356 matches
-
lui, Phil a oftat. Eu am tras din nou aer în piept, mi-am împins toată greutatea trupului către ușa ca de seif a biroului lui Vivian și am pășit înăuntru. Climatul era arctic. Imediat am simțit cum mi se învinețesc buzele, iar părul de pe mâini mi s-a ridicat în sus, ca la comandă. Vivian vorbea la telefon, dar a ridicat un deget, făcându-mi semn să aștept. Eu m-am așezat țeapănă pe canapea. Mi-am amintit de biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
a tăia, ți-o prezint pe necunoscuta cu numărul patruzeci și trei. Cu toții o s-o tăiați, iar cel care o tranșează cel mai bine va fi declarat câștigător! Issler închise ochii și își mușcă buza de jos. Bătrânul Bidwell se învineți la față și începu să facă spume la gură. Durkin mirosea de parcă ar fi făcut pe el și am văzut că Orchard are încheieturile rupte, răsucite în unghi drept, cu oasele și tendoanele la vedere. Fritzie scoase un șiș mexican
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
dispărut. De la înfățișare, la caractere, nimic nu ne apropia și totul ne deosebea. Dinu nu se îndepărta niciodată prea mult de poarta casei. Eu hoinăream prin tot cartierul. Dinu n-ar fi rupt o floare. Eu veneam acasă cu obrazul învinețit după scandaluri. Dinu era silitor. Eu dovedeam o mare înclinație spre lene. Dinu promitea de mic să calce, supus, pe urmele tatei. Eu arătam de mic o vocație de ratat recalcitrant. Mințeam cu ușurință și mă foloseam de asta ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
gură și respira. „Ăsta are boala ta”, i-am zis lui Dinu. „Nu, are altceva. Mai simplu”. Mi-a părut rău. Aș fi adus în cameră polen sau păr de câine, care-i provocau crize lui Dinu, ca să-l văd învinețindu-se. Câteodată mă urmărea și pe țărm. Arunca bucăți de pâine peștilor, se juca lovind apa cu pietricele plate, care săreau ca un țipar, sau se scălda. Avea un corp dizgrațios din pricina pielii albe, un alb veșted și parcă umed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
o parte ca să văd ce se întâmplă. Domnul Andrei nu mințise. Într-un luminiș, chiar dincolo de sălciile care mă ascundeau, l-am zărit pe Hingherul. Ciulise urechile. Auzise, poate, crengile mărăcinilor troznind. Avea pantalonii suflecați, își arăta pulpele umflate și învinețite de varice, iar lângă el, cu botul ridicat în vânt, se afla un buldog uriaș, urât și furios; era de ajuns să-i vezi botul turtit și falca de jos, proeminentă, amenințătoare, ca să te treacă sudori reci. O adevărată bestie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Era de ajuns să urmăresc câtva timp legănarea apelor pustii pentru a mă relaxa. În clipa aceea am auzit un tunet puternic. M-am repezit să închid fereastra și, uitându-mă afară, am înțeles că nu era noapte. Deasupra mării învinețite de frig coborâse un cer negru, amenințător, de furtună. Am vrut să mă întorc în pat, când am zărit-o pe Laura stând singură pe țărm, cu halatul pe umeri, fără să-i pese de ploaia care se apropia sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
unor băieți din școală, cu sufletul boțit de nepăsarea fetei. Și, ca să fiu sincer până la capăt, trebuie să vă declar că am primit și eu un bocanc În ouțe (Dumnezeule, cât m-au durut și cum mi s-au mai Învinețit!) de la Gică Buzatul, un individ din clasa Umflei, corpolent și cât se poate de Înfricoșător, care Începuse să o protejeze necondiționat pe Otilia (cred că fata habar nu avea) și căruia i se păruse Într-o zi că Întârziasem prea
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de copil. Între umeri avea o pereche de aripi de toată frumusețea, foarte fine, asemănătoare cu cele ale libelulei. Era lipsită de viață. Preotul-călugăr a dus-o Într-un loc ferit, departe de ochii lumii (Începuse să-și schimbe culoarea, Învinețindu-se treptat). A ales grăbit un spațiu umbros, sub gardul Înalt, străjuit de plopi și acoperit cu iederă, pe care l-a aghezmuit bine. Apoi a Îngropat cu grijă și În mare secret ființa aceea ireală. Acolo, În locul acela, a
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cea din copilărie, fata vecinilor pe care am poreclit-o „fetița cu chibriturile” pentru că odată, din greșeală, a aprins rochița păpușii ei preferate, care a ars toată, și Duța a plâns ore În șir cu mari sughițuri până s-a Învinețit, spre disperarea lui tanti Valeria, și a murit subit, stârnind În urma ei un val uriaș de dureri și de regrete. I-am vorbit despre nemernicul de Igor, cel care m-a bătut cu urzicile peste picioare până am leșinat de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
bolțile sub frunte lumină ochii mari Și părul blond în caier și umeri de zăpadă - În negru, gură-dulce frumos o să-ți mai șadă! De vrei să-mi placi tu mie, auzi? și numai mie, Atuncea tu îmbracă mătasă viorie. Ea-nvinețește dulce, o umbr-abia ușor, Un sân curat ca ceara, obrazul zâmbitor Și-ți dă un aer timid, suferitor, plăpând, Nemărginit de gingaș, nemărginit de blând. Când îmbli a ta haină de tine se lipește, Ci gingaș-mlădioasă tu râzi copilărește. De
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nu mergea nici călare, nici pe jos, dar alterna mereu cele două stiluri, inspecta pentru Început hatul cu pruni, nu Înalți dar cu ramurile stufoase, plini de rod bogat, cu crengile aplecate până la pământ de greutatea prunelor ce abia se Învinețeau. Va, Încerca să culeagă prune de pe crengile ce se aplecau până la picioarele sale, invitându-l darnice, scoțând adevărate strigăte de victorie ori de câte ori mânuțele sale butucănoase, Încă de pe atunci, reușeau să prindă câte o prună. O ducea repede la guriță dar
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
din brațele bunicii Ileana (de-a dreptul speriată de Încrâncenarea dureroasă a clipei) striga Înecânduse printre sughițuri amare: Tăticule! Tăticuțule! Bunița! Mamaia! Va, Au!, Au!, Au! S-a potolit târziu (când bunicii Îngroziți, văzându-l cum se Înroșește și se Învinețește, credeau că-l vor pierde și nu Îndrăzneau a se gândi la consecințe), asurzit de lătratul strident a lui Vizanti, adus la rândul său la paroxism din cauza țipetelor neobișnuite ale copilului, la starea critică de paranoia canină, similară cu cea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
acolo de iubiți de-ai tăi, Paula? Vreo doi, trei. Știi cum se spune, doctorii pot să-și Îngroape greșelile. Am atins umbra care se Întindea pe obrazul ei ca o pată Întunecată pe un film fotografic. — Cine ți-a Învinețit fața? A fost o plesnitură zdravănă. — Nu-i nici o scofală. (Își acoperi vînătaia cu palma.) Exersam la sală. A dat cineva peste mine din greșeală. — Se joacă dur În Estrella de Mar. Noaptea trecută, În parcare... — Ce s-a-ntîmplat? Nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
o strecurătoare împodobită. Se ținea după Shams ca un miel și când întrebă: „Unde suntem?“ el doar își apăsă degetul peste buze, iar după un timp îi șopti: „Tu rămâi aici, mă întorc“. Nu mai știe cât așteptase. Cerul se învinețise și, pentru că era vară, stelele apăruseră înainte să se întunece. Parcă se scufundase într-un cristal, așa se simțea așezat pe pavelele albastru cu alb ale serei aceleia în care dervișii se grupaseră ca un stol de cocori, în unghi
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
luni, nici în zilele următoare. Era vremea în care Ghazal și Leclerc se aflau pe insula Kish, dar șoferul n-avea de unde să știe. În cea dintâi joi când îi spuse lui Irani că femeia nu mai venise, comisarul se învineți de mânie, dar nu-i zise decât: — Ai grijă, ologule, că te joci cu mine și asta e rău... — Sarok, vă jur pe profetul nostru, Ali, și pe sănătatea copiilor mei, femeia nu a mai urcat în taxi! — Ai încă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
mai avea pe afară, cumpărau de la Obor un sac de faină și unul de mălai, două sute de chile de cartofi, așezau murături la butoi și așteptau ammdoi iarna. Salcâmii rari ai Cuțaridei îngălbeneau. Frunza lor rotundă suna trist seara. Câmpul învinețea. Ierburile opărite în vipiile verii se măcinau. Din cerul leșiatic cădea câte un stol de brabeti, împrăștiindu-se pe pământul tare. Nu mai soseau nici căruțele. În noiembrie, toată frumusețea aceea pălită se despuia. Maidanul își schimba culoarea. Scoarța roșcovană
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
auzeau chiuiturile hoților. Lămpile albastre cu gaz aerian lăsau sub ele, pe trotuarele pustii, umbre albastre. Birjarii întrebau din când în cînd: - Încotro? - Înainte, făcea Gheorghe și iar se lăsa pe spate, fumând. - Dii! îndemnau vizitiii caii somnoroși. Răceala dimineții învinețise obrazul frumos al Didinei. Paraschiv nu-și mai lua ochii de pe ea. Într-un timp, ibovnica se întoarse cu frică și-l întrebă, trăgând cu ochiul la cel din poale: - Ce te-oi fi uitând atîta? - Mi-ești dragă, Didino
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
amândouă cu broboade pe cap, cu cizme imense de pâslă În picioare și Îmbrăcate cu niște pufoaice matlasate, lungi, oribile, fără nici o formă, din care ieșea vatelina În porțiunile sfâșiate ale materialului negru grosolan; când a trecut pe lângă mine, Polenka, Învinețită sub ochi și cu o buză umflată (oare o bătea bărbatul sâmbăta?) a remarcat pe un ton melancolic și melodios, fără a se adresa cuiva În mod special: „A barciuk-to menia ne priznal (Ia uită-te, conașul nu mă cunoaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
fel de zăpadă încă ne topită, amestecată cu noroi. Cu toate acestea, nimeni nu a răcit, nimeni nu s-a îmbolnăvit, dar nici unul din participanți nu a recunoscut vreodată, că li se făcuse pielea ca de găină, că li se învinețise buzele, că le clănțăneau dinții în gură, deoarece apa a fost, în ciuda celor afirmate de ei, mult prea rece. * * * Sunetul ritmic și sacadat al bielei ce se auzea din ce în ce mai rar, șuieratul prelung al aburului care scăpa din cazanul locomotivei, amestecat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
învățați ceva de la ele! După câteva ceasuri bune, când s-au întors la primărie cu toții, surorile, îmbrăcate cam subțire pentru anotimpul respectiv, în niște pulovere roase de molii, cu o bocceluță cu câteva ouțe pentru peșcheș în mâini, așteptau tremurând, învinețite de frig și speriate, pe holul din fața biroului acestuia. Ce-i cu voi, fetelor, aici? Pe cine așteptați? le întrebă primarul mirat și cuprins de remușcare, când le-a văzut pe ambele așteptând înfrigurate, cu lacrimi în ochi și cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu l-a cunoscut. - Hm?! făcu el încruntat. - ...Ești pe cale, flăcăule, să pierzi pă cineva drag inimii și sufletului tău... Așa-i, ori nu-i așa?! Deodată, gândul îi alunecă la Anuca și ticălosu de Tudor, și pe loc se învineți de furie. Hai, flăcăule, să-ți zâc soarta... ce țî-i scris!.. Tari ț‟îi muncit sufletu de duhuri necurate, flăcăule, ai multe pă inimă! îi vorbi țiganca, țintindu-l cu tăciunii în lumina ochilor. - Ești răzbunător, flăcăule, continuă țiganca; casă
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu o încetineală remarcabilă. La gard, adunarea! Dinu pornește moșnegește spre gard. Pas alergător! strigă colonelul. Dinu simulează un mers mai rapid. La loc comanda! Dinu merge spre gard, ba mai fugăreșete un țînc de pămînt. Colonelul începe să se învinețească. Întreg plutonul are pe față un zîmbet sictirit. Te învăț eu minte! Te bag la bulău! La mine adunarea! Dinu vine încet și abia atunci se observă că avea cartușul de la mască scos. De ce ai scos cartușul? Care cartuș, dom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
englezești complete, cu cârnăcior și șuncă și ouă și fasole și pâine prăjită. Nu mi-am dat seama cât de foame mi-era până când muntele de mâncare nu ateriză pe masă, în fața mea. Corpul meu, mai ales cotul meu, era învinețit și înțepenit din cauza căzăturilor și loviturilor din ultimele câteva ore, dar stomacul și viscerele își reveniseră surprinzător de repede. Mă așteptam fie la o curiozitate nestăpânită, fie la o dezaprobare matronală din partea Tușei Ruth când o văzu pe Scout la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
câștiga un apartament sau o cană (cred că la alegere, că ei fiind foarte secretoși nu spun asta). Și tot citind eu așa în ziar iată că dau peste o știe care l-ar fi făcut pe Boc să se învinețească de ciudă, iar pe ministrul Finanțelor, să facă de invidie cel mai scurt infarct din istorie fiindcă iată că exista totuși o taxă posibilă și au ratat-o. O femeie din Spania, susține că este proprietara soarelui, prezentând și un
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Dumnezeu trebuie să existe pentru a-l putea întreba: De ce, Doamne, ai lăsat atâta ticăloșie pe lume? De ce tocmai eu trebuia să mă lovesc de ea? Ca să-i fac aceste reproșuri, trebuie să existe". Obrazul supt de tuberculoză s-a învinețit și l-am simțit pe "fratele Martin", ca pe o reptilă, gata să mă atace: "Cum îți permiți "fiu de cățea"?" a reușit să bâlbâie și, înainte să pot reacționa, mi-a întors spatele. In noaptea aceea a lipit pe
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]