324 matches
-
baza art. 123 alin. (1) din aceeași lege, pentru gestionarea colectivă a acestui drept - de punere la dispoziția publicului), în funcție de repertoriul fiecărui organism și de veniturile generate de utilizarea repertoriului prin serviciile online interactive (streaming on demand). Față de cele anterior învederate, menționăm faptul că metodologia stabilită prin Hotărârea arbitrală din 2 august 2011 încalcă dreptul de punere la dispoziția publicului aparținând producătorilor de fonograme/artiștilor interpreți care înțeleg să își gestioneze individual dreptul sau prin alte organisme de gestiune colectivă precum
DECIZIE CIVILĂ nr. 118A din 18 iunie 2013 privind judecarea cererii de apel formulată de apelanta Uniunea Producătorilor de Fonograme din România împotriva Hotărârii arbitrale din data de 2 august 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262349_a_263678]
-
raporturile de serviciu ale funcționarilor publici nu pot înceta decât în baza unei legi organice, iar, pe de altă parte, se ajunge la situația ca cei disponibilizați în anul 2012 să nu beneficieze de aceste măsuri. Din acest ultim aspect învederat decurge și încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, precum și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din moment ce "au existat foarte multe situații în care personalul disponibilizat s-a găsit în concedii medicale prelungite până
DECIZIE nr. 18 din 16 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (1) şi art. 3 alin. (3) şi (5) din ordonanţa de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259550_a_260879]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2013, sau Decizia nr. 1 din 17 ianuarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 15 februarie 2013). Dată fiind similitudinea, sub aspectul mai sus învederat, dintre criticile formulate în prezenta cauză și cele la care instanța de contencios constituțional a răspuns prin deciziile indicate, Curtea constată că argumentele ce au stat la baza fundamentării soluției pronunțate cu acel prilej își păstrează valabilitatea și în cauza
DECIZIE nr. 534 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013 , precum şi ale art. 5 alin. (5) din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258981_a_260310]
-
Omului, a optat pentru adoptarea unor legi cu caracter reparatoriu numai în materie imobiliară, cu anumite excepții sau situații clar precizate, fără ca prin aceasta să încalce vreun drept ocrotit prin normele constituționale sau convenționale. Având în vedere argumentele mai sus învederate, Curtea Constituțională va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 , în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 6 din 15 aprilie 2013 . II
DECIZIE nr. 534 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013 , precum şi ale art. 5 alin. (5) din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258981_a_260310]
-
pe baza unei metodologii specifice, cuprinzând faze-pilot în vederea testării și evaluării impactului soluțiilor propuse. Încălcarea art. 1 alin. (1) din Constituție referitor la caracterul unitar al statului român 17. Față de lipsa de fundamentare a reglementării descentralizării astfel cum este aceasta învederată, se susține că "procesul de descentralizare propus prin această lege este de natură să pună în cauză caracterul unitar al statului român". Încălcarea art. 102 alin. (1) din Constituție referitor la rolul Guvernului 18. Pentru aceleași considerente și față de modul
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
raporturile de serviciu ale funcționarilor publici nu pot înceta decât în baza unei legi organice, iar, pe de altă parte, se ajunge la situația ca cei disponibilizați în anul 2012 să nu beneficieze de aceste măsuri. Din acest ultim aspect învederat decurge și încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, precum și a art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din moment ce "au existat foarte multe situații în care personalul disponibilizat s-a găsit în concedii medicale prelungite
DECIZIE nr. 544 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (1) şi art. 3 alin. (3) şi (5) din ordonanţa de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258896_a_260225]
-
a optat pentru adoptarea unor legi cu caracter reparatoriu numai în materie imobiliară, cu anumite excepții sau situații clar precizate, fără ca prin aceasta să încalce vreun drept ocrotit prin normele constituționale sau convenționale invocate. Având în vedere argumentele mai sus învederate, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 , în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 6 din 15 aprilie 2013 . Întrucât
DECIZIE nr. 556 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259369_a_260698]
-
Dispozițiile art. 146 din Constituție și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale stabilesc competența materială a Curții Constituționale, ca garant al supremației Legii fundamentale, enumerând în mod restrictiv atribuțiile jurisdicției constituționale. Pentru considerente mai sus învederate consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de
DECIZIE nr. 174 din 26 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, în interpretarea dată acestora de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263186_a_264515]
-
dispozițiile art. 39 lit. x) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, și nu produce efecte juridice asemenea celor învederate Curții de către autorii excepției de neconstituționalitate. Însă această situație nu se datorează normei abrogatoare, ci faptului că prin Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 mai 2011, Înalta
DECIZIE nr. 20 din 22 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.813/84/2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea/aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă au fost puse într-o situaţie de discriminare cadrele didactice, raportat la alte categorii socio-profesionale, şi dacă se poate considera că prin dispoziţiile Legii nr. 63/2011 , cu modificările ulterioare, au fost încălcate, din perspectiva discriminării, dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în sensul lipsirii destinatarilor de dreptul la încasarea unui salariu nediminuat prin raportare la celelalte categorii de salariaţi bugetari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263725_a_265054]
-
la învățătură, care nu este conferit de autonomia universitară, ci de art. 32 alin. (4), (5), (6) și (7) din propunerea de revizuire, respectiv art. 32 alin. (1), (2), (4) și (5) din actuala Constituție. De altfel, referitor la aspectele învederate mai sus, este de menționat și opinia separată la Decizia nr. 681 din 27 iunie 2012 , în care sunt expuse detalii atât despre "patrimoniu", cât și despre "autonomia universitară". III. Distinct de acestea, ca o observație generală, apreciez că revizuirea
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
competența instanței de judecată. Ca atare, având în vedere că modalitatea de aplicare la cauze individual determinate a textelor de lege deduse controlului nu reprezintă o problemă de constituționalitate, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, din perspectiva învederată excedând competenței instanței de contencios constituțional. 15. În ceea ce privește invocarea unor texte din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, Curtea observă că nu este pertinentă, întrucât, pe de o parte, cadrele
DECIZIE nr. 659 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) şi (7) şi art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266868_a_268197]
-
operează exclusiv cu privire la contravenient, iar nu și pentru cei care constată contravenția sau pentru autoritatea publică. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, susținând că autorul nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, aspectele învederate vizând probleme de interpretare și aplicare a normelor incidente în cauza dedusă judecății instanței de fond. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 29 aprilie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 32.955/3
DECIZIE nr. 826 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b), art. 3, art. 4 alin. (2), art. 9 şi art. 10 din Legea nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269502_a_270831]
-
va socoti necesare și utile pentru restabilirea ordinii constituționale, care trebuie să existe între autoritățile statului. 13. În continuare, președintele Curții Constituționale dă cuvântul reprezentantului Președintelui României, autor al sesizării în Dosarul nr. 359E/2017, care face precizarea că aspectele învederate instanței constituționale cu privire la conflictul juridic de natură constituțională între autoritatea executivă și autoritatea legiuitoare constituie critici formulate din perspectiva competenței autorității care a legiferat, iar nu critici de neconstituționalitate a actului normativ în sine. Astfel, Guvernul are competența plenară de
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
posibilitate imposibil de cuantificat în situația în care practica instanțelor române este lipsită de previzibilitate, este de natură a descuraja până și persoanele care ar putea cu dificultate să plătească taxele pentru accesul la dreptate și justiție. Susține că aspectele învederate au un caracter evident neconstituțional prin raportare la dispozițiile art. 42 cu privire la veniturile ce nu sunt impozabile cuprinse în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Așadar, deși despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică, ca
DECIZIE nr. 479 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) şi ale art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277946_a_279275]
-
hotărâri prealabile, întrucât scopul preîntâmpinării practicii neunitare nu mai poate fi atins, chestiunea de drept care a suscitat-o nemaifiind, prin urmare, una nouă, ci una care a creat deja divergență în jurisprudență. 56. Un argument în plus în susținerea aspectelor învederate anterior ce vizează neîndeplinirea cerinței noutății este dat de faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal s-a pronunțat, în calea de atac a recursului, asupra legalității prevederilor art. 10 alin. (1) lit.
DECIZIE nr. 29 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 , precum şi a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) lit. d) teza I din Legea nr. 272/2004 prin raportare la art. 1 alin. (2), art. 144, 149 şi 253 din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278246_a_279575]
-
vot, precum și regulile stricte ale calendarului electoral transformă, practic, condiția legală atacată într-un imposibil fizic de îndeplinit, echivalând, astfel, cu ingerință a statului în exercitarea dreptului de a fi ales, peste limitele stabilite de art. 53 din Constituție. Aspectele învederate sunt cu atât mai evidente în cazul unui partid nou-înființat, lipsit de logistica tehnică și umană și care nu dispune de o bază de date preexistentă a simpatizanților săi politici, astfel că și art. 16 din Legea fundamentală este încălcat
DECIZIE nr. 355 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273574_a_274903]
-
d) din Constituție, ci și Regulamentului Senatului. Or, pentru neconstituționalitatea constatată în condițiile art. 146 lit. c) din Constituție - și anume controlul de constituționalitate al Regulamentului Senatului - nu se poate opera cu noțiunea de "primă Cameră sesizată". 43. Celelalte aspecte învederate, și anume că alin. (10) ar fi trebuit să preceadă alin. (9), că alin. (11) ar fi trebuit să preceadă alin. (9) și (10), că nu există o corelare între alin. (8) și (11) sau comisiile permanente care trebuie sesizate
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
contabilitatea firmei în conformitate cu legea, neîntocmind niciun document financiar-contabil, nicio declarație de venituri care să fie depusă la autoritățile fiscale locale în vederea calculării și plății obligațiilor corespunzătoare exigențelor legale, fapt pentru care se impune suportarea consecințelor. Raportat la starea de fapt învederată, instanța de fond a reținut că dispozițiile art. 138 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, reglementează posibilitatea stabilirii de către judecătorul-sindic a răspunderii organelor de conducere ale falitului, printre care și administratorii
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
data la care creditoarea S.C. F. S.A. S. G. a solicitat declanșarea procedurii insolvenței, întrucât nu a depus nicio contestație, cu toate că a fost notificat în condițiile art. 33 alin. (1) și (3) din Legea nr. 85/2006 . Aspectele de fapt învederate, coroborate cu refuzul pârâtului de a se prezenta la interogatoriu, având valoarea probatorie a unei recunoașteri depline a faptelor săvârșite, au îndreptățit instanța să aprecieze că în cauză sunt îndeplinite condițiile legale pentru antrenarea răspunderii personale patrimoniale a administratorului M.M.C.
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
diferit în perioada preaderării României la Uniunea Europeană, față de cel aplicabil în context post-aderare. 41. În concluzie, apreciază că sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene apare ca imperios necesară pentru soluționarea cel puțin a unei părți din aspectele de neconstituționalitate învederate Curții Constituționale. Tranșarea chestiunilor juridice legate de posibila încălcare a art. 11 alin. (1) din Constituție nu poate fi realizată cu ignorarea art. 148 alin. (2) din Constituție și fără o interpretare a prevederilor tratatelor Uniunii Europene, interpretare care constituie
DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269969_a_271298]
-
formele și la dimensiunile preconizate. Rechemarea și mutarea unor diplomați, în primul rând a celor devotați lui Titulescu, au coincis cu readucerea în viața politică sau în activitatea diplomatică a unor personaje ca Anton Bibescu, Victor Cădere și alții, dusmani învederați ai lui Titulescu. În toamna anului 1936 Eugen Filotti este numit ministru plenipotențiar al României la Atena. Deși și Grecia era o semnatară a Înțelegerii Balcanice, noua poziție nu era legată de o continuitate a acțiunilor de întărire a alianței
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
orbit de susținătorii lui Andrei și Levente. Cronicile ungurești relatează despre înțelegerea făcută de cei doi frați după înfrângerea lui Petru I. Andrei urma să fie încoronat rege al Ungariei, iar fratele lui mai mare, Levente, care era un păgân învederat, urma să nu îi conteste domnia. În ciuda acestei înțelegeri, Andrei a fost încoronat rege doar după moartea fratelui său în 1047. Andrei a continuat politica de creștinare dar, în același timp, nu a luat măsuri drastice împotriva păgânilor. După încoronare
Andrei I al Ungariei () [Corola-website/Science/329741_a_331070]
-
vecinătatea sultanatului selgiukid, prin exercitarea unui control absolut asupra membrilor sectei dar și asupra unui număr de fortărețe puternice aflate în munții din nordul Persiei. În 1092, incursiuni majore ale selgiukizilor au ca rezultat asasinarea vizirului Nizam al-Mulk, un inamic învederat al lui Sabbah, precum și la scurt timp uciderea sultanului selgiukid de atunci de către asasini ismailiți (fida’i). Profitând de haosul creat de această campanie sinistră de asasinate la comandă, Hasan își consolidează definitv poziția în nord-vestul Persiei, ocupând majoritatea castelelor
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
alin. (1) din Legea 51/1991. În drept, ne motivăm sesizarea pe dispozițiile art. 143 din Regulamentul Senatului și ale art. 15 alin. (1) și (2) din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale." Ca atare, față de cele învederate, solicităm Onoratei Curți să constate că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne, adoptată în data de 15.05.2017 de Senat
Numire director DGPI. PNL sesizează CCR (document) by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102443_a_103735]