1,283 matches
-
la lucru, în propriul beneficiu, respectivele fluxuri. Nu, vorbim de procese care s-au stimulat și s-au hrănit unele pe altele. Odată declanșate, fluxurile globalizării au pus în mișcare procese de pregătire a forței de muncă, au stimulat spiritul întreprinzător, au favorizat un efort de descoperire a noi posibilități de câștig, sau de îmbogățire. Chiar impactul inițial al globalizării (preponderent negativ, mai ales în plan social) a grăbit examinarea acestui proces, formularea de răspunsuri, la început parțiale, poate chiar mai
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
o poți ridica singur. Odată ce se finalizează proiectul, este limpede că se poate plăti datoria și se obține un câștig cu care se pornește mai departe. Am putea spune că, în anumite limite, datoriile reprezintă un indicator fidel al spiritului întreprinzător, al dinamismului, al febrilității vieții economice. De altfel, acesta este rostul fundamental al băncilor, să finanțeze proiectele considerate viabile, să susțină pe cel ce are idei, dar nu are bani. Când devin datoriile o problemă? "Doar dacă banii sunt risipiți
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
direct influențată de compoziția politică a Congresului. În 1986, președintele Reagan a inițiat o reformare a impozitelor, reducând substanțial taxele plătite până atunci de grupul oamenilor cu venituri ridicate. Măsura era concordantă cu filozofia președintelui, potrivit căreia taxele afectează spiritul întreprinzător al americanilor, iar persoanele cu cea mai pronunțată inițiativă erau cele care acumulaseră venituri mari. Tot în această perioadă apare deficitul, cu încoronarea sa, creșterea datoriei naționale, ca prezență obișnuită în viața americană. Deficitele au fost asumate de către administrația de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ocazia acestei vizite, Deng mai precizează: "E fabulos să te îmbogățești." Ceea ce întărește orientarea spre capitalism și arată hotărârea liderilor chinezi de a sprijini nu doar economia de piață, ci și consecințele ei sociale: formarea unei clase bogate, avute, dar întreprinzătoare. Iar anii care au urmat au creat toate condițiile pentru ca oamenii să devină bogați: au crescut într-un mod fabulos investițiile străine, au fost reglementate aspecte esențiale ale proprietății, creșterea economică a atins niveluri impresionante. Decolarea economică de abia de-
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
sa de coordonare; iar din ceea ce propune lumea dezvoltată a preluat mecanismele de piață. Iar combinația lucrează. Lucrează, pentru că este vorba despre o sinteză care conferă posibilitatea de a folosi atât virtuțile statului, cât și cele ale inițiativei, ale spiritului întreprinzător. Lucrează și pentru că această combinație inedită este făcută în China, unde există o etică a muncii modelată timp de secole, unde există un simț al datoriei format de-a lungul unei istorii milenare. Atâta timp cât va lucra mariajul dintre stat și
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
se găsesc astfel în fața a două alternative: dezvoltarea economică în libertate politică, dar fără coeziune socială, și dezvoltarea economică și coeziune socială, dar fără libertate politică, tipică modelului asiatic. Acesta din urmă pare chiar să exercite o vrajă asupra lumii întreprinzătoare și politice conservatoare a Occidentului."402 Ambele opțiuni îmbrățișează creșterea economică, ambele fac din dezvoltare un scop prioritar. Diferă formula prin care socialul este conectat la procesul creșterii, cum sunt gândite sursele sociale ale creșterii economice, cum sunt ponderate cele
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Fareed Zakaria nu menționează numele oficialităților citate, lucru, și el, semnificativ. Un model funcționează cu oameni, beneficiază sau nu de competențe, este hrănit sau nu de hotărârea celor care îl aplică. Capitalismul a fost gândit împreună cu premisa sa umană, cetățeanul întreprinzător, corect, harnic și responsabil, lucrând pentru binele și prosperitatea proprie, dar respectând norma socială, încercând să pună de acord interesul propriu cu cel de grup și social. Ceea ce dorim să subliniem acum este că întâlnirea fericită dintre libertate și prosperitate
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
la propriile limite, Întrucât Își angajează clienții Într-o optică a colaborării. Familia creativă Mika-san Relația umană este primordială; dacă nu iei În considerare decât cifrele, te plictisești foarte repede, implicarea și angajamentul personal fiind esențiale. Mika-san este o tânără Întreprinzătoare de nici 30 de ani din Mito, la nord de Tokyo. Ea conduce mai multe restaurante și baruri În care lucrează aproape 70 de angajați, În Mito, la nord de Tokyo. Pentru ea, Înainte de a fi o chestiune de cifre
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
șanse. O altă critică posibilă vizează abilitățile exersate în cadrul pozițiilor ocupaționale care constituie destinațiile sociale. Pentru multe ocupații din domeniul serviciilor, precum și pentru micii întreprinzători, abilitățile dobândite prin instrucție școlară formală sunt irelevante. Capacitățile de interrelaționare sau însușirea unui „spirit întreprinzător” sunt în mult mai mare măsură meritul socializării primare, în cadrul familiei, decât al instrucției școlare. Este discutabilă, prin urmare, reducerea meritului individual la nivelul de instrucție atins sau la rezultatele școlare, la fel ca și considerarea unei relații semnificative între
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sub cea apetentă, folosindu-le doar în scopul înmulțirii banilor, gândindu-se de unde să obțină și mai mulți bani și nepermițându-și să admire decât banii. El va fi cu toate asemănător cetății în care viețuiește, va fi econom și întreprinzător, va face avere din orice și va fi adulat de către ceilalți care îl vor vedea ca pe un om care se înfrânează în fața legii. Însă va face acest lucru fiindcă nu crede că binele este preferabil răului și nici nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
instrumente științifice și obiective, cu care aceștia puteau să Își reevalueze propria identitate și să demonstreze că nu erau cetățeni de rangul doi, În comparație cu conaționalii lor maghiari. Dimpotrivă, eugeniștii promiteau să valideze calitățile clasei de mijloc românești, prin segregare etnică. Întreprinzătorii și liber-profesioniștii care aparțineau clasei de mijloc din Transilvania nu erau nici aceștia, În marea lor majoritate, români. Eugeniștii nu puteau controla direct comportamentul unor astfel de indivizi care, spre deosebire de angajații statului, aveau propriile lor surse de venit. În consecință
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lor a fost finanțată mai ales cu fonduri de stat și de la Fundația Rockefeller 12. Mișcarea eugenistă din București nu Împărtășea aceleași temeri față de lipsa de autenticitate etnică a clasei de mijloc, care conferea acesteia o identitate disgenică. Numeroși birocrați, Întreprinzători și liber-profesioniști din București erau români. Cei mai mulți membri de altă etnie ai clasei de mijloc erau evrei, pe care eugeniștii nu i-au considerat Însă o amenințare până În a doua jumătate a anilor ’30. Analizele eugeniste despre clasa de mijloc
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care să dea posibilitatea ca firmele românești să concureze, de pe poziții egale cu firmele similare ca profil transnațional. De ce nu se abordează o asemenea temă? Petre Munteanu răspunde în Foreign Policy - România astfel: pe români nu-i caracterizează îndrăzneala, spiritul întreprinzător, asumarea riscurilor, competiția; suntem provinciali în gândire, afacerile se desfășoară numai local; cultura antreprenorială este incipientă, iar statul inhibă afacerile legale, private, încurajând numai afacerile firmelor cu statul (în afara criteriilor de profesionalism, competitivitate, talent etc.). Ca soluții se propun încurajarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
o societate marcată puternic de inovare, progres, dar și lipsa de curaj de a aborda o afacere proprie (numai 2%). În aceste ultime două situații pot fi luate în seamă carențele învățământului care nu au stimulat gândirea inovativă și spiritul întreprinzător. Surprinzătoare pare dorința ca absolventul de ASE să trăiască într-o țară fără datorie externă (locul șapte din nouă poziții), dovadă că sunt cunoscute bine efectele unei asemenea datorii pe termen lung! Cei mai mulți emigranți își păstrează cetățenia, sperând în reîntoarcerea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
financiar de noile bănci comunale de credit agricol care urmează a lua ființă în fiecare comună. Proliferarea IMM-urilor este soluția prea bine cunoscută pentru a mai fi detaliată în scopul ocupării forței de muncă, punerii în valoare a spiritului întreprinzător autohton (și al emigranților care se înapoiază în țară), prilej de afirmare profesională și de valorificare a resurselor locale. Aceste firme nu s-au bucurat de mult sprijin din partea statului român. În perioada 2008-2011 (iulie) vulnerabilitatea lor a fost maximă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
formării profesionale. De fapt, formarea este o activitate corelată cu actualitatea contextului socioeconomic pentru a oferi elevilor, odată terminat parcursul educațional care implică competențe specifice în sectorul predeterminat, includerea lor pe piața muncii, deci, integrarea socială, datorită achiziției unei mentalități întreprinzătoare și a independenței în muncă. Sunt numeroase societățile create la sfârșitul proiectelor formative, în diferite sectoare, cum ar fi: grafică computerizată, sectorul multimedia, organizarea evenimentelor, sectorul producțiilor cinematografice și de televiziune, consultanță pentru societăți, sectorul modei și, în special, sectorul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
protagoniști bărbați, femei, copii, bătrâni în ipostaze de agresori sau victime. Printre personajele textelor dramatice își făceau loc polițiști și medici ca reprezentanți ai unor instituții ale statului. Ocupațiile personajelor mergeau de la cerșetor la cioban, casnică, vânzătoare, mecanic auto și întreprinzător. Desigur, un eșantion redus, la scară mică, dar nu lipsit de o anume „reprezentativitate” în raport cu sentimentele și mentalitățile sociale care însoțesc sau premerg manifestările violente din diferitele familii românești. Discuția care a urmat spectacolului-lectură a fost interesantă atât prin diversitatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
aflate la limita falimentului) caracterizate prin valori, norme și comportamente aproape similare cu cele de dinainte de 1989. Domină lipsa orientării spre piață, neîncurajarea inițiativei, lipsa de motivare, dificultăți de comunicare între compartimente (mai ales în întreprinderile mari). Reînnoirea și spiritul întreprinzător sunt absente datorită incapacității de a înțelege mecanismele pieței, a dezinteresului, blocării în rutină, folosirii unui stil managerial neadecvat. Trebuie întreprinse acțiuni pentru eliminarea birocrației, pentru descentralizarea deciziilor, eliminarea rutinei și inerției, motivarea reală, stimularea creativității (Olaru, 1995). Astfel de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
concurență neloială. Recunoaștem expresiile „a trage o țeapă” sau „a da un tun” sugerându-ne calea sigură de a face bani mulți și cât mai repede. Aceste convingeri sunt completate de lipsa de încredere în efortul personal și în spiritul întreprinzător. Consecința imediată a acestor credințe este dezarmarea rapidă în fața problemelor și apelarea le „mit” ca la o scuză pentru propriile eșecuri. Primelor două li se alătură mitul guvernului creator și apărător de slujbe: Banii strânși de la contribuabili și cei împrumutați
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
folosite În psihologie). Economia neoclasică, de pildă, a suferit o astfel de schimbare. Preferințele consumatorilor sunt mai Întâi considerate ca fiind un dat și abia apoi numărate, pentru a se elimina gustul ca importantă sursă de incertitudine. Invențiile și activitățile Întreprinzătorilor sunt tratate drept elemente exogene, situate În afara perimetrului disciplinei, găsindu-se că sunt prea puțin controlabile pentru a face obiectul măsurătorilor și previziunilor. Disciplina a asimilat riscul calculabil și, În același timp, a exclus din sfera sa aspectele caracterizate preponderent
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
profesor la Catedra de dicție și artă dramatică a Conservatorului din București, director artistic al Teatrului Popular (inițiat de N. Iorga), în sfârșit director al Teatrului Național din Chișinău, L. este un om de teatru inteligent și energic, cultivat și întreprinzător. Excelează în roluri de compoziție, desigur și pentru că stăpânea până la nuanță meșteșugul actoricesc, cunoscându-i componentele psihologice și sociologice. Printre elevii lui se numără Elvira Popescu, Tina Barbu, Ion Sârbu, Ion Manu, N. Bălțățeanu ș.a. O vocație de profesor transpare
LIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287842_a_289171]
-
lungă, gata oricând să se devoteze unei cauze, își consumă energiile unei firi de luptător îndeosebi în spațiul gazetăresc. Încă în 1906 editase „revista literară și istorică” „Aurora”, între 1913 și 1916 dirijează, cu priceperea-i de om gospodăros și întreprinzător, „Universul literar”. În 1924 fondează mensualul „Ararat”, care își sfîrșește existența la puțin timp după moartea, în urma unei congestii pulmonare, a lui M. A mai colaborat la foile de limbă armeană „Masis” și „Nor Arșaluis”, iar cu Măgărdici Bodurian dă
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
unei piețe a capitalului - s-a menținut până în prezent (Mooney, 2000). În schimb, societatea românească actuală este departe de a fi o societate de salariați. În mult mai mare măsură, ea tinde să fie o societate de mici proprietari, mici întreprinzători și liber-profesioniști (self-employed), scăderea continuă a numărului de salariați fiind una dintre cele mai puternice tendințe ale întregii tranziții de după comunism. Nu în ultimul rând, în vreme ce o caracteristică definitorie a societății occidentale dezvoltate este munca, măsurabilă atât în creșterea continuă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a legitima și susține o ideologie a micii proprietăți, total nepotrivită capitalismului modern. Consecințele ideologice, intelectuale și politice au devenit atât de pregnante, încât au luat forme aproape caricaturale. În domeniul guvernării, ideologia micii proprietăți - echivalată cu ideologia supremației micului întreprinzător - a condus la măsura ridicolă luată de Guvernul Radu Vasile de a transforma minerii disponibilizați din Valea Jiului (peste 20.000) în mici întreprinzători: uriașe sume din fondurile publice și din cele internaționale au fost alocate pentru a-i stimula să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
socialismul dezvoltat nu arăta foarte diferit de capitalism. După ce, inițial, își trimisese proprii „întreprinzători” la conducerea economiei și a întreprinderilor - muncitori cu o pregătire profesională și managerială precară, dar la fel de puternic motivați în atingerea obiectivelor „luptei de clasă” pe cât erau întreprinzătorii capitaliști motivați în obținerea profitului -, odată cu dezvoltarea și complicarea sistemului industrial socialist, acești „întreprinzători politici” au făcut loc managementului profesionist al tehnocraților industriali. Conflictul declanșat între cele două elite economice și sociale - cea politică și cea economică - a fost copios
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]