1,026 matches
-
ne cuprinde într-o-mbrățișare. Gândurile alunecă prin cuvinte, ca și arcușul pe corzile de vioară, iar poemul prinde aripi, răcorește travaliul suferinței, ca niște stropi, iar de pe soclul creației, îi cuprindem zborul. Coborâm din prezent pe treptele melancoliei și-nveșmântați cu har, prin binefacerile muzei, sufletul, ca un păianjen, țese hainele poeziei și doar suferind, descoperim măreția bucuriei. Trăirile, emoțiile și gândurile primesc acordul, iar cuvântu' le decriptează, liniștește adâncul; versurile împletesc ca o dantelă întreg poemul, poezia-i îngerul
BINECUVÂNTAT AN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/365368_a_366697]
-
din ochii ți licărind de atâta începuturi Stai și întindeți frăgezimea din formele obrajilor în unghiuri din care lumina să își ia culorile amiaza zilelor să răspândească liniștea peste câmpiile cu maci aprinși de senzualitatea buzelor ce-ți ard chemări înveșmântate în săruturi Te aș dezgoli de toate veșmintele ce îți ascund în pântec fiorul mocnit în taina unei vechi atingeri și mi-aș topi în palme toate miresmele cu care dragostea te-a zămislit la nașterea dintăi Rămâi așa nu
TE AŞ DEZGOLI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365411_a_366740]
-
la nașterea dintăi Rămâi așa nu îți mișca ochii să pot ascuns sub geana ta gustul petalelor ce-ți cresc la umbra sânilor să iau cu mine și să-l împart ca hrană a zeilor stând prăbușit pe un covor înveșmântat în mii de curcubee de anghel zamfir dan Referință Bibliografică: TE AȘ DEZGOLI / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2350, Anul VII, 07 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TE AŞ DEZGOLI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365411_a_366740]
-
cărare de rugă, se aude un imn al bucuriei, apoi se luminează totul: Dumnezeu se primenește în apele Frumuseții Sale. Am pornit pe drumul acestei Frumuseți cerești deodată cu Neamul călăuzit de Dumnezeu. Crucea mea a țâșnit din piscul Carpaților, înveșmântați în Suferință și Biruință hristică. Arcul Frumuseții s-a răsfrânt în cerul sufletului meu. Cine m-a întrupat în lumea Frumuseții nesfârșite? Mă umple gândul de har, mă cuprind mrejele vieții, mă îmbrățișează freamătul trăirii. Simt fiorul Frumuseții cu trilul
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
sunt cântare! Frumusețea vine ca o mireasă și mă încântă. În juru-mi totul cântă. Peste tot sunt chemări și adieri înmiresmate de cântec. A mai trecut o Clipă! Sâmburele vieții se joacă pe ulița anilor. Afară sunt cununi de dor, înveșmântate într-un cer și un pământ prinse într-o fastuoasă broderie de stele. Omul aleargă, nădejdea cheamă, bucuria alege, fericirea cântă, Frumusețea iubește. Frumusețea nu are poveri și nici povârnișuri, și doar urcușuri minunate, celeste. Numai Frumusețea divină are Chipul
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
copiilor pasionați de aparatură, motoare, electrotehnică, electronică, informatică, automatizare. Suntem iarăși într-o așa zisă lume virtuală unde totul se desfășoară pe un ecran uriaș, vocile vin prin difuzoare. Ca în filmele științifico-fantastice, apar personaje stranii, înalte de câțiva metri, înveșmântate în combinezoane din pânză de fibră de sticlă. Aceștia sunt atlanții. Ei se prezintă politicos: “— Noi suntem atlanți. Eu sunt Tracicus, din mila lui Zamolxis, ultimul rege in viața. El este marele preot Deceneus -și arătă către bărbatul în albastru
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
îmi place albastrul” spune Alexandru. - “Mie verdele închis” răspunde Marina. Pentru fiecare există o culoare, CEA MAI FRUMOASĂ, aceea i se potrivește. Tu te îmbraci în verde sau albastru după culoarea părului, a ochilor,... Vine însă o vreme când îți înveșmântezi și sufletul. CE CULOARE ARE INIMA TA? Scrise cu pix pe carnețel: Cântec pentru toți Alexandru din lume: Când pomii respiră prin frunze cenușă iar cerul se vede stropit cu noroi, îmi acopăr cu palmele ochii. Mi-ai spus că
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
se joacă, alții - mor - Le curge și rimelul în cascade Din arsenalul bombelor cu fard, Si poate unii râd, când alții ard, Și unii urca, duși de cel ce cade - Atât de goi, si simpli, si egali - Și-atât de-nveșmântați de o regie În care viața, chiar dacă e vie, E-o piramida moartă, de carnali - Si totusi - mai exista poezie, Si totusi - mai exista și fractali, Si totusi - mai exista pineali, Si totusi - mai exista omenie, Si printre-atâtea minți de
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
o carte în care metafora își sacralizează drumul spre desăvârșire: „Pe sub chiparoșii deznădejdii, viață, spune-mi, în piept ce m-apasă?” Aflăm din Istoria adevărată, după Lucian din Samosata, că „aici, la ceas sorocit, gândurile poeților se întrupează în pești înveșmântați cu solzii de argint ai versului, pentru ca, risipiți prin oglinda fără de sfârșit a timpului, să amintească oamenilor, cu strălucirea lor, de adevărata bucurie a firii.” În spiritul credinței în forța Cuvântului, poetul ni se confesează: „Sunt drumul către Poezie, nimic
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Crăciun pentru cei care nu s-au rupt de sărbătoare și nu s-au rătăcit de credință. Maria Mocanu are de dăruit românilor și un album muzical sublim, „Vă colind Colindul mare”. În sfânta noapte de Crăciun românii se primenesc înveșmântându-se cu hainele cele mai bune și mai curate. Aceasta dă sens importanței care se atribuie sărbătorii, ambianța voioasă fiind deplină, prin portul hainelor împodobitoare, îmbelșugarea meselor cu bucate tradiționale și primirea colindătorilor. Colindele sunt urări care se fac de către
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
Copilăria mi-a crescut printre astfel de oameni, printre țărani, de la care am învățat să și cânt, în grădină, la tata.” (Gaby Michailescu-Maria cea fără de moarte. Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003, p. 12) Maria a fost croită din verticalitatea Bradului temerar, înveșmântat în legendele străbunilor păstori, ctitori de neam și de țară, în doinele Fecioarelor amazoane, care au zidit cu iscusința jertfei lor neclintitele hotare, în baladele ce-și freamătă sângele atâtor viteji, în vechile hrisoave voievodale în care s-a așezat
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
s-a intonat psalmodic viața ilustrului poet, teolog, eseist, filosof și tenace român mărturisitor al dreptei credințe străbune, Nichifor Crainic, a cădit în Sânul neamului ecouri de har, muzică și lumină. În melodia ritmului primăvăratec profunzimea ideilor sale s-a înveșmântat în frumusețea versurilor pline de dor, de trăire și de sublimă splendoare. Zămislit în destinul Doinelor strămoșești, punctele cardinale ale religiozității țărănești i-au fost ursitoarele care i-au nălbit gândirea, odrăslindu-i soarta misionară în fiorul divinei chemări și
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
din zonă: consfătuiri, audiențe, punerea rezoluțiilor, alcătuirea rapoartelor și a răspunsurilor la adrese. Deși e dimineață devreme și soarele de-abia s-a avântat pe bolta sticloasă a cerului, deja aerul a devenit irespirabil, semn neîndoielnic că vine furtuna. Deocamdată, înveșmântat în togă albă, cu căptușeală sângerie, procuratorul se plimbă gânditor pe aleile ireproșabil întreținute din preajma havuzului, savurând prin toți porii aerul înviorat de stropii apei cântătoare și jucăușă. Trupul ciolănos, înalt și drept este al unui militar de carieră, care
TEATRU: PONTIUS PILATUS (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351853_a_353182]
-
Și ea se uită-n frumusețea lor... ÎNGERII NU DORM Între ochii tăi și rază, Între Dumnezeu și Dor, Îngerii nu dorm, veghează, Sfântă-i oboseala lor! Și-acum îi aud cum cântă Psalmul întru care sunt Și-n lumină înveșmântă Gândul meu dinspre pământ. De acolo, dintre sfinți, Nici tu nu ești somnoroasă Și pe brațe mă alinți, Poezia mea frumoasă! Curge liniștea șuvoi, Între lacrimă și rază, Între Dumnezeu și noi, Îngerii nu dorm, veghează... ȘI VINE PRIMĂVARA Și
POEME DE DRAGOSTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351994_a_353323]
-
stau ... dar nu vedeam decât hienele adulmecând renunțarea Poveștile ce le-am purtat în suflet ca pe-o mângâiere s-au năpustit asupra inimii sugrumând-o Am început să alerg și să cânt prea multă sfâșiere într-un singur trup înveșmântat în tăcerea orelor îndoliate Noaptea hienelor mă ajunsese din urmă și era ziuă o zi plină de promisiuni ... și dintr-o dată strigătul nefiresc acuzator... Lângă steagul răvășit al înfrângerii zăcea o inimă - ce-și abandonase firul de sânge și nisip
ÎN BRAŢELE ABSURDULUI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352407_a_353736]
-
acesta de jurnalism și didacticism. Având sentimentul naturii, trece ca un voievod prin universul ancestral al satului, ferindu-se de discursul prozaic, de oralitatea țărănească și de tentația fabulosului: „Satul se plimbă prin veșnicie resemnat/ de atâta neînsemnare-n cuvinte,/ își înveșmântă nopțile cu simboluri/ păstrate ca întâmplări de poveste.” (Seara copilăriei). Respiră atmosfera viciată a urbei departe de a fi un poet citadin: „O să încerc în orașul îndepărtat,/ să aflu un semn al trecerii tale.// Pe aceste străzi cu trandafiri galbeni
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
toate acestea într-o frumoasă poveste de dragoste? Alexandra, cum îi zic cei ai casei, dar care primise la botez numele de Maria, o tânără studentă aflată în vacanță în casa părintească, are de ceva vreme un vis; o femeie înveșmântată în negru îi cere insistent: „Lasă destinul să se împlinească!” Visul ce o surprinde prin repetiția lui este împărtășit mamei, care la rândul ei îl împărtășește bunicii ce așteaptă cu nerăbdare ca unica ei nepoată să fie cuprinsă de mrejele
MARIA DOBRIN TE ÎNDEAMNĂ SĂ CREZI ÎN VISE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350553_a_351882]
-
aceea că în fiecare din ele și-a așezat, cu o alchimie de vrăjitor, podoabele talentului, dar și propria stare de spirit, impregnată de duioșie, de pace și de dulce meditație, astfel încît arta sa nu va putea fi niciodată înveșmîntată în mundanul ideilor postmoderne. Pictorița Rodica Iliescu, un nume cu rezonanță în lume, un artist desăvîrșit, un pictor de certă valoare, merită, fără îndoială, aceste majuscule, pentru că posedă multă cultură, o frumoasă cutezanță, o așezare a cugetului în matca artei
MEDALION ANIVERSAR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350616_a_351945]
-
-mi arate că poate exista un scriitor ideal, a cărui biografie nu se desparte cu nimic de opera sa. Poetul, încetul cu încetul, mi-a impus un portret care să refuze orice altă înfățișare a sa. Trupul masiv al Poetului înveșmântat în ținuta celui mai banal trecător de pe stradă, tocmai poate pentru a nu atrage atenția asupra sa, mergea cu pași silențioși, tăcându-și liniștea pe care o rupea din când în când cu câteva vorbe, care nu așteptau replică. „Aici
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
potrivindu-mi monadele tăcerii. Și dacă găsindu-mă mă veți întreba de viață de moarte de înger sau demon și mă veți întreba de cărțile prin care se plimbă aceleași bodegi aceeași bărbați ce nu obosesc niciodată sau despre cel înveșmântat în carcasa de pământ dospit sau despre același gust al lepădării de sine din gură și dacă găsindu-mă mă veți ademeni cu vorbe goale și fericiri amânate așa cum am și scris cu altă Deșertăciune voi răspunde Deșertăciunii. DANIEL CORBU
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
același timp, neatins de vicleșugurile ficționarismului în care s-ar fi putut simți degajat, în largul lui, pentru că nu l-ar fi angajat la atitudini irevocabile. Cu alte cuvinte, el a rămas întotdeauna el însuși, așa cum rămâi același, chiar dacă te înveșmânți în zeci de costume. A explora, fie și parțial, teritoriile spirituale ale acestui scriitor de excepție, înseamnă a rezona cu el, așa cum a spus Arghezi despre Eminescu: „A vorbi despre Eminescu este ca și cum ai arunca o piatră într-o fântână
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
spunându-și ca pentru sine:"Lupul!" Din acea clipă, bunicul a hotărât să stea la pândă pentru a vâna lupul care sfârtecase multe căprioare în iarna aceea, precum și în iernile trecute. Era o noapte albă ca lumina zilei, pădurea fiind înveșmântată în alb cu scânteieri de diamant. De cu ziuă, bunicul și prietenul lui, au pregătit capcana pentru lupi. De fapt, au folosit resturile de carne din noaptea precedentă, pentru a atrage haita. Toată noaptea au stat la pândă, dar lupul
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]
-
mult, cu bucurie, cu spor și cu folos, și munca noastră s-a încheiat cu bine. În vara lui 2002, am avut dinainte, proaspăt tipărit, un exemplar din monumentala ediție 2001 a Sfintei Scripturi, purtând pe prima filă, în dreapta, sus, înveșmântate în caligrafia bine cunoscută mie, următoarele slove: ”Domnului Eugen Dorcescu, cu mulțumiri pentru prețioasa colaborare la alcătuirea acestei cărți. Bartolomeu. August 2002”. Își poate dori un scrib mai mult decât atât? După cum am mărturisit, versificând, demult, în 1998, o doxologie
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
cu buricele degetelor pe pielea iubitului. Nu poate fi deslușit gândul decât cu timpanele țiuind, când iarna își ține abia răsuflarea. Poezia este cântecul îngânat de mâinile copiilor surdo-muți. Ea ajunge la noi despletită, desculță, golașă. Ar trebui s-o înveșmântăm doar cu lumini sufletești drapate pe piept și pe umeri sau „cu o geană de brumă”. Nu, nu e lesne să cauți sufletul acestei Lumini (des)cântate. Îl aud muritorii ca pe cântecul tânguitor al sirenelor, cel care vrăjește și
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
de vis...” Nu e de mirare că poeta preferă “printre toate florile pământului, / curcubeiele despletite și fluturii / nenăscuți” (Pacemaker pentru suflet). Tristețea este nota dominantă a cărții. Prin ea se prefiră sunetele tăcerii dintr-o nostalgie în care poeta se înveșmântă, poate pentru a-și masca intensitatea trăirii. E vorba de un timp revolut al iubirii, chemat cu patos, cu disperarea pe care doar iubirea ți-o dă, atunci când ești pe cale s-o pierzi sau deja ai pierdut-o. “Cu ce
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]