1,373 matches
-
dus cu chirie pentru alișverișul său, sau cu vreo altă trebuință a neguțitoriei sale și nu va putea să lucreze la vreme, să fie datoriu a plăti altui om să lucreze în locul lui întru acea vreme, sau precum se va învoi cu stăpînul moșiei”. În felul acesta, boierul își rezolva și nevoile de proprietar și pe cele de negustor de cereale. Țăranul era, deci, obligat în cazul deplasării pe timpul lucrărilor agricole să plătească un înlocuitor. Aceasta se întâmpla mai totdeauna când
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fiecare răzeș își rezerva pentru exploatare un număr de săptămâni. În ceea ce privește puțul, el era proprietatea lor comună, ca și pământul pe care se afla. Dacă puțul se afla pe o proprietate boierească sau mănăstirească, atunci mai mulți țărani asociați se învoiau cu proprietarul lui, plătindu-i bani sau dijmă (o vadră din zece). Adeseori moșierul folosea pentru exploatarea păcurii țărani dependenți, dar relațiile ce se stabileau între cel dintâi și clăcașii nu se bazau pe boieresc, ci pe „tocimală”, deoarece gropașii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unei despăgubiri. Referindu-se la meșteșugarii țărani din regiunea de munte, autorii așezământului au prevăzut că „pentru cheresteaua care locuitorii vor voi să lucreze feresteile sau a tăia pentru catarguri, grinzi și alte lemnari de negoț, să aibă a se învoi cu proprietarul”. Subordonarea față de proprietar a țăranului clăcaș meșteșugar, întărită prin legiuiri, este una dintre cauzele principale ale menținerii în mediul sătesc a meșteșugului de tip feudal. Proprietarul moșiei are posibilitatea să escamoteze stabilirea unor relații bănești de liberă învoială
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
polonezii au cerut de la Bem ca ei să nu se bată contra românilor”, că „sînt prea bine cu Dembinski și mă va ajuta, crez. Asemenea și Bystrzanowski”; că el, Bălcescu, i-a recomandat lui Avram Iancu „să caute a se învoi cu Bem, îndemnând pe acesta a se pune în capul unei mișcări mai mult română sau curat transilvane, fără excepție de nație, căzînd guvernul maghiar. Asemenea am scris lui Bălăceanu”. Foarte importantă este și însărcinarea dată de N. Bălcescu lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
iubirea care i-o poartă (duetul O qual soave brivido). Apare Renato care fără să o recunoască pe Amelia, vine să-l avertizeze pe Riccardo că la poalele dealului se află conspiratorii care îl așteaptă ca să-l asasineze. Riccardo se învoiește să plece pe o cărare mai puțin umblata numai după ce îi smulge lui Renato promisiunea că acesta o va conduce în oraș pe femeia cu care l-a găsit, fără a încerca să-i afle identitatea. Dar Renato și femeia
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Trebuia să fiu prezent pe aeroportul militar, de unde regina Iuliana și prințul Bernhard urmau să place spre România. A venit ziua, s-a apropiat și ora plecării la aeroport, dar numai șoferul nu și-a făcut apariția. Fără să se învoiască sau măcar să anunțe că pleacă în timpul serviciului, omul a luat portarul ambasadei și au plecat să joace tenis. Cei doi probabil că nu se simțeau subordonați însărcinatului cu afaceri a.i. Am decis rapid. Soția s-a urcat pe bancheta din
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu bourul. Despărțirea de Veroni. Să cer un semn, iubito. Nu vrei, copilă dragă. ACT[UL] II SCENA I Arhiereul din Rădăuți și Bogdan Vodă într-o cârciumă. Planul de-a-și încerca iubita. Pepelea și consoții. Scenă comică. Pepelea se-nvoiește să joace pe Vodă. SCENA I Alegerea miresei. Pepelea joacă pe Domn. Bogdan pe un scutier. I se propune Veronii. Ea-ngălbenește și cade leșinată. Scena între Pepelea și boierul din M[oara] G[uzanilor]. Arhiereul din Rădăuți le spune
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fără ceartă. Nici cu toții împreună și nici unul dintre noi Să nu dea-ndărăt naintea dușmanului în război, Nici cu toții împreună și nici unul din câți sunt Să nu poată da din țară vreun petec de pământ ". Tu ziceai aceste toate... Ne-nvoirăm chiar așa, Dar de-a doua zi urmat-au fiecare calea sa. Dintre toți care atuncea s-adunară la mormânt Toți uitară a lor vorbă... Tu te-ai ținut de cuvânt. Dintre câți se adunară ca să facă jurământ, Toți urmară
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
are într-adevăr de gând să omoare pe Mira și-i propune Magdalinei că-i va trimite otravă ca să i-o dea Mirei prin Miron. Accentuarea că există un om sub a cărui voință toți îmblă. În fine ea se învoiește, aparte însă spune că va scăpa de omor rugând pe Domnul ca s-o dea după polon și că astfel va fi a ei fără crimă și puterea lui Nour oarecum sfărmată. Ea iese. [ 2] Toma Nour, singur, spune aicea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Bibi, mai departe. {EminescuOpVIII 336} [BIBI] Cum Achil și Agamemnon în de ei se [tot] sfădeu Vine Nestor ș-amîndoror le ținu apoi de rău. Pe-Agamemnon îl împacă, pe Achil [îl] îmblînzește, Ca acesta pe Brizeis să o dea se învoiește, Dar îi spune dinainte să nu cerce decumva, Preste Brizeis, din avere-i să se-atingă de ceva. Iar Ulis luă pe Chriseis, și-n corabie suind, Merge la preotul Chrisse, fata-n mînile lui dând; I-a adus taina
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
îmi ești totdeuna bine-venit. DILET[ANTUL] (merge-n spre ușă) Adieu! HISTR[IO] La revedere, junele meu! DILET[ANTUL] (se-ntoarce) Stăi!... Am uitat ceva HISTR[IO] Ca ce? DILET[ANTU] Iertați-mă... voi să zic onorariul. HISTR[IO] Ne-nvoim noi, să te-nvăț mai întîi câte ceva... să vezi. DILET[ANTUL] Am căpătat azi bani d-acasă, dă-mi voie dar să-ți plătesc ceva-nainte. {EminescuOpVIII 435} HISTR[IO] Nu, nu! Nu primesc nimica, cu neci un caz. DILET
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Acest târg se poate face. LAIS Ce idei vă vin acuma? ARIOBARSANES Are-un cântăreț din fluier care-i este [de] prisos Și vrea să mi-l treacă mie, ieften, fără de folos, Și eu cred că chiar în clipă ne-nvoim numaidecât. Cât ei tu? PSAMIS Față cu Lais...? ARIOBARSANES Las' s-auză. Spune cât. PSAMIS Trei talenți. {EminescuOpVIII 451} ARIOBARSANES E mult. PSAMIS Atâta m-a costat el chiar pe mine. ARIOBARSANES Adevăr? PSAMIS Adevărat... da! ARIOBARSANES Prea te lauzi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Nu-l mai crede orișicâte să vorbească i-ar plăce. Glume. Din mărinimie vrea din nou să te înșele. CHALKIDIAS Da. Ea se chema Timandra. Chiar în vremile acele Când eram copii prinsesem amândoi a ne iubi Și părinții se-nvoiră mai târziu a ne uni. Fată plină de putere, preafrumoasă și robustă, Daca o vedeai cum merge pe cărarea cea îngustă, Sprijinind pe cap cu brațul snopi de grâu nescuturat, Era chiar încîntătoare și la umblet și la stat. LAIS
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
măreață, plină de urmări, nu tocmai nerealizabilă și foarte ademenitoare, totuși împăratul Frederic I nu voi să se asocieze la primejdiile unei asemenea întreprinderi și nici se lăsă abătut de la urmărirea scopului său propriu și principal: de la cruciată; el se-nvoi cu împăratul Isaac Angelos cu binele, trecu în corăbii în Asia și refuză scurt și cuprinzător alianța bulgaro-romînă. Ioannițiu în cetatea Varna Pe lângă acest nesucces diplomatic al Asanizilor, nepriincios consistenței șovăitorului regat, mai venea încă un alt rău dinlăuntru, cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ură mult mai aprinsă în contra latinilor decât contra păgânilor chiar. Pentru ajutorul militar, pre care mai cu folos și mai repede îl poate da Ungaria, îl așteaptă pe rege o bogată răsplătire în ceriuri și pe pământ, iar Bela IV învoindu-se cu aceasta va primi nu numai binecuvântarea lui Dumnezeu, ci și absoluțiunea de păcate din partea papei, care se dă tuturor acelora ce vor lua parte în această campanie și are același efect ca și absoluțiunea dată cruciaților ce merg
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prestase solemn și în modul cel mai hotărâtor jurământul său de fidelitate cătră împăratul Ioan Vatatzes. El debarcă la Demetriades, strânse în scurt timp o oaste considerabilă și câștigă în puterea sa orașele Pharsalus, Platamon și Larissa. După aceea se-nvoi cu cei doi frați ai săi, Constantin, despot în Epir, și Teodor, tatăl stăpânitorului din Tessalonic, cu cari se alcătui în bună pace, mulțămindu-se fiecare din ei cu ceea ce s-au aflat posedând, aliîndu-se contra oricărui agresor de dinafară și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în bună pace, mulțămindu-se fiecare din ei cu ceea ce s-au aflat posedând, aliîndu-se contra oricărui agresor de dinafară și hotărând de-a mănține față cu împăratul Ioan Vatatzes moștenitele lor drepturi de domnie. De dragul fraților săi, Manoil Comnenos se învoi să rumpă jurământul de fidelitate abia depus împăratului din Niceea. Cei trei frați Comneni întreținură cu latinii ce domneau în Pelopones și Eurip relații pacinice și amicale. Dar soarta nu-i îngădui lui Manoil Comnen o domnie lungă, și {EminescuOpXIV
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce făcură ca să despartă căsătoria aceasta, iar drept dovadă și spre a liniști pe-mpăratul Teodor [î]i trimiseră la Constantinopol pe nevasta despărțită, pentru a slăbi toate scrupulele ce le-ar fi avut contra propunerii lor. Împăratul se și-nvoi într-adevăr, predete pe fiica sa Irina pentru a se face căsătoria propusă și de atunci încoace fu pace si liniște între bulgaro-romîni și romei, mai cu seamă pentru că amândoi regenții litiganți solicitau în mod egal favoarea romeilor. Se-ntîmplă într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lăsă răpită la o contraacțiune atât de puternică precum nu s-ar fi putut aștepta de la o femeie. În anul 1276 trimise pe un sol al statului, anume Iosif Katharos la Palestina și la Egipet, pentru ca în taină să se învoiască cu patriarhul Grigorie de Ierusalim și cu califul din Cairo în contra împăratului. Patriarhului îi dete să înțeleagă că împăratul e un regent urât de Dumnezeu, un desprețuitor al legii și un violator al religiei, și ea atare nu poate merita
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
orice alte considerații. Căci pe când ea nu dorea o punere la cale decât pe baza rămânerii ei și a fiului ei, Mihail, la cârma statului, ea se convinse-n curând că împăratul are voința și hotărârea nestrămutată de-a se învoi numai rezervând coroana bulgară pentru Ioan Asan și soția lui. Pe de altă parte Lachanas nici voia s-audă vorbindu-i-se de renunțare la o domnie în a cărei posesiune parțială se afla. Deci Maria, făr-a mai ține în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vina lui Eltimeres că înclină în partea împăratului; ba el nu respecta nici hotarele romeilor. El cuceri curând considerabilele orașe Anchialus și Mesembria și se pregătea să supuie Agathopolis cu ținut cu tot, care pe sub mână i se și supuseră, învoindu-se prin tratat. Acest progres, bogat în biruințe, sporea nu numai puterea bulgarilor, ci vaza și înrîurirea căpeteniei lor. Din cauza aceasta alanii, cari acuma se lepădaseră de-mpăratul, trimiseră solie cătră Sfentislav, a cărui putere le inspira respect, și-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
recruta coloniști să fie scutiți de dări și sarcine. După interesele bisericești se luară în considerație întrucîtva și trebuințele comerciale ale țării. Aliat cu Polonia prin tratatele de la a[nul] 1390 și 1391, Mircea deschise negoțului polon porțile Valachiei. El învoi negustorilor poloni și litvani introducerea nelimitată a orice soi de marfă, îi îndreptăți să cumpere și să vânză liberi și-i îndatori să plătească numai una dată vamă și anume în capitala Târgoviște, declarată emporiu, îi scuti de orice altă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dar neputând urma la ea decât după rândul vrâstei lor, începură a se lupta pe întrecute ei în de ei pentru scaunul domnesc. Cel mai mare dintre ei și cel mai în drept de-a peți domnia, anume Roman, se învoi cu doi dintre frații mai mici, Ivașco și Vilcio, cu tocmeală pacinică, dar împrotiva lui se ridică un frate cu mult mai mic, Iuga, care știuse a-și câștiga cu dibăcie și bun succes cooperarea lui Swidrigello, ce petrecea în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lupta în contra lor. Cu ajutor polon Roman izbuti într-adevăr să rupă la sine domnia în partea de nord a Moldovei, însă la un succes definitiv nu ajunse și fie că murind de moarte firească, fie că se va fi învoit cu frate-său Alexandru Vodă, destul că după puțină vreme el dispare de pe scena politică pe care și Iuga nu se putu ține decât cu puțin mai mult, domnind și el abia doi ani (1400 - 1402). În zilele lui Iuga
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
instituției cât și cu ființa artei și cu publicul căruia-i este răspunzătoare. Directorul unei scene are de-a împreuna aceste două momente: libertatea dezvoltării și a (năzuințelor) dispozițiilor individuale a artistului cu cerințele reprezintărei artistice. Aceste două are să le învoiască-ntre ele și să le puie-n armonie. Dușmanul liberei dezvoltări a artiștilor, izvorul prin urmare a (lipsei de curagiu) descurajări, a urâtului și, în urmă, a deplinei neglijări este monopolul rolelor, iar dușmana unei reprezentări rotunzite a unui întreg
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]