615 matches
-
creat răul: acesta constituie condiția indispensabilă a dualității existenței, a dezacordului inițial care o definește pe aceasta, întreaga problemă a existenței constă în depășirea acestui dezacord, ceea ce nu se poate face decît prin întrepătrunderea dintre spirit și materie (elementul carnal), întrepătrunderea tot mai mare a acestora este principiul evoluției. Opoziția dintre spirit și lut va fi depășită evolutiv prin intermediul faptului manifest că spiritul se materializează, că materia se spiritualizează ceea ce este același lucru -, sau cum susține mitul creștin că SPIRITUL SE
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cu ajutorul separării complete, a distincției științifice dintre apariție și mister, își poate defini psihologia, știința lumii interioare, metoda și materia. Căci numai această separare completă ne va permite stabilirea clară a celuilalt aspect al relației dintre apariție și esență și întrepătrunderea lor. Lumea interioară, "obiectul" psihologiei, este o parte a apariției. Psihicul are modurile lui de existență temporală, care trebuie să fie complet explicabile. Din lumea interioară, psihicul, se deosebește esențial de lumea exterioară, de cealaltă parte a apariției, de contraimaginea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
transformărilor lor prin intermediul instanțelor psihice). Psihicul și intenționalitatea sa nu pot apărea fără apariția în același timp a limitării sale și a complinirii sale, lumea, ansamblul de obiecte al dorințelor multiple. Dorințelor multiple le corespunde percepția obiectelor multiple și excitante, întrepătrunderea reciprocă a extensiei și intenției, a lumii și psihicului, a excitantului și excitatului formează lumea temporală. Psihicul este imaginea aparentă a Esenței-suflet, iar lumea este contraimaginea psihicului. Ambele sînt bazate pe principiul animării. Această constatare include două semnificații: pe de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de reprezentare a lumilor sociale coexistente 340. Această osmoza a claselor și stărilor sociale devine un semn al timpurilor moderne, pe care îl putem regăsi ca motiv literar în românele timpului. Coexistența universurilor sociale diferite în spațiul orașului face ca întrepătrunderea lor să fie tot mai strânsă și mai vizibilă. Literatura timpului a reprezentat fenomenul de citadinizare a claselor și indivizilor. Confuzia asupra sexului, clasei, vârstei este mai frecventă în anonimatul orașului. Fiecare grup are conștiința propriei identități, un univers închis
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
tout brûlant de șa reconnaissance" [Zola, Une page d'amour, p.188]. În epoca ascensiunilor fulgerătoare se produce o inversare de semne. O nouă sensibilitate combină tradițiile cele mai prestigioase cu inovațiile de ultimă oră. Reperele se amestecă, mișcările de întrepătrundere socială și culturală iau amploare. Uzanțele lumii bune se schimbă rapid pe parcursul secolului al XIX-lea. Tipologia personajelor își pierde contururile, fiind legată de tema eșecului și a reușitei. Istoria schimbărilor de situație produce, cum se cunoaște, arhetipul balzacian de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
soții, lupta cu curtezanele, împrumutându-le vestimentația, ținută. La Paris, constată contesă Dash în 1883, sunt mult mai multe femei greu de definit decât în alte orașe ale Franței. Dacă în provincie ele formează grupuri distincte, în capitala gradul de întrepătrundere este mult mai mare [p.163]343. Valorile, rangul, reperele dispar pentru a lăsa loc confuziei. Zola precizează în 1868 în Notes générales sur la marche de l'œuvre: "La caractéristique du mouvement moderne est la bousculade de toutes leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Paris étaient numérotées, avec une notice très complète sur chacune d'elles. Cette gazette scandaleuse faisait la joie de Renée" [Zola, La Сurée, p.169]. 342 "Terenul urban este în mod sigur favorabil acestei duble mișcări paralele de contestare și întrepătrundere" [Muchembled, p.221]. Limbajul codat al elitei "produce un dublu mecanism, de imitație pentru oamenii care voiau să-și facă o trambulină socială, dar de fugă sau îndepărtare subtilă spre mai mult rafinament pentru cei care doresc să-și conserve
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
483 Schimbul neîntrerupt de teme și motive (grecitatea, miturile, Sicilia, motivul lunii sau al dansului) este dovedit de existența lor pe de o parte în traduceri, pe de altă parte în creațiile originale.484 În cazul lui Quasimodo rezultatul acestei întrepătrunderi este introducerea de motive noi absențe înainte de volumul Poezii noi, de pildă imaginea căilor (în Acum când ziua urca, Căi de luna și de vulcani, Neagră, râde în portocali coțofana); de asemenea, unii topoi suferă modificări; frecvență altora se intensifică
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
prozodic în specificitatea lui, tradiția culturală și istorică, sistemul artistic individual. În lumina modernității critice, cerce tătoarea spațiului liric slavon Elena Loghinovski pare și mai iubitoare de rigoare decât Marina Mureșan Ionescu: Privit în mod consecvent dialectic, ca unitatea și întrepătrunderea elementelor din diferite straturi ale textului, conceptul de "structură", [...] consi derat într-un context mai larg, dat de conlucrarea disciplinelor moderne de la psihanaliză și socio logie literară la teoria informației și comunicației absoarbe o mulțime de determinări de caracter diferit
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
intratextuală (S4), dezvoltată pe firul roșu al cărților vechi. Hieroglifele stabilesc un raport metonimic cu tomurile bizantine, de unde decurge relația de incluziune între seria intratextuală a hieroglifelor și cea a cărților (vechi în toate aparițiile din textul nuvelei). Vom constata întrepătrunderea nu întretăierea de la primele două serii intratextuale (vezi supra) a două șiruri de hipertexte care desenează încă o constelație intratextuală: hieroglife/cărți vechi (4). (S4c) La căpițelul de lumânare ce sta în gâtul garafei cu ochiul roș și bolnav, el
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sărac în politicieni cultivați, abili mînuitori ai condeiului, precum foștii președinți de Gaulle, Giscard d'Estaing sau Mitterrand (care a și mărturisit că se simțea destinat unei cariere de scriitor, măcar prin caracter, dacă nu și prin talent). Toate aceste întrepătrunderi și amprente reciproce, care au traversat secolele, continuînd să singularizeze mentalitatea Hexagonului în ansamblul marilor civilizații, ne permit, poate, să înțelegem mai bine de ce și astăzi, mai mult decît oriunde în lume, intelectualul francez are un cuvînt greu de spus
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
filosofului ating toate întrebările de fond, la care feluriți gînditori au încercat să răspundă de-a lungul timpului, cum ar fi și cea privitoare la limbaj și la crearea lui de către om, sau invers. Potrivit lui Morin, limbajul e primordial, dar întrepătrunderea între cele două elemente e de nezdruncinat, deoarece limbajul este în noi și noi suntem în și prin limbaj, deschiși sau închiși asupra noastră și a lumii prin cuvinte (idee dezvoltată în La Méthode, vol. 4). Deosebit de atent la evoluțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
îndeosebi la statutul observatorului și al obiectului observat, ce nu mai apare ca un raport în care subiectul ar fi perfect detașat și neutru în fața unui obiect de studiu pasiv, ci ca o relație infinit mai complexă și nuanțată de întrepătrunderi și influ ențe reciproce. În citatul de mai sus, cuplul opozitiv calamitate / neconsolat nu anulează vanitatea intrinsecă a vieții, dar introduce privirea subiectivității, singura capabilă să altereze modul în care o suportăm. În această estetică a distanței față de sine, de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
1960) ce ne trimit atât la teoretizările din De la grammatologie, cât și la experimentele practice (precum interpretarea romanului Numbers al lui Ph. Sollers sau a poemului lui Shelley, The Triumph of Life), unde se propune o înțelegere "stereo" ce presupune întrepătrunderea și transformarea textelor și a sensurilor). Scriitura textuală semnalează, prin urmare, distrugerea unui limbaj, din moment ce îl depășește prin introducerea unui joc pluriliniar și variabil. 3.2.3.2. Scriitura-ca-producere, lectură, intertextualitate Julia Kristeva explică modalitatea de generare a limbajului textual
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ectaculoasă creștere a lor. Transformările din acea perioadă s-au făcut simțite în toate cele trei direcții specifice ale globalizării: dereglemen tar ea, prin creșterea volumului de operațiuni financiare transfrontaliere și apariția societăților cu ca rac ter transnațional; decompartimentarea, prin întrepătrunderea activităților financiare cu cele bancare și nu numai, și nu în cele din urmă, dezintermedierea sau reintermedierea manifestată prin creștere a r olului instituțiilor, în calitate de investitori financiari pe piețele i nte rnaționale. În momentul de față, în contextul crizei actual
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
schimbare, care susțin o transform are în organizarea relațiilor inter-umane, prin legarea și extinderea activității umane, peste regiuni și continente. Ca urmare a acestu i f apt, în ultimele decenii, lu mea a devenit tot mai interconectată, ca urmare a întrepătrunderii forțelor economice, tehnologice, politice, sociologice ș i c ulturale. Globalizarea nu este un fenomen exclusiv econom ic, ci unul general, complex, multifuncțional. Acesta cuprinde între aga gamă de activități social umane: de la piața internă la piața globală, de la dimensiunea politică
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
per-cepțiile asupra Uniunii Europene și de a face mai puțin credibile interpretările care o reduc la o simplă organizație internațională sau care o ridică la rangul de stat federal. Ea permite să sesizăm atît multitudinea metodelor specifice integrării cît și întrepătrunderea profundă a sferelor publice și private, infrași supranaționale, pe care distincțiile analitice tind uneori să le depersonalizeze. Însă tocmai aspectele forte ale acestei noțiuni pot reprezenta și punctele ei slabe. Există două riscuri diferite atunci cînd se insistă prea mult
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
mereu, dar aceste mecanisme de sancțiune permit, cel puțin, repararea lor. Însă nimic asemănător nu există în cadrul Uniunii europene. Sistemul său se bazează pe o divizare strictă între organe care nu depind unele de altele. Structura este mai mult de întrepătrundere decît piramidală (Magnette și Costa 2000). De aici se naște sentimentul că anumite organe sînt din punct de vedere politic iresponsabile și neagă axioma suveranității populare. Cum poate fi justificată în termeni republicani independența Băncii Centrale, care are garanții inalterabile
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
ca traumă istorică a obiectului care își caută originea. Faptul că dispar acum granițele dintre artă și tehnică (în Jugendstil, de exemplu), dintre literatură și ziaristică sau dintre intimitatea „burgheză“ și caracterul public al gesturilor și cuvintelor se traduce ca întrepătrundere a visului cu starea de veghe caracteristică nou tății, stra nie și, totodată, familiară. Imaginea alegorică a lumii ca ruină este acum înlocuită cu imaginea unei lumi care își visează, în mod constant, diferența. La sfârșitul textului său despre Paris
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este lipsită doar de frontiere reale. Îi lipsește de asemenea unitatea geografică internă. Din acest punct de vedere, originalitatea sa constă, ca să spunem așa, în lipsa sa de unitate: interiorul peninsulei oferă o diversitate extremă de peisaje, datorată deopotrivă fărîmițării reliefului, întrepătrunderilor multiforme dintre uscat și mare, varietății climatelor. Așadar, Europa nu părea sortită să devină entitate istorică. Și totuși, a devenit una. Din ce punct de vedere? Cînd? În ce fel? 2 Europa medievală Epoca barbară a Europei este și epoca
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
preocuparea de politică, apetiția spre o culturalitate maximă, cunoașterea de oameni, mimica repede, teatralitatea, oratoria. Acestea nu sunt elemente dincolo de sufletul nostru ci numai laterale. De aceea Caragiale ne-a îngroșat o notă pe care noi o aveam de pe vremea întrepătrunderii prin Sciția minor și Tracia cu sufletul elin. Probabil că Mitică getic există la Tomis." Eugen Simion are meritul de a fi descoperit "un alt Caragiale, grav și profetic" cel din articole, note și însemnări, ceea ce i-a grăbit pe
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
al vieții. Ca număr de jurnaliști familiarizați cu terminologia religioasă, se constată, firesc, o acută lipsă. Etnograful dr. Sanda Larinorescu, fără a avea experiență jurnalistică, amalgamează în textul aceluiași articol discursul religios cu cel al tradițiilor populare. Este adevărat că întrepătrunderea stilurilor discursive este o artă, însă, în spațiul limitat al presei, poate duce la confuzii: "Un sfert de veac, tiranica dinastie Ceaușescu a profanat calendarul tradițiilor noastre desființându-ne sărbătorile și substituind multe dintre ele cu propriile aniversări. Revoluția a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în chip radical, iar componentele lor eratice sunt omogenizate de subiectul uman pe parcursul actului vizionar, după cum observa cu subtilitate Amala M. Hanke: "conștiința spațiotemporală subiectivă constituie o forță integratoare, capabilă să unifice dimensiunile spațială și temporală într-o experiență de întrepătrundere omogena a duratei, a continuității și a spațialității. [...] În momente privilegiate, constiinta subiectivă poate stopa curgerea timpului, oferind experiență eternității temporale, în care viața este percepută în totalitatea ei [...]. Și, în cadrul unor experiențe cu adevarat vizionare, mintea poate chiar percepe
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
două mecanisme articulate despre care vorbesc psihologii: autodezvăluirea (self-disclosure) (S. Jourand) sau penetrarea socială (I. Altman, 1973 și D. Taylor, 1979) și dezvăluirea reciprocă. Pe măsură ce partenerii învață să se autodezvăluie − spun specialiștii − se produce o tot mai mare apropiere și întrepătrundere psihologică și psihosocială. Gradul de cunoaștere interpersonală crește progresiv, tinzând catre nivelul dorit și așteptat de ambii. Din păcate odată cu schimbarea locuinței se modifică radical în sens regresiv și acest aspect al dialogului în cuplul de la Moara cu noroc: Adeseori
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
atunci, nihilismul va deveni una dintre categoriile privilegiate pentru a interpreta, dacă putem spune astfel, latura nocturnă a Occidentului. Menționarea aparent ocazională a lui Nietzsche în celebrul discurs despre Autoafirmarea universității germane, despre care s-a vorbit mai sus, semnalează întrepătrunderea acestor două motive. În acest context, straniu, dar semnificativ, Heidegger amintește sentența nietzscheană despre moartea lui Dumnezeu, propunându-și să o gândească până la capăt și să și-o asume în termeni filozofici. Într-adevăr, în cursurile din aceeași perioadă, acesta
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]