822 matches
-
instalau stupii acolo. Făceau parte, desigur, din compania lui David. Începusem să cred că, într-o altă viață, mă voi naște înainte de eclipsa cu efect de bumerang, din care vor fi plecat, acum, cocorii... David se înțepase într-un ghimpe. Șchiopăta. Soarele își întinsese aproape tot arcul. I-aș fi pus un lanț, să-l dau mai încolo, să mă furișez în rândul întâi ori de câte ori vreau să discut despre discul de platină al imaginației brute. - Să ne așezăm, m-am adresat
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
14 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului duminică într-o oglindă spartă te-ai spart în noaptea dintre două mantre de ce-ai lăsat trăirile deșarte într-un alcov cu voci de plictseală ai strâns în mână două aripi frânte își șchiopătau auzul fără notă într-un pustiu cu-ntinderea bigotă ce voci strigau în strâmta oboseală de sub tutela vieții în travaliu îți retractezi trăirea trasă-n coasă de vezi odihna-n perspectivă joasă îți împietrești o talpă în sfială te-ai
DIN ȚĂNDĂRI CHIBZUIALĂ de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375083_a_376412]
-
în călcai. Călcâiu-mi se frânge de atat prisos, prisosește apă, ploaia și izvorul, izvor, ce se varsă, aducând prinos în natură, toamnei să-și țeasă covorul. Covor ce se-așterne într-o toamnă suie, suie și sașie, șleampăta și șchioapa, șchioapătă c-o dor tot aceleași cuie, cuie ce ne-au pus pe toți într-o groapă! Referință Bibliografica: TOAMNĂ SUIE / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2088, Anul VI, 18 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora
TOAMNĂ ȘUIE de DORA PASCU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373901_a_375230]
-
întoarse capul și văzându-i genunchiul zdrelit, pufni nemulțumită: “Poftim, de ce să mă mai mir când îmi spun alții că ești adormită? Treci imediat de te spală și, la culcare cu tine! - adăugă ea ieșid și închizând cu zgomot poarta. Șchiopătând, Aurelia se îndreptă către casă. Tălpile goale, foșniră neplăcut pe cimentul terasei, așa că se grăbi să-și ia din găleată apă și așa, stând pe trepte, și-o turnă cu cana peste mâini, peste picioare, apoi mai cu fereală peste
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
imaginar să-mi vadă creștetul din care-mi ies încâlcite gândurile și o zbughesc ca niște șobolani speriați pe străzi unora le este teamă, alții se bucură: -Ia uite ce întâmplare, și râd ținându-se de burtă în timp ce eu merg șchiopătând îngreunată d'un gând ce-mi stă ca un diavol pe umăr și se hlizește la lume și nu-mi dă pace să-mi urmez linștită Întâiul și singurul meu drum. El, primul bărbat El râde privindu-mă cum mă
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
fântâna lui Tufan lua apă toată ulița. Chiar și cei care între timp își făcuseră fântâni în curte, veneau tot aici, atunci când aveau de fiert fasole ori vreo pasăre mai bătrână, sau când spălau rufe. Deși grăbit, calcă cu grijă, șchiopătând ușor din cauza bătăturii din talpa piciorului stâng ce-l sâcâie de ceva vreme. O salută mecanic pe Margareta lu’ Fâșneață, care se chinuiește să bage-n curte o gâscă greoaie și crăcănată, însoțită de vreo zece - doisprezece boboci dolofani și
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
într-o singură zi... “Femeile sunt al doilea mare mister al omenirii.” Anne Rice Continuând pledoaria frumuseții și gingășiei, începută altădată, posibil ne-am propus să mai scoatem în evidență un anumit aspect, cum poate vom incerca și la anul șchiopătând printre silogisme, motiv pentru care nu suntem foarte siguri că am reușit. Femeia un miracol divin! Miracolul de a fi femeie posibil că nu-l vom percepe niciodată în întregime, însă până la drumul înțelegerii îl mai celebram încă odată, cu toate că
FEMEIA -UN MIRACOL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347779_a_349108]
-
am reușit. Femeia un miracol divin! Miracolul de a fi femeie posibil că nu-l vom percepe niciodată în întregime, însă până la drumul înțelegerii îl mai celebram încă odată, cu toate că ar trebui în fiecare zi, pentru că aducerea aminte să nu 'șchiopăteze' de la un an la altul doar sărind dintr-o zi în altă peste anul curent. Înțelegerea fiind mai mult decât simpla acceptare și chiar mai mult decat mândria posesiei unei frumuseți deosebite. O falsă mândrie, nu-i vorba...Miracolul pentru
FEMEIA -UN MIRACOL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347779_a_349108]
-
zadar vocile lor să-i ispitească. Slăbuți, tuciurii...Abia dispărea din raza vizuală unul, strecurându-se abil printre bagaje și călători, că și apărea altul fluturând agasant prin fața ochilor tuturor alte reviste, sau oferta de cola, ciocolată, bere rece, apă. Șchiopătând și ridicând din timp în timp cracul pantalonului soios, ca să arate oamenilor urmele unei operații presupuse recente, un bărbat trecut de cincizeci de ani înainta pe culoarul îngust cerând ajutor, pentru că, spunea el, tocmai ieșise din spital. Fără izbândă însă
FLASH de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347344_a_348673]
-
pândă în tranșee. Acum opt zile în timpul bătăliei, a sosit o coloană de belgieni care trebuia să ne ajute să înaintăm în fața germanilor. Cum stăteam lipit cu bărbia de malul tranșeei, am văzut alergând spre mine un ofițer. Era rănit, șchiopăta. Mi-am așezat arma peste mal și-am început să trag pentru al acoperi. După vreo câteva rafale m-am oprit. S-a apropiat destul ca să-i pot vedea chipul. Am avut un șoc. Cel pe care încercam să-l
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
ascultară de comenzile stăpânului și făcură loc autoturismului să treacă.Carul înainta agale, scârțâind din toate încheieturile. Ieșiră din sat. -Cea Ionică! Se îndreptară spre locul unde este pământul lor, pe un drum bolovănos pe lângă mejdinile oamenilor.” Văd că Trandafir șchioapătă, Diseară mă duc la potcovar cu ei.“ Îl mângâie ușor cu biciul și Trandafir scutură din cap, de fluturară bentițele tricolore legate de coarne. Mai merseră o bucată de drum și boii se opriră.Cunoșteau locul, amușnau frunzele de salcâm
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
pierdeam în permanență în două mutări. Am scris un sonet. E adevărat, fără muză, dar eram mulțumit de opera mea. Au apărut imediat câțiva care au început prin a-mi demonstra că e cel mai prost sonet scris vreodată. Ritmul șchioapătă, rimele sunt facile, ideile sunt incoerente. Au sfârșit prin a-mi declara că de fapt nu era un sonet, nici măcar o poezie, erau niște lături bune de aruncat la porci. Totul s-a incheiat cu niște hohote disprețuitoare. Unul din
RAIUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346995_a_348324]
-
viziune asupra viitorului său de abea după ce s-a pus pe picioarele lui, adică s-a realizat cumva. De la o vreme mă gândesc la bătrânețe cu oarecare teamă. O simt din ce în ce mai aproape, venind ca o toamnă liniștită, interiorizată, poate ușor șchiopătând de o gleznă. Și totuși e încă departe. Respir profund și întorc spatele viitorului. Încă nu încetăm să iubim, abia la bătrânețe am învățat să iubesc. Vine o zi când cineva, în tramvai, autobuz sau în metrou, îți oferă amabil
BĂTRÂNEȚE de IONEL CADAR în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348489_a_349818]
-
îi sare din loc. Pentru a ușura forța împactului, Etrius se rostogoli pe umăr. După rostogolire rămase întins pe jos. Simți o durere acută la picior și în spatele umărului. Și-a rupt femurul și clavicula stângă. Se ridică încet și șchiopătă până la David. Acesta îl văzu și îl întrebă: -Ce s-a întâmplat? -Am căzut ce la douăzeci de metri și mi-am fracturat femurul și clavicula stângă! Ahh! -Ce e aia? întrebă David arătând spre carte. -E singurul lucru interesant
CASTELE CAP III de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345066_a_346395]
-
astfel gâtul dragonului. Dragonul se zbătu. Când ajunse iar pe spatele dragonului, Etrius i-o băgă acolo. Dragonul mai urlă și căzu lat. Etrius se dădu jos. Avea mâinile însângerate și sufla greu. Se uită spre dubiță și începu să șchiopăteze spre ea. Peste cinci minute acolo nu se afla nimic în afară de un dragon mort și de o prietenie distrusă. Referință Bibliografică: CASTELE CAP III / Flavius Jebelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 412, Anul II, 16 februarie 2012. Drepturi de
CASTELE CAP III de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345066_a_346395]
-
calea devărului! De ce nu ripostează? Dumneavoastră v-ați ocupat înainte de spiritism? - Am susținut întotdeauna că ironia este apanajul oamenilor inteligenți și dacă aș fi un pedant care nu suportă să fie contrazis, aș putea să vă reamintesc că argumentul Claudiei... șchiopătează. Butada vine de la împăratul roman Drussus Cludius... - Ahenobarbus. Exact. Claudicare în latină înseamnă a șchiopăta. Deci argumentul Claudiei... șchiopătează. - Ce e Gelule, ai pus detectivi particulari pe urmele mele? Nici pe Miorcea nu poți să-l mai învii, dar nici
DETECTIVUL PARTICULAR de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345097_a_346426]
-
ironia este apanajul oamenilor inteligenți și dacă aș fi un pedant care nu suportă să fie contrazis, aș putea să vă reamintesc că argumentul Claudiei... șchiopătează. Butada vine de la împăratul roman Drussus Cludius... - Ahenobarbus. Exact. Claudicare în latină înseamnă a șchiopăta. Deci argumentul Claudiei... șchiopătează. - Ce e Gelule, ai pus detectivi particulari pe urmele mele? Nici pe Miorcea nu poți să-l mai învii, dar nici pe mine n-ai cum să mă scoți vinovată. Sughiț și plâns înnăbușit. - Nu știu
DETECTIVUL PARTICULAR de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345097_a_346426]
-
inteligenți și dacă aș fi un pedant care nu suportă să fie contrazis, aș putea să vă reamintesc că argumentul Claudiei... șchiopătează. Butada vine de la împăratul roman Drussus Cludius... - Ahenobarbus. Exact. Claudicare în latină înseamnă a șchiopăta. Deci argumentul Claudiei... șchiopătează. - Ce e Gelule, ai pus detectivi particulari pe urmele mele? Nici pe Miorcea nu poți să-l mai învii, dar nici pe mine n-ai cum să mă scoți vinovată. Sughiț și plâns înnăbușit. - Nu știu dacă l-ai omorât
DETECTIVUL PARTICULAR de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345097_a_346426]
-
dovedindu-se scârbit de un asemenea act critic, și-a descoperit preocupări de prozator și s-a dedicat ficțiunii, ne mai voind să audă de genul infamant pe care-l practicase învățându-i și pe alții un asemenea cinism. Pentru că, șchiopătând cu defect la un picior, el reedita pe coridoarele redacțiilor unde publica și ale Comitetului Central unde purta informațiile și prelua deciziile în ceea ce ne privea, imaginea polițismului de curte din istoriile franțuzești; ceva între intrigile lui Talleyrand și măsurile
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
Autorului diminețile se dezbracă de trandafiri mă îmbrac în ii brodate cu roșii spini dorm pe geana curcubeului care plânge comete tu râzi pe ulița îngustă a copilăriei /porumbel voiajor/ cu cerul din mine îți mângâi soarele tatuat în piept șchiopătez de prea puține cuvinte pe drumul albastru pictat mult prea lent rochia îmi miroase a fragi picioarele a pietre de râu ți-e teamă de o magică iubire ca de o moarte mă încalț cu visele tale fragile îți port
PIETRELE SOARELUI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377087_a_378416]
-
să mă duc la gârlă, unde auzeam chiuind pe prietenii mei din sat cu care zilnic mă scăldam. Pe Nicu l-am lăsat pe răstav. Când m-am întors, nu l-am mai găsit.L-am ajuns aproape de Șasa. Mergea șchiopătând cu tenișul în mână și cu sapa pe spinare. L-am întrebat dacă îl doare. Mi-a spus că degetul e amorțit; nu-l simte. Părea calm, liniștit, gânditor... Am coborât pe vad. Din apă nu se vedeau decât capete
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
nr. 1809 din 14 decembrie 2015. duminică într-o oglindă spartă te-ai spart în noaptea dintre două mantre de ce-ai lăsat trăirile deșarte într-un alcov cu voci de plictseală ai strâns în mână două aripi frânte își șchiopătau auzul fără notă într-un pustiu cu-ntinderea bigotă ce voci strigau în strâmta oboseală de sub tutela vieții în travaliu îți retractezi trăirea trasă-n coasă de vezi odihna-n perspectivă joasă îți împietrești o talpă în sfială te-ai
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
fac din viața țăndări chibzuială Carmen Popescu 2013, În brațele ... Citește mai mult duminică într-o oglindă spartăte-ai spart în noaptea dintre două mantrede ce-ai lăsat trăirile deșarteîntr-un alcov cu voci de plictsealăai strâns în mână două aripi frânteîși șchiopătau auzul fără notăîntr-un pustiu cu-ntinderea bigotăce voci strigau în strâmta obosealăde sub tutela vieții în travaliuîți retractezi trăirea trasă-n coasăde vezi odihna-n perspectivă joasăîți împietrești o talpă în sfialăte-ai spart aprinsă-n colțul strâmt al caseite-ai spart
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
se îneacă în pahar culorile vieții ne desenează /gioconde pe geamul acvariului strâmt / încalț pantofii cenușăresei pentru un bal numit dorință visele cântă a capella privighetorile palmelor mele lipesc cu lut ud fereastra aburită a iubirilor sparte călare pe Rossinanta șchiopătând princiar sufletul tău dansează în tandem cu moara de vânt a dragostei mele care se macină cenușăreasă într-un pantof de pulbere număr stelele monalise Referință Bibliografică: Tandem / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1451, Anul IV, 21
TANDEM de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376613_a_377942]
-
bandajat, mergând agale, Violeta venea spre casă în urma cioporului ei de cornute, unde era așteptată cu masa de prânz de Mama mare, mama soacrei ei. Târziu și greu ajunsese acasă. După ce băgă vitele în oborul lor, închise bine porțile și șchiopătând merse la Vale, la bunica, să mănânce de prânz. Văzând-o cum arăta și mirată de ceea ce vedea, fu întrebată. - Da!... ce pățiși, Violetă, că te văd bandajată la picior și șchioapătezi... - Prin tufele de la Tăietură, intrai după Steluța care
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]