786 matches
-
Macedonski este printre primii care scriu la noi despre Baudelaire și Maurice Rollinat. Sunt prezentați Jean Richepin, Leconte de Lisle, E.A. Poe, Théophile Gautier, prerafaelitul Dante Gabriel Rosetti, Lamartine, Musset, Byron. Traducerile din L. arată aceleași predilecții: Al. Macedonski publică Întunecimile după Byron, Cincinat Pavelescu traduce Apologia dracului de Jean Richepin, Lacul mistic după Leconte de Lisle și Antoniu și Cleopatra după José Maria de Heredia. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287904_a_289233]
-
universului, ideea de destin, liberul arbitru, viața și moartea, sufletul (adică acele chestiuni numite de greci theoretice și de latini speculative 16), simțurile și rațiunea devin neputincioase. Autorul folosește sintagme tari, precum "absurdele și aproape nedemonstrabilele principii ale științei sensitive", "întunecimea sensitivă" ori "întunericul rațiunii"17. Cunoașterea nu are cum să pornească de la simple impresii nesistematizate, procurate de simțuri, dar nici nu poate fi discursivă. Această "știință profană" este insuficientă. Filosoful propune "trecerea de la cunoașterea discursivă la cea apofatică ("negativă", cum
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să-ți cânte-ncetinel: Mugur, mugur, mugurel! îngeri vin tiptil și-alene Să te mângâie pe gene Și mi-ți leagăn Dulce leagăn, Fraged trupușor de crin, Ca s-adormi frumos și lin. Ce tresari? Nu-i nime, nime, Liniște și-ntunecime, Doar zefirul, musafirul, Cel șăgalnic și pribeag, A trecut pe lângă prag.” (Șt. O. Iosif, „Cântec de leagăn”) Păstrează aceeași aură de blândețe și de generozitate și tabloul bunicii, o altă mamă, căreia timpul nu a putut să-i răpească din
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
pentru a sublinia pericolul că dimensiunea acestui pântec ar 454 putea să ajungă prea mică. Abilitatea extraordinară a lui Verdi de a crea atmosferă prin mijloace muzicale, domină întreaga partitura. Un exemplu elocvent îl poate constitui finalul actului I: după întunecimea grotesca a scenei de la han urmează prospețimea și animația scenei din grădina, cu femeile care irump de vitalitate și veselie atunci când se salută unele pe altele. Cand Alice și Meg citesc cele două scrisori și recita ironic cuvintele lui Falstaff
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
În două vorbe: burduhănosul Falstaff dorește să intre în casa voastră, să vă ademenească soția, să vă forțeze casă de bani și să vă dezonoreze patul), furia lui Ford izbucnește și se sfârșește la cuvintele fatidice șoptite de Bardolfo peste întunecimea timbrala a orchestrei redusă la corzile grave și suflători: le corna (coarne). În finalul actului I, femeile, împreună cu suflătorii de lemn, și bărbații, împreună cu restul orchestrei, cântă pe ritmuri diferite în timp ce vocea lui Fenoton se ridică deasupra tuturor. Printre replici
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să atace sufletul cu ceea ce găsește în fața lui, fie cu bucurie și cu părere de sine, fie cu întristare și deznădejde, fie cu oboseală covârșitoare, fie cu desăvârșită nelucrare, fie cu lucruri și cugetări nelavreme și fără de folos, fie cu întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
la vale, marcaj de rambleu punctele exagerate stîlpi electrici, Visează androizii oi electrice? România țara mai bună decît renumele ei, mărfar în mișcare, nămeți cu lemn ori cărbune, cutele zăpezii traverse la Palanca, rădăcina muntelui bradul, valea neteziș în lumini, întunecimea versanților străpunsă în două locuri, numele tău e Legiune! risipă, confuzie în nume, Brusturoasa cîinele caută în verandă, pe preș, la noapte îngheață, omul CFR primul pe continentul care-i răspunde cu de toate, Simbrea valul de brazi copleșește ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
trebuit s-o trag îndărăt și s-o țin în casă cu forța. Dar nu știu ce instinct stupid m-a îndemnat să mă opresc, ca să ridic lumânările căzute. Pe urmă, lăsându-le strâmbe în farfurioarele de ceai, am alergat afară, în întunecimea albăstrie, în pustietatea încremenită a falezei stâncoase. La început, cu ochii plini încă de flăcările lumânărilor, nu am putut desluși nimic, și mi-a trecut deodată prin minte gândul ciudat că, în timp ce stătusem de vorbă cu Hartley, uitasem cu totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de plumb. În timpul ăsta simțeam, sau gândeam într-un soi de ultim gând, la fragilitatea capului și știam că mâinile încercau, inconștient, să-l protejeze. Trupul mi se răsucea dureros, încercând în van să-și echilibreze poziția. Am văzut, în întunecimea difuză a nopții de vară, valurile smântânoase învârtejindu-se chiar sub mine și spiralarea nebună a crestelor înspumate în spațiul îngrădit. Pe urmă m-am pomenit în apă, și răceala de gheață mi-a produs un nou șoc; am început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
deținuți. „Becurile” se stingeau la Sighet... unul după altul, căruța trasă de un cal șchiop și costeliv îi căra noaptea, ca furii, sus pe deal, și zvârliți în groapa fără nume. Elita țării se stingea, și, odată cu ea și țara... Întunecimea în care intra țara, nu se va risipi prea curând... „ - De ce, oare, Dumnezeu a îngăduit așa nelegiuiri ?!”. ...Pios omagiu luptătorilor din munți.. și, martirilor de la Sighet, care s-au opus ocupantului străin și opresiunii comuniste, cu prețul jertfei de sânge
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
camaradul și prietenul său. La fiecare adiere de vânt, brazii, în toată măreția și înălțimea lor... vâjâind, parcă ar fi șoptit povestea „Filologului”... povestea lor... Începu retragerea spre creasta Hășmașului Mare.. ... Luna cobora după creastă.. versantul estic se întunecă. Prin întunecimea pădurii, ca orbeții, partizanii urcau tot mai greu, urcușul era tot mai anevoios. La fiecare trosnet al crengilor sub pașii lor, toți ochii se întorceau cu tresăriri, scormonind întunericul pădurii. Când, deodată.. Ichim - juristul, cu ochii mai ageri, îl trase
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Trebuia sa ajungă la căsuța albă, străjuită de trei brazi... să-și vadă mama. Poate o vede trebăluind prin ogradă, dar, mai era până la ziuă. Știa că șopronul, cotețele, șura.. erau tixite de milițieni care îl așteptau... Totuși, în pădure întunecimea era deasă.. de nu se vedea la zece pași. De după un copac apăru o umbră, părea să fie înfricoșat, dar, în ochi cu o ură ucigașă și pofta de a ucide.. arma lui trosni, lovindu-l pe Baltă în piciorul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
încă nu știu că spiritul, sau omul ca atare, este liber în sine; deoarece nu știu nici nu sunt liberi; ei știu că doar un singur om este liber, dar tocmai de aceea asemenea libertate este numai bun plac, sălbăticie, întunecime a patimii sau uneori îndulcire, domesticire a ei, deci tot hazard al naturii sau bun plac"179. Se pare că doar lumea iudeo-creștină și-a luat în serios rolul de a-și duce până la capăt povara cunoștinței binelui și răului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
de sine a acestui popor (popoare?), re-plasat într-o geografie în care fusese multă vreme absent. N-a fost scos din Mausoleu, portretul i-a rămas în Piața Tien An Men. Orientalii știu a vedea și binele ce licărește dincolo de întunecimea răului. C ine-l mai citește, astăzi, pe Hasdeu? Iaca, eu! Am găsit, la un anticar de pe strada Lăpușneanu, o carte oropsită, fără coperți, ce mi-a fost oferită contra sumei modice de 10 lei. M-am întors să caut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
rază de lumină, oare cum putem privi la perspectiva unei vieți veșnice alături de Dumnezeu? Oare în urma unei astfel de mărturii nu ar trebui ca și noi să căutăm în fiecare clipă a vieții noastre să încercăm să umplem de lumină întunecimile sufletului nostru și viața noastră, lumină care să ne poată călăuzi pașii spre Cărarea Împărăției? 1.4. Figuri de martiri Dacă tot evocăm prezența Mântuitorului în temnițele comuniste, mi s-ar părea firesc să amintim măcar câțiva dintre eroii care
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
actuale mai pot fi povețele lor? Să vedem dacă Îi mai putem Înțelege. Cel mai mare merit al lor este că s-au Încumetat să discute despre povârnișuri și limite. Nu au avut În vedere doar „strălucirea” ființei, ci și „Întunecimea” ei. Au făcut o sondare a intervalului dintre bine și rău, dintre adevăr și falsitate, dintre naturalitate și artificialitate. Iată un prim exemplu, cu referire la răul din noi. Se știe că o mare Încercare a omului stă În atitudinea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
interpret? D.G. Cred că are un efect stimulator. Dacă pe vremuri mă luptam cu niște greutăți, cu opreliști, cu piedici de cele mai multe ori concrete, acum războiul s-a mutat mai mult în interior între valoare și non-valoare, între asaltul unor întunecimi, între căderile pe care le întâlnim la tot pasul și încercarea mea de a-mi păstra acest creuzet dătător de expresie muzicală, pe care mi l-am creat printr-o muncă și un demers plin de entuziasm și de privilegii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ca franceza trubadurilor, în care se exprima foarte bine termenul „dulceață”), sunt fenomenele prin care se exterioriza alesul Francisc. Esența vieții Sărăcuțului răzbate din nenumăratele rugăciuni ce l-au însoțit mereu, în pelerinajul vieții sale: „Dumnezeule Preaînalt și Preasfânt, risipește întunecimea sufletului și inimii mele... Dăruiește-mi sensul supranatural de a Te cunoaște, pentru a putea îndeplini Voia Ta Sfântă, care nu îmi dorește pierzarea”. Frații povesteau despre chipul lui Francisc, care era întunecat și trist, înainte de a se ruga în fața
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
verdictului instituției, Damian Stănoiu păstrează confuzia și, mai mult, construiește o incitantă justificare morală a propriei sale poziții. Armele artei literare sunt astfel mobilizate în sensul unei demonstrații care să reziste și examenului estetic, și, mai ales, celui teologic. Din întunecimea arhondăriei mănăstirești disputa coboară în arena literară. Ceea ce era inițial un conflict "intern", menit a se stinge imediat printr-o hotărâre a soborului, dobândește, prin puterile literaturii, un ecou și o vizibilitate transistorice. E limpede că a scrie despre călugări
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pleava timp etern colbul * Pe relația axială cer-pământ, stânca/muntele face legătura între mundan și extramundan: "Stâncă urcată pe stâncă, pas cu pas în infinit / Pare-a se urca iar fruntea-i, cufundata-n înălțime / Abia marginile arată în albastra-ntunecime / Munte jumătate-n lume jumătate-n infinit" (Memento mori). În jur predomină un timp imemorial (mitic). Acestei trepte a disoluției și timpului său îi corespunde, ca ființă, magul ("zăhastrul", "călugărul bătrân"). Asemenea lui Uta-napiștim, el trăiește la margine de lume
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
-mi eu fața ta o tai, Că ce rămase-atuncea naintea minții-mi, vai! Era doar începutul frumos al unui leș..." (Gelozie) Ca și Baudelaire, Eminescu este adesea, un "zugrav de neguri" (vezi Tenebrele): adâncul, "tiparul" sufletului iubitei este o negură, "întunecime", o "noapte dulce" de care nu te saturi. "Neînțelesul" acelei neguri este lumina pe care-o caută Eminescu în celălalt: "izvoarele uimirii". Eminescu identifică în acea magmă voința de-a trăi (latura ei dionisiacă, nietzscheană) mai puternică decât orice ființă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
poezia populară, doinele...” „Țăranul român este artist din instinct”, concluziona autorul și perora în continuare: „Trebuie să vezi pe țăran acasă la el, în fundul satelor depărtate, ascunse în văgăunile întunecate ale munților Carpați, unde legendele vechi mai plutesc încă în întunecimile tăcute ale pădurilor...” Iată și cum scrie D. Frunză la 7 august 1921 în Dreptatea, despre tineri care căutau fericirea în alte țări ale lumii: „Foaie verde de negară / Mult te iubesc, dragă Țară / Dar atât m-ai necăjit / Până ce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Astra”, 1924 * Kalendar „Vatra” , Cernăuți,1925 Kalendar „Vatra” , Cernăuți,1925 * Calendar creștin pe anii 1938-1944 Calendar creștin pe anii 19381944, tipărit de Mitropolia Bucovinei la Tipografia Mitropolit Silvestru, proprietatea Societății pentru cultură, Cernăuți, Piața Unirii nr.3. Cuprindea: Pascalia anului, întunecimi de soare și de lumină, sărbătorile mutabile, posturile anului, date despre familia regală a României, sărbători naționale și dinastice. După calendarul propriuzis urma partea literară a publicației referitoare la înfăptuiri bisericești, lăcașuri de cult (Biserica neamului din Rădăuți), despre bisericile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
titlul „Regele României” 1882), înființarea Societății „Școala Română” în Suceava (1883), înființarea Societății Doamnele Române în Cernăuți (1890), înființarea internatului pentru studenții români în Cernăuți (1896) Prima parte cuprindea calendarul propriuzis, cu zilele și lunile anului, Pascalia, sărbătorile mutabile, posturile, întunecimele de peste an, iar partea a doua, cea literară, începea cu dr. Aurel cavaler de Onciul și Vasile Marcu, text și foto, urări la nunțile țărănești în Bucovina - culese de Valerian Dugan Opaiț, proză, semnată de Andreiu Rădulescu, M. Stroescu, Nicolai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ori cu alte bale spurcate, ca ciuma*, sfînta și altele, și rămîi pocit ori cazi la boală. Rătăcire Dacă cineva rătăcește noaptea drumul în sat, aproape de sat ori pe hotarul cunoscut, se susține că a călcat în urmă rea. Război întunecimile de lună și stelele cu coadă prevestesc război. Cînd sînt stele multe pe cer e semn de război. Cometa cînd se arată pe cer aduce veste de vreun mare rezbel ori boală. Dacă latră cînii uitîndu-se la lună, va urma
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]