524 matches
-
știu de ce am încredere în el mai mult decât în mine. Și m-am gândit la biata Safta, care, până acum atât de încrezătoare în steaua ei, atât de plină de voie bună, se duce de Anul Nou, pe drumuri înzăpezite, acasă, la o familie îndoliată, în care durerea e proaspătă, și iar mi-a venit să plâng. M-am gândit la Mișu, fratele lui Alexandru, la care-mi place șuvița de pe frunte și la ce-o să facă din medicina lui
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
prăbușeau pe câteva hectare de nisip, cu orizontul aburit, cu stridii, cu însuși mirosul pătrunzător și pregnant al mării. "Paradisul" nu-ți oferea numai costume de schimb, îți furniza și munți, uluitor de asemănători cu cei adevărați, și o pantă înzăpezită, cu o pistă întortocheată de aproape un kilometru. PARADISUL ESTE UN MAGAZIN COMPLET suna una dintre reclamele scânteietoare asupra căreia îi atrase atenția Lucy. Dacă doriți un obiect care nu este expus, dar se potrivește lozincii noastre totul pentru om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
destul de greu de la Galați la Tecuci prin ninsoare și viscol numai să dăm de urma banilor indicându-ne de fiecare dată alt loc. Aceasta s-a întâmplat de vreo 5 ori și chiar odată pe timp de noapte am rămas înzăpeziți, după multe ore am reușit să ieșim din nămeți luând-o prin câmp și deal împotmolindu-ne , am înnoptat într-o școlibă părăsită, iar deținutul(călugărul) era în paza câinelui lup 108 care a stat de strajă și nu l-
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Cum putem merge mai departe, în noua eră a tehnologiei? Răspunsul poate părea eretic, dar iată-l. Imaginea de pe ecran se schimbă dramatic, apărând acum o pădure. Copaci uriași se înălțau spre cer, umbrind solul. Apoi apăru un vârf muntos înzăpezit. O insulă tropicală, un arc de nisip, apă cristalină, palmieri. Și, în final, un recif subacvatic, cu pești înotând printre corali și bureți. — Lumea naturală nu conține nici un fel de reclame, spuse Koss. Lumea naturală nu a fost îmblânzită încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
accentuat de ushanka imensă de pe cap. Împrejurimile și spațiile deschise ale St. Petersburgului erau liniștite și albe, iar clădirile, atât impozantele edificii din piatră cât și șandramlele din lemn făcute de mântuială între ele, îi apăreau stranii. Trântite în întinderea înzăpezită care le lăsa indiferente, acestea apăreau fragile și visătoare în ciuda aroganței și energiei pe care construcția lor o implica. Porfiri intră în marea piață de la Arcada Apraxin din Strada Sadovaia, aproape de intersecția cu Aleea Apraxin. Trecând pe sub icoana Sfâtului Nicolaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
iar Central Park părea ireal, Înghețat sub zăpadă și decorat cu cele 7500 de porți budiste de culoarea șofranului și cu mii de cosițe plisate de nailon zburdând În vânt. În lumina opacă a iernii, materialul portocaliu, vesel, Încălzea parcul Înzăpezit, strălucind ca flăcările pe fundalul copacilor dezgoliți. Aleile erau pline de mulțimea de oameni care veniseră să vadă lucrarea. În acest labirint de porți portocalii și oameni făcând fotografii, se afla și Matthew. Dar unde? Kitty trecu de statuia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
lasă cearceafurile netede. Îi place să fie invizibil. Clubul privat al Companiei se numește „Finlanda“ și nu este deloc ce se așteaptă Wakefield să fie. De dinafară, Însă, seamănă cu defuncta fabrică de anvelope care a fost, Înconjurat de cîmpuri Înzăpezite. Cu toate acestea, devine iute evident că nu a fost păstrată decît coaja fabricii. Holul de la intrare este dominat de un tigru bengal cu dinții rînjiți atît de veridic că Wakefield se trage Înapoi speriat. Maggie rîde. Lui Wakefield Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Companiei, Sherrill Îi trece pe lista de intrări și se Înghesuie cu toții Într-un microbuz al Companiei pictat În culori vesele. Acesta trage În fața unei case care arată ca una din operele lui Frank Lloyd Wright, construită pe o coastă Înzăpezită. — Fără aparate foto, Îi previne Neva. Totul e Încă În stadiul de experiment. Wakefield ridică din umeri. Niciodată nu l-au pasionat aparatele foto. Carnetele lui de notițe, Însă, sînt Înfiorător de precise, de cele mai multe ori. Sherrill ezită un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
realitatea poate fi un construct, ea este clădită pe altceva, pe ceva autentic; și că el poate descoperi acel ceva. Maggie și Wakefield mai fac dragoste o dată În camera lui de hotel, apoi ea Îl conduce la aeroport prin cîmpurile Înzăpezite. Clădirile bondoace, moderne ale Companiei par niște nave extraterestre care tocmai au aterizat. — E greu de crezut că aici, pe vremuri, cultivam porumb, spune Maggie. Săracul tata. Dar, de fapt, nu e chiar așa rău. Pentru mine a fost chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
din urmă, Elio termină de citit, discursul său fu primit cu o tăcere definitivă și arzătoare, ca un scuipat. Din rândul suporterilor se ridică un ropot nesigur de aplauze. Chipul lui Elio - alb ca zăpada - se contopea cu imaginea munților Înzăpeziți. Unul dintre cei prezenți spuse pe un ton aprins că aici În cartier era nevoie de farmacii, de grădinițe, de străzi, de trasee pentru autobuze, de felinare, de antene - aici nu poți prinde nici măcar postul local, și poate nu Întâmplător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Și cum a trecut prin el Le-a uscat încă de ieri. Cu al lor foșnet adormitor Pășim pe ele ca pe un covor Și cum vântul bate-afară Îi duce pe copii la școală. Iarna Iarna a sosit Pe dealul înzăpezit Și copiii ies afară Ca să facă mare larmă. Copiii au o mare escapadă Ca să iasă la zăpadă Dar părinții nu îi lasă Ca să nu se-mbolnăvească. Popa Maria, clasa a VI-a Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Boldești-Scăeni - Prahova profesor coordonator
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
aproape amiază; atmosfera era extrem de calmă. Se ridică, reveni În Încăperea centrală. Lăsându-și baltă morcovii, Hipiotul-Cărunt dispăruse. Își turnă o bere, merse la fereastră. Se vedea la mai mulți kilometri, până la pantele acoperite de brazi. În depărtare, Între culmile Înzăpezite, se zărea scânteierea albăstruie a unui lac. Aerul era blând și plin de miresme; era o superbă dimineață de primăvară. Uitase de cât timp era acolo, iar gândurile lui, detașate de trup, pluteau senine printre culmi când fu readus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
s-a părut cea mai frumoasă declarație de dragoste care putea exista - își fixă ochii în tavanul avionului, își încruntă sprâncenele reamintindu-și și recită cu voce monotonă: „Pământul tribului crow se află exact în locul cel mai potrivit. are munți înzăpeziți și văi însorite, tot felul de clime și recolte bune. Când vara pârjolește pășunile, refugiul lui e în aerul curat, la poalele munților, cu râuri cristaline și iarbă nouă. Iar toamna, când caii sunt grași, putem coborî în vale să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
un șofer ca să-l ia de la gară. Când trenul trecu peste digul rutier și se Îndepărtă de oraș, el se uită În depărtare și văzu, vizibili doar rareori În zilele acestea, munții Încă neacoperiți de zăpadă, dar, spera el, curând Înzăpeziți. Acesta era primul an uscat, cu ploi puține primăvara, nici una vara și recolte slabe toamna. Fermierii Își puneau speranțele În zăpezile de iarnă de anul acesta, iar el Își amintea zicătoarea țăranilor din Friuli, niște oameni aspri, muncitori: „Sotto la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
care el Însuși, pentru prima dată În lume, Într-o revistă a Societății Britanice de Studii Asiatice, Îl localizează ca aflându-se Între 45 și 50 de grade latitudine nordică, dincolo de Jaxartes ? mi l-am imaginat pe Kórösi colindând piscurile Înzăpezite ale Himalayei În căutarea Shambhalei, amânându-și planurile lingvistice, poate chiar și visul patriotic de a descoperi originile neamului unguresc În Urali, cum greșit Își Închipuia, pentru a Șaman 31 se dedica În Întregime planului de a deveni om. Am
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de a descoperi originile neamului unguresc În Urali, cum greșit Își Închipuia, pentru a Șaman 31 se dedica În Întregime planului de a deveni om. Am Început să visez la Îndepărtata Shambhală, acel tărâm magic și misterios de dincolo de piscurile Înzăpezite ale Himalayei, despre care se spune că ar fi locuit de iluminați. Numai gândul că un astfel de loc ar putea exista mă umplea de fericire și de Încredere. Și În gândul Ăsta mă simțeam și mai acasă decât la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
care el însuși, pentru prima dată în lume, într-o revistă a Societății Britanice de Studii Asiatice, îl localizează ca aflându-se între 45 și 50 de grade latitudine nordică, dincolo de Jaxartes ? Mi l-am imaginat pe Kórösi colindând piscurile înzăpezite ale Himalayei în căutarea Shambhalei, amânându-și planurile lingvistice, poate chiar și visul patriotic de a descoperi originile neamului unguresc în Urali, cum greșit își închipuia, pentru a se dedica în întregime planului de a deveni om. Am început să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
visul patriotic de a descoperi originile neamului unguresc în Urali, cum greșit își închipuia, pentru a se dedica în întregime planului de a deveni om. Am început să visez la îndepărtata Shambhală, acel tărâm magic și misterios de dincolo de piscurile înzăpezite ale Himalayei, despre care se spune că ar fi locuit de iluminați. Numai gândul că un astfel de loc ar putea exista mă umplea de fericire și de încredere. Și în gândul ăsta mă simțeam și mai acasă decât la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
câmp metalogenetic ... nu, domnilor! Exclus! ... peste două mii de ani ..., cunoaștem cu siguranță ... Ha, ha! Întinde coarda... prinde acum... stânca nu este... roca și desigur... apa subterană... terenul... mișcarea tectonică în... încastrare... agațăte și... da..., strânge! Nu lăsa frânghia ... nu ... vârful înzăpezit este la ... se poate... baza muntelui delimitează ... eroziune accentuată ... erori tehnice ... tehnologia cianurii..., domnilor!... Nu decizia de sus ... susceptibilitatea solului ... nu, domnule director general ... legea naturii ... viața... structuri și pierderi de sol... nu se recomandă... doctorand... comunicare științifică...”. Iuliana părea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
pași. Îl deșteptă din toropeală o mână subțire care-i ridica bărbia în sus. Era Otilia. - Felix, ce faci tu aici? De când te caut cu trăsura! Vai, ce fără minte ești, câte supărări îmi faci! Otilia se lăsă pe banca înzăpezită, într-o descurajare amuzată. Era îmbrăcată într-o haină foarte pe talie, de astrahan, pe care Felix n-o mai văzuse. - Și mai spui că mă iubești! Felix tresări. Va să zică, Otilia citise scrisoarea. Fata îi ridică din nou bărbia, rîzînd
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
tot așa de ciudate. În locul trandafirilor, atârnau ciucuri de flori verzui de laur. Pe o lagună trecea un fel de gondolă încărcată cu marinari, părând niște piei-roșii și având unelte de pescuit. De jur împrejurul lagunii se ridicau creste mari de munți înzăpeziți, poate niște fiorduri. Nori grei se îngrămădeau în jurul lunii pline. Iar pe o insulă, o mare biserică gotică cu turnuri moscovite își înălța vitraliile albite de lună și zidurile negre în mijlocul unei vegetații luxuriante, în ciuda răcelii de Septentrion a priveliștii
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fi făcut o căsătorie săracă îl strânse de gât acum, și, cu o demnitate foarte distinsă, începu să ocolească pe Aglae, venind ostentativ numai la moș Costache. Stănică simțea amărăciunile umui romantic în fața unui lac de munte, înconjurat de piscuri înzăpezite. El, omul bun, care aducea pe Lili ca să fericească un tânăr, care se interesa de afacerile Aglaei, deși vedea că sunt "imorale", sub demnitatea lui, el, care luase pe Olimpia pentru a înălța instituția căsătoriei, a o purifica de egoism
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ferestrele prăfuite, la culorile tomnatice ale copacilor. Iar dacă te apropiai cât să citești și data din calendar, ai fi putut vedea că nu doar lunile erau într-o stranie nepotriveală, ci și anul scris cu litere albastre pe moțurile înzăpezite venea din veacul ce se terminase de ceva vreme. Colțurile tavanului erau umbroase, dar, dacă observai statornicia petelor cenușii, indiferent de unghiul luminii, ți-ai fi putut da seama că nu era vorba de efectul luminii care nu ajungea prin
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
anului 1792 și a ținut 12 ani. A fost creat atât pentru a simboliza ruperea de creștinism, cu noul an I (reprezentat prin cifre romane) începând cu stabilirea Republicii în 1792, și pentru a fi direct relaționat cu anotimpurile Nivôse ("înzăpezit") începând târziu în decembrie, Thermose ("canicular") începând târziu în iulie, etc. Fiecare zi avea 10 ore, fiecare oră 100 de minute și fiecare minut 100 de secunde, chiar dacă această nouă modalitate de calculare a timpului nu a avut succes, iar
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
plimbă iarna Felix și Otilia în București la 1910. Pascalopol deține la moșie trăsuri și cai de călărie. O femeie sătulă de soțul ei, într-o povestire de G. Brăescu, alege brusc libertatea coborând din sanie și fugind pe câmpul înzăpezit. Sania o trag caii. Doar Messerul astrolog îl plimbă pe Princepele lui E. Barbu într-o sanie trasă de cerbi. Aceștia au coarnele garnisite cu nestemate, uluind Bucureștiul și snobând supușii. Echitația e o artă pe care personajele de secol
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]