312 matches
-
Datorită așezării în Lunca Dunării, fauna este formată în special din animale legate de apă prin modul lor de viață: mamifere (vidră, nurcă), păsări (stârc, rață, gâscă, privighetoare de stuf, cristei, barză, rândunică) și pești (crap, plătică , roșioară, caras, știucă, șalău, somn, biban). O atracție turistică importantă este pădurea de salcie și plopi situată pe malul canalului Măcin și lacul ”Piatra fetei”situat in apropierea drumului național DN 22. De asemenea, plaja și pădurea situată pe malul drept al Dunării. Un
Smârdan, Tulcea () [Corola-website/Science/324446_a_325775]
-
o migrația inversă dinspre apele dulci către cele marine. Are valoare economică mare, fiind pescuită în cantități apreciabile. Se consumă aproape exclusiv sărată; carnea nu este de calitate și conține numai 7,5% grăsimi. Gingirica servește ca hrană peștilor importanți: șalău, nisetru, morun și celor marini. Două subspecii sunt recunoscute de către unii autori : În România trăiește subspecia "Clupeonella cultriventris cultriventris", comună pe tot litoralul nostru marin; pătrunde în lacurile litorale Razelm, Tașaul, Duranculac, etc.) și Dunăre până la Călărași .
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
gazdă a diverși paraziți. Ciupercile "Saprolegnia" și "Achlya" atacă lostrița numai în crescătorii. Se cunosc paraziți pe branhii ("Basanistes huchonis") și mai mulți paraziți helmintici ("Diphyllobothrium" și "Echinorhynchus"). Peștii imaturi și adulții mai mici cad pradă în principal somnului, știucii, șalăului și bibanului. Acești pești intră, de asemenea, în hrana păsărilor piscivore, cum ar fi cormoranul mare, stârcii, acvila și vulturul pescar. Maturitatea sexuală este atinsă de masculi la 3-4 ani, când exemplarele cântăresc aproximativ un kilogram, în timp ce femelele ating maturitatea
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
de la depozitul de vinuri aflat pe partea cealaltă a străzii își imaginează că Balaurul urmărește prăvălia lui. El îl abordează și îl invită la un local din zonă, unde cei doi consumă mâncăruri și băuturi scumpe (icre negre, carne de șalău, mușchi de vacă, whisky Chivas Regal, vin Cordon Rouge, coniac Courvoisier). În timpul consumației, ziaristul reușește să-l impresioneze pe gestionar prin fidelitatea sa declarată față de o singură femeie. Mirea dorește să se revanșeze, iar Bachus îl aduce la el acasă
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
râioasă ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); Pești din speciile: caracudă ("Carassius carassius"), babușcă ("Rutilus rutilus"), somn ("Silurus glanis"), biban european ("Perca fluviatilis"), roșioară ("Scardinius erythrophthalmus") sau șalău ("Sander lucioperca"). Flora sitului este una diversă și alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), plantații cu pin roșu și pin negru, arin ("Alnus glutinosa"), răchită ("Salix
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
aceeași talie. La maturitate devine singuratic. Se hrănește, la fel ca și ghiborțul, cu nevertebrate bentonice (care trăiesc pe fundul apei). În afară de insecte, larve de insecte, râme, raci, melci și scoici, mănâncă icre și puiet de pește, cu predilecție icrele șalăului și ale crapului și în general puietul tuturor speciilor pașnice de pești.
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
Tarama", ca de exemplu în Grecia sau Turcia. Pe vremuri s-au bătut numai icre de crap, în Țara Românească, Principatul Moldovei precum Banat (cel mai târziu din 1919 peste tot în țară) și cu icre de știucă sau de șalău ca variantă mai savuroasă. În unele state din sud-estul Europei de astăzi, dar și în Germania, salata se prepară din ce în ce mai des din icre de cod, chiar și afumat, sau alt pește de mare. Rezultatele sunt foarte îndoielnice. Se pare, că
Salată de icre () [Corola-website/Science/334444_a_335773]
-
acele grecești de sorta "Kalamata"), lămâie și frunze de salată verde. Ceapa nu se amestecă cu icrele înainte de servit. Dacă nu se adăugat ceapă, salata se poate păstra în borcan 1-2 săptămâni. Se pot prelucra și icre de păstrăv sau șalău. În loc de lămâie se poate folosi o lingură rasă muștar sau câteva picături de oțet, pentru miezul de franzelă, griș, dar aceste compoziții nu sunt foarte gustoase. Chiar în orașe mari sau în străinătate nu se găsesc icre proaspete. Atunci icrele
Salată de icre () [Corola-website/Science/334444_a_335773]
-
a consumat la masa de Paște. Am aflat că, doar cu șase luni înainte, pe 29 octombrie, în Castelul pe care îl moștenise de la mama sa, regele Carol al II-lea, împreună cu suita sa au consumat, la dejun, cotlete de șalău Nantua, fazan la frigare, salată "Beatrice", budincă "Sans Souci" și fructe. În anul 1923, Ziua Națională (10 Mai, în acea vreme) a coincis cu sărbătoarea Paștelui. Dejunul regelui a fost bogat și s-a servit, cu acel prilej, „Bullion de
Paștele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103062_a_104354]
-
A fost un dejun restrâns la care au participat doar nouă persoane. Meniul a fost compus din ouă de Paște, aperitive, miel fript, salată de legume de sezon, pască și fructe. La cină s-au servit ouă roșii, supă țărănească, șalău rece, sos de maioneză, pască și fructe. Tot cu ocazia Paștelui, suita regală a mâncat, la dejun, alivenci moldovenești, friptură de miel cu cartofi, salată, sufleu cu lămâie și cafea iar, la cină, un borș de miel, miel pane cu
Paștele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103062_a_104354]
-
în intestinul ciprinidelor dulcicole, în special la plătică ("Abramis brama"). A fost găsit în intestinul următoarelor specii de pești: "Leuciscus cephalus" (clean), "Leuciscus idus" (văduviță), "Abramis brama" (plătica), "Gobio gobio" (porcușorul comun), "Rutilus rutilus" (babușcă), "Acipenser nudiventris" (viza), "Sander lucioperca" (șalău), "Neogobius melanostomus" (strunghil), "Barbus barbus" (mreană), "Vimba vimba" (morunaș) etc.
Aspidogaster limacoides () [Corola-website/Science/336807_a_338136]
-
folosește numai pește de apă dulce. Este nevoie de: 2 litri de apă sau supă de oase/carcase de pește, borș, 1 kilogram de pește tăiat bucăți de 4-5 cm: (biban, caras, cegă, crap, guvizi, lin, nisetru, păstrăv, păstrugă, somn, șalău, știucă), zarzavat de supă, 3 linguri de orez prepreparat, verdețuri (leuștean, pătrunjel, după gust și mărar), ulei, sare, piper negru și, opțional, ardei iute. Ceapa, zarzavatul, ardeiul și ardeiul iute (nu obligatoriu) tăiate mărunt se călesc în puțin untdelemn împreună cu
Ciorbă de pește () [Corola-website/Science/337276_a_338605]