2,502 matches
-
câteva foi de hârtie - aduse special pentru această discuție, era clar -, performanța s-a datorat exclusiv faptului că nu vroiam cu nici un preț să-i dau satisfacție individului zâmbăreț, chiar dacă (sau tocmai pentru că) se prezentase la Întâlnire cu lecția bine Învățată. Mult prea bine. Știam la ce se referea, dar un facil orgoliu de autor m-a făcut să recitesc cu atenție rândurile pe care mi le Întindea, În chip de habeo documenta, cu fizionomia satisfăcută a dirigintelui care și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
era vorba să povestești de-un urs - mormăi Stejeran. Stai că vine și ursu acuș. Și cum sta într-o noapte Mădălina și visa la o turmă mai mare și la câini mai bărbați, numai ce-și aude câinii ei învățați, cinci de toți, hămăind de mama focului. Apoi aude numai patru, apoi numai trei, apoi doi și la urmă unu singur, ăl mai ăla, scheunând de ceasu morții. Se scoală Mădălina, se piaptănă, își pune ea, cătrința și brâul ăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și le prindea mai ușor melodiile. La prânz, după cum era și firesc, mâncam bine, beam bine și iară ne-apuca toropeala de care îți vorbeam. După-amiază aveam program de voie, cu eunucii. Ședeam și povesteam cu ei, că erau oameni învățați, trecuți prin multe. Era, de pildă, unul Ghermet, de loc din Babadag, care înainte de a fi desemnat eunuc, fusese gâde la gurile Dunării. Ne povestea ăsta niște lucruri de ți se făcea părul măciucă! Până la cină mai croșetam, citeam din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
meu. Mă bucur pentru el. Mi-l scot singură în timp ce mă spală și el se desface ca un drapel. N-a mai rămas nimic. Nu am nevoie de batista ta, nu mai plâng de trei ani. Trăiesc după câteva pilde învățate dinainte. Am făcut afaceri, am mai băut o cafea. Mi-am adunat câteva obiecte dragi. Costumul lui Benjamin, piatra de la Igor, partitura. Ziua cea Bună. Dragoste, Lună, artă. Balet prin mocirlă. Veche unitate de măsură, variind, în funcțir fr perioadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
fruntea când vorbea cu femeile, pronunțând mereu greșit numele lor. Încercase să le vorbească în suedeză, dar femeile ori nu înțelegeau nimic, ori îi corectau sever gramatica și felul de a vorbi. A vorbi suedeza era o artă care trebuia învățată și practicată, numai că lui Zaharel îi era frică de profesori și de cărțile lor. Singura limbă care avea o putere de seducție asupra lui era limba idiș. Avea impresia că numai prin această limbă auzită în copilărie odată cu limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
a trupului meu bolnav mă doare cumplit, dar ce pot face, trebuie să văd cu ochii mei lumina extraterestră pe care o zăresc venind de-acolo, de-afară, să îi pot desluși și ei cumva mecanismele, cuprinzând-o în formule învățate de cine mai știe unde. Cât de încet mă ridic... parcă nicicând n-am fost atât de bolnav și de neajutorat ca acum... Dar gata, mai este puțin și mă voi fi sculat pe deplin... acum... mai este numai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
sport“. Eu zâmbesc condescendent, iar strâmbii, chiorii, bărboșii, păroșii amuțesc brusc. „Sportul, domnilor, este consumul de energie fizică în condiții obligatorii de competiție și de totală neproductivitate“. Ciungii, chiorii, strâmbii urlă sălbatic „mai departe“, “încă, încă“, „mai departe“. O femeie învățată, cu un singur ochi, lovește figurile cu coatele și scuzându-se cu un „iertați, colega“, își face loc spre catedra mea. Ridic mâna. Liniște. Pentru noi, domnilor, șoptesc eu, e important nu sportul, nu esența acestuia, ci gradul lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Sterian intră în stăpânirea moșiei Dobreana cumpărând moșia de la Elena Rosetti care divorțase de Mihail Botez, dar nu este exclus s-o fi câștigat și la cărți, cum s-au mai întâlnit cazuri. Deși se spune că Petru Sterian, om învățat, ar fi fost funcționar într-un minister încă de pe vremea lui Mihail Sturza (1837-1849), iar fratele lui, Gheorghe, era un bun organizator și administrator, care mai avea o moșie, pe apa Jijiei, Rediu Aldei, nu departe de Iași, cum au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
studiului cărților sfinte, iar o lungă perioadă de timp slujitorii bisericii nu se deosebeau de credincioșii de rând, împărtășeau aceeași soartă socialeconomică, cel mult șștiau să scrie și să citească. Pregătirea preoților se făcea pe lângă bisericile mănăstirilor, cu călugării mai învățați, iar dintre metode nu era ocolită bătaia. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Moldova au fost elaborate regulamente și legi de organizare a învățământului laică de care era îndemnat să se ocupe mitropolitul țării. În Moldova
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ajunseseră în situația în care „Înu numai că nu sunt iubitori de învățătură, ci chiar le e urâtă aproape la toți. Chiar și numele meșteșugurilor cele frumoase și ale științelor nu le sunt cunoscute. Ei (moldovenii - n.a.) cred că oamenii învățați își pierd mintea...învățătura e treaba popilor; pentru un om de rând este de ajunsă dacă știe să citească și să scrie, să-și scrie numele, să-și treacă în condica lui un bou alb, negru și cu coarne, caii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Dosoftei, primul, autor al unei opere de valoare națională „Carte românească de învățătură”, al doilea se încumetă la a scrie Psaltirea în versuri. Cu siguranță, în spațiul etnică românesc, în țara Românească, Muntenia și Ardeal au activat și alți oameni învățați care și-au dat seama despre unitatea limbii și a poporului român. Funcționarea administrației era legată de existența unor dregători (funcționari) care aveau cunoștințe de scris, citit și socotit. Ei înscriau populația în „sămi„ , catastife, pentru a se cunoaște valoarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a populației. Circummscripția sanitarș Filipeni O lungă perioadă de timp, câteva sute de ani, niciun locuitor de la țară, de prin sate, dar și din târgurile țării, nu s-a știut de existența medicilor, cărora poporul le-a spusă doctori, adică învățați, doxați, care își puneau știința acumulat prin școli în slujba oamenilor, să-i facă sănătoși și să le lungească viața. La Curtea Domnească a Moldovei, veneau din proprie inițiativă sau chemați, când era nevoie, niște „doctori” care știau să ia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
diplomatică, după multe ezitări și multe tatonări, agentul care lucra pe teren, adică, în oraș, reușea să pună prima întrebare, Vreți să-mi spuneți, vă rog, cu cine ați votat, răspunsul pe care i-l dădeau, ca un mesaj bine învățat, era, cuvânt cu cuvânt, ceea ce se găsea exprimat în lege, Nimeni nu poate fi obligat, sub nici un pretext, să dezvăluie votul său, nici să fie întrebat despre aceasta de vreo autoritate. Iar când, pe tonul cuiva care nu dă prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
dar manifesta înțelegere și pentru moderni. Era primul care descoperea talentele, și laudele lui erau de-a dreptul generoase. Cred că n-am cunoscut vreodată un om cu o judecată mai sigură ca a lui. Și era și mult mai învățat decât majoritatea pictorilor. Nu era, ca mulți dintre ei, ignorant în privința artelor surori și gustul pentru muzică și literatură conferea profunzime și varietate înțelegerii sale în materie de pictură. Pentru un tânăr ca mine, sfaturile și călăuzirea lui au avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
interpretare diferită, exclamă el pe un ton liniștit. - Pentru o dispută filosofică te-a legat șeful gărzilor de crucea asta? replică poetul uimit, slăbind strânsoarea. - Întocmai, messere. Văd după Încălțările domniei tale că trebuie să fii un om Însemnat și Învățat, zise osânditul, care, covârșit de poziția incomodă, Își Întorsese din nou privirile În pământ. Așadar, vei putea Înțelege că sunt nevinovat. - Temnițele și iadul sunt pline de nevinovați, cum bine se știe, ironiză Dante. - Totuși, vei fi de acord cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de o sinceritate, discreție și modestie ieșite din comun, care mi-au inspirat foarte multă încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității și culturii noastre autentice!... Totodată, sfinția sa a fost unul dintre cei mai luminoși și mai învățați călugări ai noștri, duhovnic aspru cu păcatul dar mereu blînd cu păcătosul, plin de harul păcii și al bucuriei. Chiar dacă avea și unele păreri pe care nu i le puteam împărtăși, l-am apreciat mereu pentru felul în care știa
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
nepăsători credința și se duc la diferite secte pentru simplul motiv că acolo li se oferă o strachină de linte sau câțiva biscuiți, poți să realizezi cât de departe suntem de : sfințenia celor de atunci! Întâlnim în acest volum creștini învățați, care-și dedică viața studiului Sfintei Scripturi și adâncirii învățăturilor ei. Luptă cu vorba și cu condeiul pentru apărarea învățăturilor fundamentale ale credinței creștine: Sfânta Treime, Maica Domnului, Sfintele Taine, Sfintele Icoane și multe altele. Pentru curajul lor suferă alungări
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
care o căra i se părea din ce în ce mai grea. Povestea sa - povestea oricărui părinte, luptând cu greutățile vieții pentru a-și crește pruncii, dăruindu-le din puterea lui. Și mare este bucuria părintelui când își vede copiii rostuiți, oameni cu carte, învățați și așezați la casele lor. Numai că, după ce își iau zborul, copiii, prinși fiind în problemele zilnice, încet ... încet, își aduc aminte din ce în ce mai rar de părinții lor. Unii dintre ei zboară departe, departe, acolo unde dragostea părintească ajunge la ei
GHEORGHE A. STROIA: POVESTE DE IARNĂ – CE ŢI-AI DORI DE ZIUA TA, MOŞ NICOLAE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364548_a_365877]
-
participare la Dumnezeu. Dacă „Bucuria Tatălui și a Fiului este în Duhul Sfânt”, spune Sf. Grigorie Palama, cum tu faci din iconomia lor în Biserică și în Istorie ? După Slăvita Sa Înviere, Mântuitorul se arată ucenicilor și le spune: Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Și puțin mai târziu: „Și iată Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârșitul veacului”. (Mt. 28,19-20). Expresia “toate” arată natura și porunca misiunii. Misiunea
DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]
-
la viață și belșug cu strângere hidoasă ori să moară fecioară. Fulger de gând alege sfârșit de netrăire și se azvârle-n hău pe seninarea stâncii... Avea palmele împreunate-n rugă de iertare după ce își făcuse semnul crucii sfinte cu-nsemnul învățat... Turcii-și ridică brațele spre Cerul lui Alah în țipăt de uimire, se uită-n hăul morții și se retrag în sat cu bombăneală-n șoaptă ne-nțeleasă. Beiul rămâne-n vârf cu jos de brațe ce-ar fi vrut s-
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
participare la Dumnezeu. Dacă „Bucuria Tatălui și a Fiului este în Duhul Sfânt”, spune Sf. Grigorie Palama, cum tu faci din iconomia lor în Biserică și în Istorie ? După Slăvita Sa Înviere, Mântuitorul se arată ucenicilor și le spune: Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Și puțin mai târziu: „Și iată Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârșitul veacului”. (Mt. 28,19-20). Expresia “toate” arată natura și porunca misiunii. Misiunea
DESPRE BISERICĂ ŞI MISIUNEA EI ÎN ISTORIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361427_a_362756]
-
insistență. Văzându-l liniștit, temerea că el nu a priceput nimic din mesajele corpului său se accentua. Nu-i nimic. Mai este până la plecare, își spuse Săndica. De fapt nu îi era teamă. Era doar o obsesie a sa. Era învățată ca ea să conducă ostilitățile, să aducă evenimentele numai așa cum dorea ea și de aceea nu-i plăceau surprizele. Săndica acceptă să iasă afară să se răcorească. Avea dreptate Mircea că temperatura devenise greu de suportat, mai ales după partida
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
și atât de multe lucruri de făcut. Nu a mai avut timp să-i gătească ceva de mâncare lui Vasile, să aibă ce îmbuca când va veni de la pădure sau de pe unde o mai hălădui el ca tot omul slobod, învățat să nu dea socoteală nimănui. Știa că pentru el, ea reprezenta doar o umbră care se plimba prin casa lui. În cel mai bun caz, era mama celor două fiice nedorite și neiubite vreodată de el. Erau o povară trimisă
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
când, dacă este o zi călduroasă, participantele la ritual încing o hora și se udă una pe cealaltă cu apă, invocând din nou apariția ploilor pentru fertilizarea culturilor. [1]a se legăna, a se amesteca - regionalism [2]pricepută la toate, învățată și deșteaptă. (DEX) 5(despre oameni) a se purta ciudat; (în special) a se agita fără motiv, a fi plin de neastîmpăr. Furie subită, acces de nebunie (DEX) [4]păhărel în formă de sticluță cu gâtul lung și îngust, cu
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în viața lui? Le învață pe toate de nevoie. Ajuns lângă strana
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]