1,342 matches
-
ca la Daniil Harms („Ce rost mai are să povestim ceva?”), Scara tematizează delirul fugii dintr-o scenă în alta, Dispariția lui Flory este o rescriere punctuală (și punctual-distorsionată) a lui E.A. Poe din Balerca de Amontillado. Finalizarea corupe sursa prin șarja pastișei: infamul ins pe care se răzbună vindicativul narator nu mai este zidit, ci închis (pentru totdeauna) în closet. Tot așa, în Augusta se prelucrează H.P. Lovecraft ș.a. Poetul continuă să fie prezent în text nu doar prin stil sau
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
la pat, ca eroinele lui Poe, de capriciile unei boli nervoase necunoscute. Asemenea lui Dorian Gray, Lucu Silion se prăbușește brusc, finalul romanului, previzibil și tranșant până la proiecția în epură, prilejuindu-i lui V. distanțarea ironică de rețetă într-o șarjă caricaturală, amintind de atitudinea începuturilor sale literare. Așa cum se întâmplă cu întreaga operă, valoarea scrierii nu stă în intriga de roman-foileton, superficială și senzațională, ci în construcția fragmentară și relativ autonomă a episoadelor, care facilitează întâlnirea, în „mici nuclee poetice
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
provincial. Altă culegere de nuvele și povestiri, Miss, va apărea postum, în 1942. Același mediu e prezent și în primul roman, Madona cu trandafiri. De data aceasta, departe de orice implicații ale realismului, Z. promovează subliniate trăsături expresioniste, privilegiază caricaturalul, șarja grotescă și absurdul. Cu acțiunea plasată într-un univers dereglat, halucinant, de coșmar burlesc, scrierea, relevabilă prin atmosferă și printr-un personaj memorabil - mitomanul Mihăilă, posesor al unei imaginații debordante, enorme -, suferă însă de pe urma afectării intelectuale, estetizante, reflectând complexe de
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
nivelul magistralei extensie, deci operațiile de scriere și citire sunt mai multe. La nivelul extensie găsim perifericele rapide (USB, SATA, Ethernet). Aici putem vorbi de transferuri de blocuri de date între periferic și memoria principală, adică transferul se face în șarje, dar cu viteze inferioare magistralei de memorie. De la acest nivel, o punte super I/ O realizează o adaptare către cea mai lentă magistrală, la care sunt conectate cele mai lente periferice (porturile serial și paralel, tastatura și mouse-ul. Aici datele
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
și hazul stârnit de cel care râde de sine, rezultă un tip de umor oarecum inedit. Lăsându-și fantezia să spargă contururile firești ale realului, exagerând până la absurd sau grotesc desfășurarea întâmplărilor, autorul pune în fața oamenilor o oglindă deformatoare, realizând șarje funambulești, prin care critică exasperat diferite tare sociale, dar și defecțiuni ale relațiilor între indivizi, generate de numeroasele păcate omenești. Câteva volume de mai târziu - Ce pățește omul bun (1922), Amice, ești un prost! (1923), Din viața speluncelor (1923) - continuă
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
Oglinda dintre noi. Colaborează la „Ramuri”, „Luceafărul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Astra” ș.a. A mai semnat S. Bălănescu și Arina Velovan. Volumele lui P. - trei dintre cele cinci sunt antologii - conțin versuri de cea mai diversă factură: poezie epică, șarje, balade, anecdote, epigrame, parabole, poezie cu rimă, poeme în proză, poeme în versuri scurte etc. Autorul își încearcă mâna în toate modurile și speciile posibile, fără o opțiune sau o marcă stilistică personală. Încă din Oglinda dintre noi, abordează în
POPESCU-24. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288945_a_290274]
-
câine își istorisește pățaniile (Domnul Cuțu prizonier) etc. Nu s-au păstrat localizările și traducerile scriitorului (se pare, numeroase) din repertoriul teatral al momentului. Vocația teatrală a lui R. este ilustrată însă pe deplin de scenetele versificate în care predomină șarja lexicală. Se distinge dintre acestea Romeo și Julieta la Mizil (1907), poveste a unor intrigi amoroase și electorale pline de pitoresc dintr-o urbe de provincie. Dacă „jurnalistul n-a avut o conștiință estetică pe măsura fanteziei comice” (Constantin Ciopraga
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
literare și artistice românești.” Romanul Sunt soldat și călăreț (1937), cu sursa în experiența de ostaș „teterist”, este de fapt tot o suită de schițe, scrise „fără venin” - cum le califică autorul însuși -, nu însă și fără irepresibila vocație a șarjei. Liantul episoadelor (încorporarea recrutului și repartizarea sa la „pifani”, instrucția „de front”, cu stupidele reluări la infinit ale întoarcerilor pe loc, vizita mătușii nurlii care provoacă latențele sexuale ale militarilor, concediul, lăsarea la vatră etc.) îl reprezintă soldatul Neață Ion
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
placiditate chiar, neajunsurile, ceilalți membri ai clanului sunt roși de egoism, agitându-se în deșert, făcându-i lui Spirache reproș după reproș. Și deodată survine lovitura: o moștenire. Proaspăt îmbogățiții vor să-și depășească condiția, iar mijlocul este politica, astfel încât șarja piesei va avea și o țintă politică. Acțiunea se precipită, fiecare membru al familiei participă cu zel pentru a-l împinge în vâltoarea alegerilor exact pe omul cel mai puțin interesat de acestea, pe Spirache. „N-am încredere în nici un
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
parte, P. este apreciată de Tudor Arghezi (pentru „pana, îndrăzneala și sinceritățile” cu care a scris o „povestire vie”), de Lucian Boz (pentru „vioiciunea și ochiul ascuțit”, ce îi permit să realizeze, cu un “condei acid”, „o vie și susținută șarjă contra politicienilor”) și de Nicolae Roșu (care constată „un spirit de vrajbă cu lumea înconjurătoare”, dublat de o capacitate de observație riguroasă, valorificată într-o „narațiune bine dozată, concentrată și desfășurată progresiv în volute de ironie tăioasă”); pe de alta
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
e o narație cu schelet memorialistico-cinegetic. Invitat în Maramureș la o partidă de vânătoare și pescuit, autorul-narator are parte de o primire grosier inospitalieră. Nervul ironic și satiric e astfel declanșat, revelând un pictor de tonuri groase, păstoase, cu vocația șarjei, asemenea unui Rabelais, trecut prin Goya și Bosch. Gazda, soția acestuia și cei din cercul lor sunt pretexte de portrete fizice și morale burlești sau grotești, toate memorabile. La fel de pregnant se prezintă și figurile concepute în cheie sobră și învăluite
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
în peisajul anilor ’70-’80 ai secolului trecut, când scriitorul și-a desfășurat în mare parte activitatea literară. Amestecul de conformism și subversiune, problematizarea etică și filosofică, investigarea moravurilor „omului nou” (cu unele concesii față de stereotipurile epocii, dar și cu șarje bine dozate în punctele esențiale), chestionarea conștiinței și, din când în când, a inconștientului - toate acestea sunt note comune paradigmei literare din care face parte autorul. Totuși, nu de puține ori scrierile sale relevă surprinzătoare convergențe cu proza optzecistă, prin
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
Crăciun), iar alte colaborări îi apar în „Mlădița” (1934), „Universul literar” și „Gândirea”, al căror colaborator sporadic rămâne un timp. În decembrie 1940 intră la Școala de Ofițeri de Rezervă de Cavalerie de la Sibiu (unde, pe câmpul de instrucție, execută șarje cu lancea), începutul războiului găsindu-l la Regimentul de Gardă Călare. Reconcentrat, este trimis, de data aceasta ca instructor, la școala pe care o urmase la Sibiu (unde nu se intersectează cu Cercul Literar, necunoscându-i încă pe membrii acestuia
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
de ordin moral îndeosebi, precum și moravuri de-ale contemporanilor. Un ascuțit simț al ridicolului dă „caracterelor” sale accentul de expresivitate. Portretul creionat avarului paharnic Iordache Lazu a fost socotit primul pamflet românesc în versuri. Malițioasă, verva satiricului dă la iveală șarje izbutite, cu o oarecare inventivitate verbală. Expresia, cu iz popular, e încă nefiltrată de greco-turcisme, dar are pe alocuri culoare. Cu ocazia încheierii păcii între Rusia și Turcia, M. compune o odă, închinată lui Alexandru Moruzi (1792), una dintre primele
MILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
a fost mereu amânată timp de doisprezece ani deoarece redactarea „isprăvilor lui” reprezenta o afacere strălucită, personajul principal al piesei lui M. e, după atâtea îngrozitoare spovedanii sub teroarea morții implacabile, un ins regenerat sufletește. Frământările lui rămân însă insesizabile. Șarja e aceea care primează. Inspirată de primele grefe de cord, Transplantarea inimii necunoscute pare, curios, dominată de blazare, de scepticism, pe un fond de melancolie, pe când Primarul Lunii și iubita sa, scrisă nu mult după prima aselenizare, e o încercare
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
Constantin Vișoianu, cu acces la Fondul Național, cu atât mai mult, cu cât în numărul 4 toți ceilalți reprezentanți politici ai exilului sunt vizați că ar vrea să obțină privilegiul posesiunii acestor resurse materiale. Tonul este surprinzător de acid, cu șarje îndreptățite împotriva politicianismului, a îndepărtării de combaterea activă a comunismului (se imaginează astfel o asociație ARLUS, ilustrând „democratismul francez”), a incapacității organizării unui front unitar de acțiune în cadrul exilului românesc. Vorbăria goală, cuvintele patriotice uzate, lipsa de valoare estetică a
MOFTUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288203_a_289532]
-
romancier al vieții academice și intelectuale americane, să nu uităm) personajul titular din Mr. Sammler’s Planet (1970) și, cel puțin parțial, pe profesorul Durnwald din Humboldt’s Gift (1975). Portretele anterioare, mult mai complexe, au lăsat loc acum caricaturii, șarjei (inclusiv insinuarea că „Kogon” era homosexual ascuns, mai rău și mai nedemn deci decât „Ravelstein”). Pe scurt: dintre toți eroii romanului, numai „Chick” și „Rosamund” sunt frecventabili. 12. Presa israeliană de limbă engleză a transliterat inițial greșit numele lui Mircea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
corectitudinii politice, trebuie citită și recitită cu multă atenție înainte de a merge mai departe cu lectura. Până aici, deși nu împărtășesc multe din accentele polemice ale autorului, îmi înregistrez un singur mare dezacord cu el: Bloom, pe fondul unei juste șarje împotriva științelor sociale (șarjă care trebuie înțeleasă în spiritul, nu în litera ei), formulează primul dintr-o lungă serie de atacuri la adresa istorismului, pe care îl înțelege pur și simplu greșit. Astfel, fapt întristător la un om de inteligența și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și recitită cu multă atenție înainte de a merge mai departe cu lectura. Până aici, deși nu împărtășesc multe din accentele polemice ale autorului, îmi înregistrez un singur mare dezacord cu el: Bloom, pe fondul unei juste șarje împotriva științelor sociale (șarjă care trebuie înțeleasă în spiritul, nu în litera ei), formulează primul dintr-o lungă serie de atacuri la adresa istorismului, pe care îl înțelege pur și simplu greșit. Astfel, fapt întristător la un om de inteligența și acuitatea sa analitică, Bloom
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
e cântecul, ce larg răsună! Din fiecare colț al țării se adună Și, ca un larg șuvoi de fapte noi, Pătrunde-n miezul vieții - și În noi! (Ă). „Tovarășe, ascultă! Vom face bogăție cât mai multă!” Spun oțelarii. Cu fiecare șarjă de schimb, Turnăm un nou anotimp. (Ă). Strungari și sudori, Tractoriști, turnători, Aduceți la capăt de an, Biruința primului Plan. Puterile gâlgâie val Spre marele Plan Cincinal! Prin luptă - mai aproape e țelul! Așa se călește oțelul! Partidul e-n
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nobiliară unui gen sortit consumului „de masă”. Textele sale „teoretice” au un neașteptat aer de seriozitate, în ciuda faptului că, de regulă, autorul se autopercepe într-un registru ironic, asemănător celui din romane. Scriind despre sine, Chandler nu abandonează aerul sarcastic, șarja caustică și vivacitatea parodică. Prezentându-se drept un erou de roman („Sunt exact ca personajele din cărțile mele”), autoflatându-se la modul bășcălios („Sunt foarte frumos, am un fizic puternic și îmi schimb cămașa în fiecare luni dimineață”), el reușește un
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
formează un fel de „operă paralelă” la scrierea propriu-zisă, amplificând, prin exagerări bine dirijate, comicul sursei la care se referă și asigurând întregului un reconfortant spirit ludic. Comentariul socio-politic implicit se alătură valorii artistice conferite ironiei și satirei. Umorul și șarja parodică sunt mijloace, nu scopuri pentru autor; dincolo de învelișul declarat vesel al relatării poetice, stăruie o temeinică informație istorică și filologică, dar și o bună cunoaștere a literaturilor europene sau a filosofiei de viață specifică țăranului român. Invocarea unor elemente
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
Noile aventuri ale lui Nătăfleață (1978). Alte volume (Prafuri amare, 1955, Piatra de încercare, 1958, În alb și negru, 1977) vehiculează motive satirice curente, precum și locuri comune propagandistice. Limbajul poetic este aerisit și modern, uneori chiar proaspăt. Umorul, ironia ori șarja sunt folosite și în romanele Singur în fața dragostei (1966), Unchiul din Paris (1973), Local ploi de scurtă durată (1986). Dialogul este vioi, acțiunea se desfășoară dinamic. B. este și un dramaturg înzestrat, abil în construirea succesiunii de replici (Radu Ștefan
BUSUIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
în volume, ca și cele două-trei tentative, rămase în acest stadiu, de roman, cu toate slăbiciunile, stau mărturie a unei vocații, din păcate neîmplinită. Cu adevărat reușite sunt notele dintr-un carnet de front, publicate fragmentar în gazete, mai ales șarjele, trasate cu o mână surprinzător de sigură, prilejuite de contactul cu mediile birocratice și militare care își aflaseră adăpost la Iași în timpul războiului. Finci, romanul iubirii ratate a unei adolescente, sufocat de sentimentalism, sau Într-un mirador, încercare, cu ecouri
CAÏR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286010_a_287339]
-
humor sănătos, popular. Poezia sugerează schimbările profunde petrecute în viața satelor, în mentalitatea țăranilor muncitori (...). Creșterea nivelului politico-ideologic al conținutului poeziilor lui Mihu Dragomir a determinat implicit o împrospătare a limbajului poetic, o îmbogățire a tehnicii versificației. În volumul Prima șarjă, poetul manifesta adeseori predilecția pentru un stil prețios, cu giuvaeruri și panglicuțe, pentru anumite împerecheri de cuvinte ce voalau sensul ideilor. El vorbea de «vise boltite deasupra lumii», «vise mănoase ca un Egipt», «ani sbârciți», «ploaia fecundă a luptei», «posturile
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]