570 matches
-
ar fi fost dacé În loc sé stea pe buturugé, ar fi trebuit sé se cocoțeze În copac? Poate cé nici nu s-ar fi vézut așa cerul, casele și dealul. Însé așa se vedeau atît de bine! Așa cum le cunoaște Șasa dintotdeauna, de la Înélțimea acestei buturugi. Șasa Își sprijini coatele pe genunchi și stétu așa mai multé vreme, pe urmé se sprijini cu palma de pémînt și vézu cé-i umed. Începea sé nu mai fie atît de cald. Soarele de la amiazé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
stea pe buturugé, ar fi trebuit sé se cocoțeze În copac? Poate cé nici nu s-ar fi vézut așa cerul, casele și dealul. Însé așa se vedeau atît de bine! Așa cum le cunoaște Șasa dintotdeauna, de la Înélțimea acestei buturugi. Șasa Își sprijini coatele pe genunchi și stétu așa mai multé vreme, pe urmé se sprijini cu palma de pémînt și vézu cé-i umed. Începea sé nu mai fie atît de cald. Soarele de la amiazé parcé mai slébise și vîntul, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cé-i umed. Începea sé nu mai fie atît de cald. Soarele de la amiazé parcé mai slébise și vîntul, care pérea mai Înainte cald, acum parcé se mai récise. Era Însé plécut și luminos. Un nor mare se Împréștia deasupra lui Șasa. În alté parte cerul era albastru, iar peste dealul celélalt se vedeau niște nori mérunți. Jos În sat, babă Hania sépa În grédiné. În cîteva grédini ardeau focuri de frunze și iarbé greblaté. Chiar dacé focurile nu se vedeau, Șasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Șasa. În alté parte cerul era albastru, iar peste dealul celélalt se vedeau niște nori mérunți. Jos În sat, babă Hania sépa În grédiné. În cîteva grédini ardeau focuri de frunze și iarbé greblaté. Chiar dacé focurile nu se vedeau, Șasa știa cé ele ard. Fumul se ridică printre copaci și, dacé vîntul era liniștit, el se suia mai sus decît grédinile și chiar mai sus și decît dealul, aproape de nori. Poate dacé ar fi fost Sonia aici, s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
séreau În altul și eu pîné mé dédeam jos sé fug dupé ea, ea se suia În alt copac și n-am prins-o. Are noroc cé mi-am uitat praștia acasé. La moș Nichifor létré cîinele și scîrții poartă. Șasa se ridicé. Se lovi de cîteva ori cu palma peste pantaloni și Începu Încet sé coboare. CÎnd a ajuns la mal, séri și alergé puțin, ca sé nu cadé. - Acuma sé mé iei și pe mine, eu nu pot sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
céldare așa grea? - Pot sé duc și doué, dacé trebuie. - Și nu ți-i greu? - Îi oleacé greu, da’ pot s-o duc. - Și nu te stropești pe pantaloni? - Nu, c-o ridic pe sus. - Léturile le duci la scroafé? Șasa roși și schimbé céldarea În mînă cealalté. Simți printre degete féina udé de pépușoi și Încercé sé o ascundé, vru s-o șteargé de pantaloni. Oricum, avea sé se murdéreascé din nou. Mécar de s-ar gîndi la altceva. Dacé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de-acum și În casé ardea lumină. Mai Întîi intré mama și se-auzi cum scîrțîie ușa mai ușor și se aprinse lumină În verandé. Se auzi létratul cîinelui și tata vorbi ceva cu el și-l trimise la loc. Șasa stétea la masé și se uită Într-o carte. Pe masé mai erau caiete și creioane, si ghiozdanul deschis. „Ce faci, Șasa, ai dat ceva la scroafé?” „Am dat”. „Ai gésit céldarea lîngé ușé?” „Da, am dus-o și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
lumină În verandé. Se auzi létratul cîinelui și tata vorbi ceva cu el și-l trimise la loc. Șasa stétea la masé și se uită Într-o carte. Pe masé mai erau caiete și creioane, si ghiozdanul deschis. „Ce faci, Șasa, ai dat ceva la scroafé?” „Am dat”. „Ai gésit céldarea lîngé ușé?” „Da, am dus-o și i-am dat și apé”. „Cum de-ai scépat autobuzul?” „Am fost prin oraș”. „Și-ai venit pe jos? nu te-o ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
MÎine te duci undeva sau stai acasé? Dacé te duci undeva, sé dai ceva la scroafé, pe urmé sé te duci și vezi cé poimîne ai școalé”. „Dacé pe Lenin nu l-ar fi Împușcat, măi tréia mult oare?”, Întrebé Șasa. „Mai tréia, Încé vreo douézeci de ani”, zise tata. „Totuna nu l-aș fi vézut”, zise Șasa. „Poate nici eu nu l-aș fi vézut”, zise tata. „De ce l-au Împușcat?”, Întrebé Șasa. „Pentru cé erau réi”, zise tata. „Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
urmé sé te duci și vezi cé poimîne ai școalé”. „Dacé pe Lenin nu l-ar fi Împușcat, măi tréia mult oare?”, Întrebé Șasa. „Mai tréia, Încé vreo douézeci de ani”, zise tata. „Totuna nu l-aș fi vézut”, zise Șasa. „Poate nici eu nu l-aș fi vézut”, zise tata. „De ce l-au Împușcat?”, Întrebé Șasa. „Pentru cé erau réi”, zise tata. „Erau capitaliști?” „Erau și capitaliști și culaci, ei l-au Împușcat”. „Eu, dac-aș avea un pistol, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
fi Împușcat, măi tréia mult oare?”, Întrebé Șasa. „Mai tréia, Încé vreo douézeci de ani”, zise tata. „Totuna nu l-aș fi vézut”, zise Șasa. „Poate nici eu nu l-aș fi vézut”, zise tata. „De ce l-au Împușcat?”, Întrebé Șasa. „Pentru cé erau réi”, zise tata. „Erau capitaliști?” „Erau și capitaliști și culaci, ei l-au Împușcat”. „Eu, dac-aș avea un pistol, i-aș Împușca pe toți, zise Șasa, Îi drept cé partizanii nu se tem de nimic?” „Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
aș fi vézut”, zise tata. „De ce l-au Împușcat?”, Întrebé Șasa. „Pentru cé erau réi”, zise tata. „Erau capitaliști?” „Erau și capitaliști și culaci, ei l-au Împușcat”. „Eu, dac-aș avea un pistol, i-aș Împușca pe toți, zise Șasa, Îi drept cé partizanii nu se tem de nimic?” „Cum sé se teamé? Partizanii nu se tem niciodaté”. „Și eu m-aș fi fécut partizan”, zise Șasa. „Tu ai mîncat?” „Am mîncat oué”. „Te mai duci undeva?” „Nu”. Pe urmé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Împușcat”. „Eu, dac-aș avea un pistol, i-aș Împușca pe toți, zise Șasa, Îi drept cé partizanii nu se tem de nimic?” „Cum sé se teamé? Partizanii nu se tem niciodaté”. „Și eu m-aș fi fécut partizan”, zise Șasa. „Tu ai mîncat?” „Am mîncat oué”. „Te mai duci undeva?” „Nu”. Pe urmé Șasa Întrebé: „Ce fel de nume-i Sonia?” „Sonia? de la Sófia”, zise tata. „Nu mé mai duc, mé culc și eu”, zise Șasa. „Ei hai dar, pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Îi drept cé partizanii nu se tem de nimic?” „Cum sé se teamé? Partizanii nu se tem niciodaté”. „Și eu m-aș fi fécut partizan”, zise Șasa. „Tu ai mîncat?” „Am mîncat oué”. „Te mai duci undeva?” „Nu”. Pe urmé Șasa Întrebé: „Ce fel de nume-i Sonia?” „Sonia? de la Sófia”, zise tata. „Nu mé mai duc, mé culc și eu”, zise Șasa. „Ei hai dar, pune-te și dormi” zise tata. Mai era atît de puțin pîné la paradé. Luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
fi fécut partizan”, zise Șasa. „Tu ai mîncat?” „Am mîncat oué”. „Te mai duci undeva?” „Nu”. Pe urmé Șasa Întrebé: „Ce fel de nume-i Sonia?” „Sonia? de la Sófia”, zise tata. „Nu mé mai duc, mé culc și eu”, zise Șasa. „Ei hai dar, pune-te și dormi” zise tata. Mai era atît de puțin pîné la paradé. Luni o sé ducé bani pentru baloane. Trebuie sé se pregéteascé. Sé spargé sticle, sé strîngé pietricele. 38 Dincolo erau pédurile și apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cérare, pentru cé toamnă se péstra cérarea, iar iarnă, dupé ce cédea zépada și totul se fécea alb, nu se vedea nici o cérare, iar primévara, dupé ce ieșea grîul, totul se fécea verde și iaréși nu era nici o cérare. Dar Șasa trebuia sé treacé pe acolo, sé ducé brebenei la porc sau sé culeagé viorele, sé se uite la copaci și sé caute céprioare. Trebuia sé-și facé o cérare, ca sé nu i se Încîlceascé picioarele prin grîu și-atunci cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
În jurul nucului cînd trage el și-i smulge rédécinile. Soarele Îl bétea În cap și simțea cum Îi dé putere. Coaja verzuie a copacului era crépaté În cîteva locuri și asta Îl fécea sé paré și mai usor de smuls. Șasa știa cé nu este bine sé rupi copacii și cé un pionier adevérat nu rupe niciodaté copacii, dar prea Își dorea el sé smulgé un copac, acuma, cînd e atît de puternic. Vroia sé vadé cît e de puternic, sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
o pédure. Puterea i se zbétea În mîini și În cap, și-și duse mîna sub braț, si se pipéi. VÎntul suflé ușor și crengile nucului se mișcaré, si asta Îl fécu sé paré și mai usor de smuls. Lui Șasa i se péru prea mic nucul acela, nici n-avea rost sé strice un nuc, mai bine se duce În pédure și smulge un copac mai gros. Își lué sacul și se opri În marginea pédurii, lîngé un carpen mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
În sus la marginea pédurii. Un stol de péséri se sperie și zboaré, pe urmé vin și se așazé pe copacul résturnat. Se gîndi cé poate ar fi mai bine sé cheme pe cineva, ca sé-l vadé, sé creadé cé Șasa smulge copaci. Dacé-l smulgea și nu chema pe nimeni, poate cé ar fi zis: „du-te, méi, de-aici! n-ai smuls tu nici un copac, copacul era smuls, l-a smuls cineva cu tractorul”. Nimeni nu l-ar fi crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se mișcé deloc. Poate cé numai undeva sus de tot, pe unde bate vîntul. Se sprijini cu picioarele În pémînt și trase și mai tare. Trase din toate puterile lui. Copacul nu se mișcé deloc. Rémase țeapén În mîinile lui Șasa. Unde Îi este puterea? Era atît de neputincios! Nu avea nici o putere. N-ar fi putut sé smulgé nimic. Se scurse și rémase pe sac. Nu este un pionier adevérat. - Lasé cé ai tu putere. - N-am nici o putere, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
mai importanté se pare cé era un fel de zi verde În care se sédesc copécei și flori. În ziua aceea de primévaré, cînd toaté lumea ieșea cu hîrlețele din casé, iar care nu aveau hîrlețe cu méturile, autobuzul lui Șasa se umplea de greble, hîrlețe și méturi, pentru cé cei din oraș n-aveau nimic și-atunci autobuzul, adicé cei din sat, aducea pentru toți. Tot ei aduceau și copéceii cu rédécina Învelité În gazete, semințele de flori și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cineva semințe de flori acasé? Întrebați de mamele voastre. Trebuie sé facem curat, sé strîngem hîrtiuțele, niște méturi de crengi... sé punem niște copécei! Trebuie sé avem grijé de naturé, fiecare trebuie sé sape și sé aibé grijé de naturé! Șasa Își aminti toate crengile pe care le-a rupt, florile pe care le-a célcat, cérarea din lanul de grîu pe care a bététorit-o. Nu-și va mai face fluiere de tei și nu va rupe florile. Își va cumpéra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Petrovna. - E-e, la rézboi o fost greu, spunea moș Costea. Pi noi ne-o dus, vtoroi Ucrainskii front, si merjim În atac din urmă țancurilor. Ș-atunși nemții s-o spériet și o fujit. ȚIn minți ci era unu’ Alexandr, Șasa Îi spunem noi, din Belorusia. E-he, apu’ aista cînd It puné mîna pe-o granaté și cînd ț-o azvîrle! Tare mai azvîrle bine cu granata Șasa aista... Da’ o murit. N-o ajuns sé vadé Berlinu’. - Da, iaca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
s-o spériet și o fujit. ȚIn minți ci era unu’ Alexandr, Șasa Îi spunem noi, din Belorusia. E-he, apu’ aista cînd It puné mîna pe-o granaté și cînd ț-o azvîrle! Tare mai azvîrle bine cu granata Șasa aista... Da’ o murit. N-o ajuns sé vadé Berlinu’. - Da, iaca, spune, Constantin Demianovici, cum Îi ardeau nemții pe oameni și pe copii, și Îi udau cu apé Înghețaté iarnă prin omét? - Ehe, dragi copii, ăsta tare strașnic o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
noi cine pe cine! 41tc "41" Dupé ce ieșeau din clase, toaté lumea se Împréștia prin curte și prin grédinițe. Li se dédea fiecéruia de lucru. Și pentru cé toaté lumea știa sé strîngé hîrtiuțe și numai Bohanțov și cu Șasa știau sé sape, toaté lumea strîngea hîrtiuțe și numai Bohanțov și cu Șasa sépau. Ceilalți strîngeau hîrtiuțe, mișcau din méturi, se Înghesuiau, primeau și dédeau șuturi În fund. În ziua aceea ieșeau În grédinițe Vera Ivanovna, Nadejda Petrovna, Prascovia Fomovna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]