763 matches
-
Peste mode și timp Olimp! Ceas în cristalin Lângă fecioara Geraldine! Dantelele sale Ca floarea de zale, Prin brațele ei Ghețari în idei, La soarele sfânt, Egal - acest cînt: Ordonată spiră, Sunet Fruct de liră, Capăt paralogic, Leagăn mitologic, Din șetrele mari Apari: O cal de val Peste cavală Cu varul deasupra-n spirală! Încorporată poftă, Uite o fată, Lunecă o dată, Lunecă de două Ori până la nouă, Până o-nfășori În fiori ușori, Pînă-o torci în zale Gasteropodale; Până când, în lente
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
drept ramuri: Un trunchi bătrân de dafin înfipt la Maraton. CERCELUL LUI MISS Cățelei mele Cineva, închis în stupul dintre pruni, aruncă pietre... Dar cu-atîta vrăjmășie că nu poți să faci sport: Ele trec și gard și ziduri, până dincolo de șetre Unde ziua umflă-n vânturi mătăsoase foi de cort. Da, e rece primăvara și golașe frunzătura, Însă greii bobi ai toamnei nu mai vor să doarmă-nchiși, Stupul sfredelit de soare își deșartă-ncărcătura: Jir și aur cad, în ciur
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lor imemorial. Ca să descopăr la întoacere sculptați pe o alta Craii de la Răsărit, ca niște ciobani mioritici, rostind moroșenește, cu mândrie: "Am fo și o si". La cumpăna serii am ascultat colindele copilelor din sat în pragul bisericii și în șatra unei case de peste o sută de ani, pentru ca seara, înainte de plecare spre orașul meu din sud, să port o lungă discuție cu familia Părintelui Isidor Berbecar despre covoare, viață, culoare, lume, firesc și sacru. Noi suntem din ținutul Bistriței, de la
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
prea ști nicicând și nici de unde trebuie să iei. - Aiurea, de la prăvălie! Ți-am zis eu: ba, că o fi, ba c-o păți! Mai bine ca mamaie: ,,da urâtă mai ești, fată, parcă te-a făcut mumă-ta cu șatra toată!” - Și dacă urâtul ăla o fi, când nici nu știi, tocmai pe dos? - Adică, vrei să zici frumos? - Da! - Mă zăpăcești! Păi, omul lui Dumnezeu, cum se zice în satul meu, frumos e sau nu frumos? - Crezi tu că
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
mălai. Podul peste clădirile din cărămidă din curte era clădit tot pe șine solide în formă de „u”, pe care erau zidite bolți din cărămidă pe dungă. (Se pot vedea și astăzi, salonul și dependințele din curte fiind intacte) O șatră mare adăpostea butiile din stejar unde se depozitau prunele pentru borhot, dar și un fel de garaj pentru mașină. Apoi grădina cu un nuc secular și în fundul grădinii un iaz ce provenea din Râul Doamnei, un braț al râului destul de
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
cu pretenții de ziare umplu piața, jurnale bune doar de tapetat latrinele împuțite. Până și tabloidele au o limită până la care pot minți. Dezinformarea este încă infracțiune inclusă în Codul Penal al României, adevărat coteț legislativ. Patria a ajuns o șatră din ‘’Țiganiada’’ neguvernabilă. Suntem genul de stat idiot. Nu putem să fim etichetați ca trăind într-o țară de căcat, de parveniți-maneliști. Țara celor o mie de fleacuri. Sau că România colcăie de jeguri. Reprofilate. Suntem o țară bogată, dar
PREA NE JELIM SI BARFIM CA NISTE CURVE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363208_a_364537]
-
Harap Alb, Divertis, Ivan Turbincă și martiriul Sfinților Brâncoveni, pentru brânza și lâna oilor sibiene și bucovinene, pentru noblețea zimbrilor de la Hațeg și Cazinoul din Constanța, pentru trilurile privighetorii și cobza lui Tudor Gheorghe, pentru căldărari, covaci, lingurari, aurari, gabori, șatră și căruța cu coviltir și pentru Școala Ardeleană și Școala de la Păltiniș, pentru Curtea de Argeș, Tismana și Râmeți, pentru cântecele de stea și Hora Unirii, pentru susurul cristalin al izvoarelor carpatine și cântecele de leagăn, pentru Coșbuc și Minulescu, cioareci, cămeșă
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
balșoi-ceasovoi, Voronejul se deosebea prin numărul excesiv de mutilați și invalizi. Garniturile de bou-vagoane nu pridideau să adune mulțimea răniților. O astfel de garnitură a pus față în față într-una din zile două grupuri de prizonieri: ostași români și o șatră de țigani tot români care se priveau uimite: „Ce-i cu voi?” îi întrebarăm. „Suntem țigani din România, răspunseră ei uimiți că aud vorbă românească. Dar voi ce sunteți?” „Suntem ofițeri români prizonieri”... „Hauleo, hauleo, începu bulibașa să-și smulgă
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
punctul D este interzisă căsătoria religioasă a țiganilor fără dovezi scrise de la stăpâni. -la punctul E este instaurată „mare pedeapsă” contra țiganilor căsătoriți fără cununie religioasă, precum și despărțirea familiilor nelegale prin restituirea femeii cu copii vechiului stăpân. Nici judele (conducătorul șatrei d ețigani) nu scăpau de pedeapsă: Țiganii domnesti, boeresti, mănăstiresti, sau ori a cui vor fi, ce umblă cu șătre prin țară, și sunt, obociniuiți, a fura fete de țiganu sau țigance, de le țin fără cununie, dicându că sunt
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
Acasa > Cultural > Traditii > FELII DE MĂCENISME Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului Happening stradal meeting street lunch se inundă la Șatra găzdoilor Baci Ghiuri Ciocăneaua care au adus port joc grai busuioc zamă de părădaică în uimirea a peste cinci sute de trecători.Zilele Aradului sub denominația actanților măceni Cocovețu Zmăuu Grițari Nepotu lu Maria Litău au colorat decorul au jucat
FELII DE MĂCENISME de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368690_a_370019]
-
una din zile o chemă pe nevastă în tindă șI o rugă să ia loc pe prag să-I spună o vorbă: -Fă, Mario, zice el, îmbujorat la față, fusei pe la nașu Ghiță Băngoi și uite ce aflai: a venit șatra lui Polizache de la Ruși și din bulgărele de aur pe care-l avea, a tăiat gologani să-i deschidă fetei prăvălie. Ce-ai zice dacă am face și noi ceva gologani să-i trântim fetei o cârciumă în centrul satului
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
bate și nouă ceva gologani!... Nu dormi toată noaptea, se frământă, se gândi, se socoti, și se sculă cu noapte-n cap, se îmbrăcă binișor să n-o trezească pe nevastă-sa și plecă spre poiana unde-și așezase Polizache șatra, la Poarta Gârii. Acolo țigănia era în toi, țiganii băteau la căldări, pirandele puseseră tuciul să cășcălească mămăliga, copiii pe lângă ele săreau și se zbenguiau. Duran se apropie de șatră, câțiva câini din căruțe îl luară la lătrat, dar el
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
nevastă-sa și plecă spre poiana unde-și așezase Polizache șatra, la Poarta Gârii. Acolo țigănia era în toi, țiganii băteau la căldări, pirandele puseseră tuciul să cășcălească mămăliga, copiii pe lângă ele săreau și se zbenguiau. Duran se apropie de șatră, câțiva câini din căruțe îl luară la lătrat, dar el nu se feri, merse direct la meșterii care băteau fierul: -Unde e, mă, Polizache? -Da’ ce-ai boiarule cu el?- îl întâmpină o pirandă. -Am o treabă! -Haaa, Poizache, strigă
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
sugă c-am umblat la uleie și-am scos mierea! Și la noapte ne-apucăm de treabă! -Bine, nea Tudore, așa rămâne! Dar mucles... Duran puse degetul la gură în sensul că nu spune nimănui și plecă acasă. Pe seară șatra de țigani se înființă la el la poartă. Deshămaseră caii pe poiană, aprinseseră focul și se pârleau pe lângă flăcările care miroseau a balegă arsă. Poiana se umpluse de țigani și mai mari și mai mici, desculți și despuiați. Câteva chivuțe
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
zestre a muierii. Dar vorba e vorbă... Își cărară țiganii foalele, cărbunii și sculele lor și intrară în beci. Le-aduse femeia de-ale gurii, pâine, brânză, lapte covățit, ouă fierte și slană. Pe unul din ei îl trimise la șatră cu o oală de untură și cu un ciurel de mălai să le dea țigăncilor să facă și ele mămăligă să- întingă în untura din tigaie. . -Adu marfa s-o vedem!- zise Polizache într-un târziu cu ochii pe sus
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
apar o luă pe drum către Roșiori, poate se va întâlni cu ei. Merse toată noaptea, se întâlnea cu care cu poșircă, cu porumb, cu grâu, cu sare, cu gaz și-i întreba pe oameni dacă n-au văzut o șatră cu două căruțe de țigani. Unul din ei se numea Polizache din Roșiori, cam la patruzeci de ani așa, urât, cu buza de jos tăiată. Toți însă dădeau din cap că n-au văzut și nici n-au auzit de
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
bancă să dai o declarație! -Păi...stai să vezi... -Ce să văd? -Să-ți spui cum e tărășenia! -Spui dumneata tărășenia în scris! -Stai, domnule, un pic, să-ți povestesc și dumitale pățania mea: a venit la noi în sat o șatră de țigani cu unu Polizache, un țigan cu buza de jos tăiată, și m-a păcălit, a zis că el știe să facă bani...Strânsesem și eu din munca mea de-o viață niște aur și voiam să-mi facă
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
Publicat în: Ediția nr. 1328 din 20 august 2014 Toate Articolele Autorului Clopote bat a chemare, Țara-i pusă la vânzare. Străinul o năpădește, Iar ființa țării clocotește. Ce vor ei? Un colț de vatră, Să-și întindă a lor șatră. Pe români vor a-i supune, Să uite că au un nume. Legendarei noastre glie, Ștefan i-a fost chezășie. Hram purtat-a ca de frate, Înscris în eternitate. Cei ce-au vrut ca să dezbine, Pacea-n țară să zdruncine
INIMA NI-E ROMÂNIA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364805_a_366134]
-
Ne spunea tovarișci Lenin, Spânzurat muri Esenin, Iepuraș , te-aleargă omul, Omule, te-aleargă Domnul, Cavaler peste avioane, Detectiv filând doar doamne, Cum să ies din gând și să-mi stau la rând pe un colț de piatră, lângă vechea șatră? Meștere Nichita, Pana-aurita, De la unu-n sus, Poeții s-au dus. Călăream în zori Iubite-surori, Imnuri, ritmuri, Leda, Jupiter-lebeda, Tânără leoaică, Spune balalaică, ce ai tu în piept? Cât mai pot s-aștept? Uite-mă, dar uită, Sărutate-aș
DETECTIV PARTICULAR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349208_a_350537]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > ȘATRA ( TREC ȚIGANII ) Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trec paparudele pe drum, Țigani făloși, mustăți stufoase, O șatra se îndrepta, lin, Spre satul mic cu case joase. Se adumbresc sub coviltir
ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > ȘATRA ( TREC ȚIGANII ) Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trec paparudele pe drum, Țigani făloși, mustăți stufoase, O șatra se îndrepta, lin, Spre satul mic cu case joase. Se adumbresc sub coviltir Prunci sănătoși cu pielea bruna, Un bulibașa, barbă-n brâu, Argonaut clădit din huma. E noapte... Focuri se aprind, Lângă fântână părăsita, Țiganii cântă și petrec, O
ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
-
Pășesc tăcuți cu-al morții gir, Cu-n secol lumea-i mai cărunta... Nu au nici țară, nici trecut ( Monarhi ori dinaștii celebre ), Din vântul stepelor, prodig, Au adunat mii de vertebre. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografica: ȘATRA ( trec țiganii ) / Mugurel Pușcaș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1901, Anul VI, 15 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
-
interpretez una din poveștile cărții, aceea a copilei Dora, un personaj îndrăgit de autoare și pe care îl mai găsim, în alte ipostaze, și într-un roman anterior. O fetiță evreică, având un aspect mai exotic, încântată de apariția unei șatre în care este un urs pe care-l îngrijește un băiețel puțin mai în vârstă decât ea, are un impuls de moment și pleacă împreună cu șatra. Mâna nevăzută a destinului va șterge (este oare o pedeapsă?), în mod tragic dar
FRANCISCA STOLERU, DINCOLO DE CUVINTELE SCRISE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349359_a_350688]
-
roman anterior. O fetiță evreică, având un aspect mai exotic, încântată de apariția unei șatre în care este un urs pe care-l îngrijește un băiețel puțin mai în vârstă decât ea, are un impuls de moment și pleacă împreună cu șatra. Mâna nevăzută a destinului va șterge (este oare o pedeapsă?), în mod tragic dar numai pentru un timp, adevărata identitate a copilei și abia peste vreo zece ani un alt șir de evenimente o vor face pe fetița devenită acum
FRANCISCA STOLERU, DINCOLO DE CUVINTELE SCRISE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349359_a_350688]
-
de cei doi soți, doi evrei puși în fața unei realități brutale, niște necunoscuți în fond cărora li se adresează fata și care, de bună voie, își iau o uriașă răspundere înfruntând riscurile deloc de neglijat ale unei posibile răzbunări din partea șatrei. Apoi, prin intervenția unui rabin, om înțelept și bun cunoscător al modului în care merg lucrurile, acela care va cerceta și va certifica povestea spusă de fată. Dar oare ce dorește să ne spună autoarea cu această secvență a vieții
FRANCISCA STOLERU, DINCOLO DE CUVINTELE SCRISE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349359_a_350688]