178,415 matches
-
abuzivă prin care sunt restituite sute de proprietăți în Transilvania, de care beneficiază, în special, Forumul Democrat al Germanilor din România, Biserica Catolică, Biserica Evanghelică și ungurii din Transilvania, generează cheltuieli „colosale" pentru buget pentru că, astfel, statul devine chiriaș în școli, spitale și universității. B - Blocarea erodării statului și a refeudalizarii țării Eu nu mai vreau baroni locali care să taie și să spânzure când vor ei, care comanda deseori partidelor la București. Avem nevoie de o regionalizare după cele mai
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
Crizantemă”, acordat, ca în fiecare an, de soprana Felicia Filip, i-a revenit lui Alexei Premiul „Voce cu parfum de Crizantemă”, acordat, ca în fiecare an, de soprana Felicia Filip, i-a revenit lui Alexei Ștefanco. Premiul special acordat de către Școala de Artă Iași „Titel Popovici” a mers către Lilica Ioniță, în timp ce Premiul special oferit de Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural al Județului Dâmbovița a fost acordat Casandrei Maria Hauși. De asemenea, Municipiul Târgoviște a oferit un premiu special
CU RAZA OCHILOR ŢI-AM SCRIS PE STELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_cu_raza_ochilor_marin_voican_ghioroiu_1355480359.html [Corola-blog/BlogPost/351702_a_353031]
-
Comic din exterior, dramatic din interior, cei doi sunt puși față în față, nu atât unul cu altul, cât cu nepotrivirea lor. Filmul “Drumul spre casă” (r. Rahul Gandotra, India/ Marea Britanie, 2010) surprinde parcursul lui Pico: trimis de părinți la școală, în India, evadează pentru a se întoarce acasă, în Marea Britanie. Unde e adevărata lui casă? Camionul (r. Tom Merilion, Irlanda, 2010) e o metaforă de 5 minute a despărțirii halucinante dintre doi iubiți - în dans, pe un camion în mișcare
ShortsUP În mișcare la Operă by http://www.zilesinopti.ro/articole/2179/shortsup-in-miscare-la-opera [Corola-blog/BlogPost/99531_a_100823]
-
despre corupție. (Foto captură nytimes.com) „În timp ce protestele se intensificau în cursul săptămânii trecute, The New York Times a cerut românilor să descrie situații în care au avut de-a face cu corupția. Au vorbit despre mita de zi cu zi — în spitale, școli și instituții publice. Unii dintre ei sunt descurajați spunând că este o problemă adânc înrădăcinată cultural. Mulți sunt înfuriați de ordonanța de urgență de care ar fi beneficiat direct unii politicieni proeminenți și se tem că astfel este frânată lunga
Protestatarii, în New York Times, după „Tricolorul uman” de la București. „Nu e ultima noapte de protest. Încă n-am câștigat” by https://republica.ro/protestatarii-in-new-york-times-dupa-ztricolorul-uman-de-la-bucuresti-znu-e-ultima-noapte-de-protest-inca [Corola-blog/BlogPost/338856_a_340185]
-
se facă, fiindcă se vor găsi destui să spună că uite, nici măcar nu e specialistă în psihologie și ne dă nouă sfaturi, învață oul găina etc. Ce pun eu aici pe hârtie sunt gânduri. Despre relațiile părinte-copil, părinte-sistem educațional (grădiniță, școală), părinte-părinte, copil-copil. Unele au fost așternute pe hârtie mai demult, prin anii 2000-2002, și au fost găzduite de revista „Femeia”, la rubrica „Meseria de părinte”, altele mai încoace, prin anii de glorie ai blogului personal ce visează toiagul de mareșal
CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_cum_s_a_facut_de_nu_mi_am_batut_copilul_carmen_musat_coman_1327653297.html [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]
-
respectivă. Nu cred că acum sunt o mamă mai bună, mai deșteaptă, mai înțeleaptă, însă mă străduiesc. Și îi dedic fiicei mele Ana această carte, nu pentru că datorită ei am bătut toate parcurile din București, am trecut pragul grădinițelor și școlilor, dând nas în nas cu toate situațiile descrise, ci pentru că datorită ei învăț, în fiecare zi, să fiu un părinte mulțumit. Carmen MUȘAT-COMAN ------------------------------------------------------ Carmen MUȘAT-COMAN, s-a născut în 1964 și locuiește în București de la 20 de ani, lăsând liniștea
CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_cum_s_a_facut_de_nu_mi_am_batut_copilul_carmen_musat_coman_1327653297.html [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]
-
Nicolae a strâns și a topit articolele celor aproape patru ani de muncă de mare valoare este prima din șirul de opere de știință povestită pe care S&T intenționează să le impună, alăturându-se astfel entităților culturale ale unei „școli dinafara școlii” care să-l împresoare pe Sapiens sapiens de astăzi cu informație și educație din toate aceste miraculoase și superbe ramuri ale culturii, deci ale vieții. „(R)evoluția” pe care v-o propune Adrian Nicolae - acum doctorand în arheologie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
strâns și a topit articolele celor aproape patru ani de muncă de mare valoare este prima din șirul de opere de știință povestită pe care S&T intenționează să le impună, alăturându-se astfel entităților culturale ale unei „școli dinafara școlii” care să-l împresoare pe Sapiens sapiens de astăzi cu informație și educație din toate aceste miraculoase și superbe ramuri ale culturii, deci ale vieții. „(R)evoluția” pe care v-o propune Adrian Nicolae - acum doctorand în arheologie preistorică, urmare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
al culturii, relevă faptul că: „Artur Silveștri este unul dintre cei care au conștientizat, au individualizat un curent de idei, un grup alcătuit din indivizi care uneori nici nu se cunoșteau între ei. Este ceea ce, în sociologie, se numește o școală de gandire: intelectuali răspândiți pretutindeni care se regăsesc în modul de a înțelege realitatea”. (ibid. p. 34) Sub „Lampadarul Luceafărului” unde Gabriel Artur Silveștri a aprins lumină în creația multor scriitori aflați sub vremea Orizonturilor roșii, asupra sa s-a
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
al Educației (FIE), manifestare culturală de anvergură, aflată la a doua ediție. Eugen Doga s-a născut la data de 1 martie 1937 în satul Mocra din Transnistria ( pe atunci în URSS, astăzi în raionul Rîbnița, Republica Moldova). A studiat la Școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1951-1955), apoi la Conservatorul de stat din Chișinău (1955-1960), la clasa de violoncel a lui G. Hohlov și la Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău (1960-1965), la clasa de compoziție a profesorului Solomon
EUGEN DOGA, CEL MAI MARE COMPOZITOR ÎN VIAŢĂ AL PLANETEI. UN VALS DE-AL SĂU SE AFLĂ ÎN PATRIMONIUL UNESCO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1487507428.html [Corola-blog/BlogPost/371717_a_373046]
-
compoziție a profesorului Solomon Lobel. A fost membru al PCUS. Și-a început cariera de muzician ca violoncelist în Orchestra Comitetului de Stat al R.S.S.M. pentru Televiziune și Radiodifuziune, încă din perioada studenției (1957-1962). A predat apoi ca profesor la Școala de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1962-1967) și a fost membru al colegiului redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii al RSS Moldovenești (1967-1972). Domeniul în care se afirmă cu vigoare și care îi aduce notorietatea internațională este arta componistică
EUGEN DOGA, CEL MAI MARE COMPOZITOR ÎN VIAŢĂ AL PLANETEI. UN VALS DE-AL SĂU SE AFLĂ ÎN PATRIMONIUL UNESCO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1487507428.html [Corola-blog/BlogPost/371717_a_373046]
-
Sa fie-un dor dulce-acrișor, Portocală sau vreun merișor, De vreun harbuz sau...murătură? De vreun sărut dulce pe gură? Să-mi fie dor de țâța mamii Ori de-a tatii, feroci, sudalmii? Să-mi fie dor să merg la școală, Să zac în pat răpus de-o boală? Îmi vine așa, în nări o boare Să pup un sân de fată mare, În brațe-aș strânge o bătrână; Miroase-a cer și a țărână. Să beau un strop de apă
MI-E DOR DE UN SĂRUT PE SUFLET! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Mi_e_dor_de_un_sarut_pe_suflet_george_safir_1335634440.html [Corola-blog/BlogPost/354379_a_355708]
-
la început mai pe tăcute și treptat-treptat se transformau în urlete și țipete. Pentru că și păruielile se întețeau. Uite-așa, debandada se transforma în hărmălaie generală, cu sonorizare maximă, care continua pe coridor și se întindea ca gumilasticul, până în curtea școlii. Astfel că, într-una din zile, când domnul Arsu era plecat din școală, urletele noastre generalizate au creat impresia că este în școală un incendiu, o inundație, că s-a prăbușit un zid, că au năvălit barbarii, mă rog, s-
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Pentru că și păruielile se întețeau. Uite-așa, debandada se transforma în hărmălaie generală, cu sonorizare maximă, care continua pe coridor și se întindea ca gumilasticul, până în curtea școlii. Astfel că, într-una din zile, când domnul Arsu era plecat din școală, urletele noastre generalizate au creat impresia că este în școală un incendiu, o inundație, că s-a prăbușit un zid, că au năvălit barbarii, mă rog, s-a ivit un cataclism, pentru că țipetele zburau departe, până în șosea și, chiar dincolo
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
în hărmălaie generală, cu sonorizare maximă, care continua pe coridor și se întindea ca gumilasticul, până în curtea școlii. Astfel că, într-una din zile, când domnul Arsu era plecat din școală, urletele noastre generalizate au creat impresia că este în școală un incendiu, o inundație, că s-a prăbușit un zid, că au năvălit barbarii, mă rog, s-a ivit un cataclism, pentru că țipetele zburau departe, până în șosea și, chiar dincolo, în curtea bisericii (vis-a-vis de școală) unde trebăluia părintele Băluță
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
impresia că este în școală un incendiu, o inundație, că s-a prăbușit un zid, că au năvălit barbarii, mă rog, s-a ivit un cataclism, pentru că țipetele zburau departe, până în șosea și, chiar dincolo, în curtea bisericii (vis-a-vis de școală) unde trebăluia părintele Băluță cu niște gospodari. Precis că părintele Băluță a crezut că a luat foc școala. Așa ne-am pomenit cu dumnealui în clasă, având în mână un strujan gros de floarea soarelui Când a văzut care e
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
barbarii, mă rog, s-a ivit un cataclism, pentru că țipetele zburau departe, până în șosea și, chiar dincolo, în curtea bisericii (vis-a-vis de școală) unde trebăluia părintele Băluță cu niște gospodari. Precis că părintele Băluță a crezut că a luat foc școala. Așa ne-am pomenit cu dumnealui în clasă, având în mână un strujan gros de floarea soarelui Când a văzut care e pricina “cataclismului”, a început să croiască în dreapta și în stânga cu strujanul, de sărea miezul din el. Iar noi
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
a intrat domnul Arsu în clasă, văzându-ne atât de cuminți, mormăind cu nasul în cărți, s-a închinat și el:”Doamne, ce minuni ai făcut cu acești copii?!” Probabil că nu-i spusese părintele Băluță. În ultima zi de școală, domnul Arsu a oftat: - Gata, copii! În sfârșit, am terminat cu bine anul școlar! Să ne vedem la anul! Nu știu dacă a mai avut loc serbarea sfârșitului de an școlar, cu acordarea cuvenitelor premieri. Țin minte, totuși, că vecinul
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
câteva ori. De atunci ne-a lecuit. Și eu, și Țuțu, eram cei mai cuminți copii din clasă. Ne-a trecut boala berbecilor. Uneori, domnul Arsu făcea lecții practice cu noi în natură. Nu lecții teoretice de biologie sau geografie. Școala avea un lot în folosință, de unu-două hectare, care era cultivat și lucrat cu ajutorul elevilor. De la culturile tehnice (ricin, bumbac), până la legume. Domnul Arsu se străduia să ne învețe de mici meseria de agricultor. Să știm cum se seamănă
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
să muncesc. Așa că...feriți-vă! Însă, în acei ani îl uram pe domnul Arsu că ne punea să muncim. Nu atât la muncile grele, cât, mai ales la cele migăloase. Într-o primăvară ne-a dus (numai băieții) la lotul școlii de cultivat legume. I se spunea „la Cișmele”, pentru că era în apropierea locului de unde izvora un pârâu. Ni se dăduseră greble, săpăligi și o traistă mare de arpagic. - Astăzi, copii, învățăm să semănăm orceag, cum i se spune arpagicului pe la
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
nepăsători față de consecințele faptelor noastre. Culmea, credeam că e bine ce făceam și ne supăram când eram pedepsiți. Era ceea ce se chema iresponsabilitatea specifică vârstei. Dar, mai bine, să vă povestesc despre o astfel de faptă din acei ani de școală. Era pe la sfârșitul clasei a treia, la început de iunie. Curtea școlii era plină de caiși plantați cu pricepere de mâna de gospodar a domnului Arsu. După o primăvară blândă și generoasă, ajutați și de hărnicuțele albine, tinerii și viguroșii
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
și ne supăram când eram pedepsiți. Era ceea ce se chema iresponsabilitatea specifică vârstei. Dar, mai bine, să vă povestesc despre o astfel de faptă din acei ani de școală. Era pe la sfârșitul clasei a treia, la început de iunie. Curtea școlii era plină de caiși plantați cu pricepere de mâna de gospodar a domnului Arsu. După o primăvară blândă și generoasă, ajutați și de hărnicuțele albine, tinerii și viguroșii caiși își umpluseră crengile cu acele boabe de smarald pe care le
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
că fructul trebuie să crească și să se coacă, noi ne grăbim să le mâncăm de crude. Pofta și lăcomia întrec răbdarea, iar neascultarea dă frâu liber acestora. Așa apar inevitabile fapte nesăbuite. În acea zi, domnul Arsu plecase din școală cu obișnuitele treburi administrative. Cu toate că ne atrăsese atenția să fim cuminți, cu toate că ne spusese ce să-nvățăm până se întoarce, că ne va controla dacă am învățat, noi... am făcut tot ce ne-a mânat instinctul. Nu ne-am mulțumit
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
ce ne-a mânat instinctul. Nu ne-am mulțumit cu obișnuita tărbacă din clasă, respectiv cu joaca, hârjoneli, păruieli, alergări pe bănci, pe sub bănci, pe catedră, pe tablă, pe după tablă. Nu! Am extins tărbaca pe coridor și apoi în curtea școlii. Doamne, ce frumoase erau zilele de iunie în anii copilăriei! Să tot alergi, să te îmbrâncești cu ceilalți, să te bușești, să țipi când ești lovit.... Am avut norocul (sau ghinionul?) că nici părintele Băluță nu era în curtea bisericii
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
pe șosea nu se vedea picior de gospodar, prașila fiind în toi. Numai condiții prielnice pentru tărbacă în aer liber. Adică, erau îndeplinite condițiile de realizare a visului oricărui copil să se joace neîngrădit în acel rai care era curtea școlii. Ei, dar ramurile caișilor, pline de acei bumbi galbeni-verzui cu miezul alb erau extrem de ademenitoare. Cum să treci pe sub ele și să nu-ți lase gura apa? Cu toate că, dacă mâncai unul, ți se făcea gura pungă și ți se strepezeau
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]