumb, fotografii și hârtii, multe hârtii, legate în dosare ce se dezlegau și treceau dintr o mână în alta și erau frunzărite în mare grabă. „Nu. Nu
CHEMAREA DESTINULUI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356705_a_358034]
-
aflate în mișcare ritmică neîntreruptă și la sânii goi ce se zbăteau în același tempo. Când a recunoscut‑o pe Amalia, a rămas blocat. Nu‑i venea să-și creadă ochilor. Ea se unduia în jurul unei bare verticale, cu ochii întredeschiși și cu buzele fremătând, cu părul despletit, lăsat să măture dușumeaua când trupu‑i se îndoia pe spate, în timp ce genunchii‑i strângeau bara aceea albă, lustruită de atâta frecuș. Preț de cinci minute a privit fără să clipească, orbit de
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
va putea căuta telefonul în rucsac, Iuliana ațipise, cu spatele la el, strângând cu teamă un colț de pătură sub bărbie. Bărbatul de lângă ea dormise liniștit după ce încuiase toate ușile cu mare zgomot și avertizări triviale. O pândise un timp, cu ochii întredeschiși, până s a asigurat că este destul de înfricoșată. Curând, obosit și amețit de coniacul pe care l băuse până la ultimul strop, a adormit cu o mână întinsă peste șoldurile fetei, într un gest de apropiere și de supunere a trupului
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
o ma �și �nă staționată, cu motorul în funcțiune. I se părea că a mai văzut‑o de vreo două sau trei ori și încerca să‑și amintească în ce împrejurări. Era lângă marginea bordurii și avea portierele de pe dreapta întredeschise. Iuliana și‑a încetinit și mai mult mersul și a privit contrariată către interiorul mașinii, atât cât se putea vedea, fără să se apropie. Nu era nimeni în mașină. Când se afla exact în dreptul ușii din spate și întorsese capul
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
nu-i ieșeau pe placul lui. Dar se întîmplă ceva ciudat. Chiar și în lumea subterană există, probabil, grupuri rivale, care nu ezită să se bracheze unii pe alții. “Momițe” intră grăbit în casă. Ușa de la intrare era de asemenea întredeschisă. “Cel” sau “cei” care le călcaseră locuința nu se obosiseră să treacă neobservați. Florin “Momițe” privi în jur, aprinzând lumina: parcă trecuseră elefanții... fotoliile lui scumpe și canapelele de piele fină erau mutate de la locurile lor. Au dispărut banii: Seiful
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
din minți și rânjea cu satisfacție, uitându-se cu coada ochiului...Imaginea era hidoasă, îngrozitoare desprinsă dintr-un film horror. Și-am întors privirea și a ignorat-o.După câteva minute s-a potolit și s-a îndreptat spre ușa întredeschisă...era primăvară și soarele mângâia tenebrlele din suflet ale celor 10 femei din salon... Genele s-au unit într-un dans al clipelor magice dintr-o noapte de dragoste cu eternitatea și au adormit în murmurul unui cântec de leagăn
DĂ-MI, DOAMNE, UN PETEC DE CER!-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356162_a_357491]