832 matches
-
acceptată mai mult ca „un rău necesar, inevitabil”, cu conștiința anormalității sale. • Teoria privilegiului autoinstituit. Nivelul de aspirații nu este determinat de nivelul de școlaritate sau de tipul de profesie, ci de poziția socială asociată cu profesiile înalt calificate și școlaritatea ridicată. Datorită calificării, persoanele ocupă poziții sociale caracterizate printr-un grad mai ridicat de influență socială. Influența asociată cu poziția socială acționează, în calitate de posibil acțional, asupra creșterii aspirațiilor. Și în cazul acestei teorii, creșterea nivelului de aspirații asociată cu nivelul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Datorită calificării, persoanele ocupă poziții sociale caracterizate printr-un grad mai ridicat de influență socială. Influența asociată cu poziția socială acționează, în calitate de posibil acțional, asupra creșterii aspirațiilor. Și în cazul acestei teorii, creșterea nivelului de aspirații asociată cu nivelul de școlaritate este nonfuncțională înraport cu performanța. Ea nu este o precondiție funcțională a ei, ci un produsnonfuncțional al poziției sociale. În acest caz, soluția este de tipul celei preconizate de teoria precedentă. • Teoria privilegiului tradițional. Nivelul mai ridicat de aspirații asociat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu performanța. Ea nu este o precondiție funcțională a ei, ci un produsnonfuncțional al poziției sociale. În acest caz, soluția este de tipul celei preconizate de teoria precedentă. • Teoria privilegiului tradițional. Nivelul mai ridicat de aspirații asociat cu calificarea și școlaritatea este rezultatul unei inerții a tradiției. În societățile trecute, inegalitatea socială a fost mereu asociată și cu nivelul de calificare și școlaritate. În virtutea tradiției, persoanele care au calificări ridicate vor avea pretenții mai ridicate. Și în acest caz, soluția este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tipul celei preconizate de teoria precedentă. • Teoria privilegiului tradițional. Nivelul mai ridicat de aspirații asociat cu calificarea și școlaritatea este rezultatul unei inerții a tradiției. În societățile trecute, inegalitatea socială a fost mereu asociată și cu nivelul de calificare și școlaritate. În virtutea tradiției, persoanele care au calificări ridicate vor avea pretenții mai ridicate. Și în acest caz, soluția este de ordinul unei reorientări sociale: lupta împotriva mentalităților elitiste, asociate tradițional cu profesiile înalt calificate, dar și acceptarea provizorie a unor diferențieri
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru privatizarea treptată a economiei 1. Problema centrală a lucrării, aceea care pune sub semnul Întrebării eventualele consecințe ale caracteristicilor sistemului asupra nivelului individual de viață, este analizată pe marginea mai multor teme și subiecte: sistemul de Învățământ (nivelul de școlaritate al populației) și piața forței de muncă, relațiile interne din cadrul organizațiilor (a locurilor de muncă), eficiența sistemului administrativ, relațiile dintre sexe și dinamica opiniilor și atitudinilor indivizilor față de toate aceste probleme. Într-un final, autorii oferă o amplă comparație dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
financiare dinspre educația superioară spre cea primară. Această din urmă măsură urmărea, evident, și scăderea posibilităților elitelor de a-și menține statutul prin accesul la Învățământul superior. Astfel, marea masă a locuitorilor - deci și femeile - a dobândit un nivel de școlaritate crescut față de perioada anterioară, punându-se un accent mult mai scăzut pe Învățământul universitar. Această viziune egalitaristă a făcut posibilă accentuarea „virtuocrației” În detrimentul „meritocrației”, În măsura În care marea masă a indivizilor cu școlaritate asemănătoare nu putea tinde spre promovări pe baza meritelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
locuitorilor - deci și femeile - a dobândit un nivel de școlaritate crescut față de perioada anterioară, punându-se un accent mult mai scăzut pe Învățământul universitar. Această viziune egalitaristă a făcut posibilă accentuarea „virtuocrației” În detrimentul „meritocrației”, În măsura În care marea masă a indivizilor cu școlaritate asemănătoare nu putea tinde spre promovări pe baza meritelor proprii, ci doar prin intermediul „particularismelor”, a relațiilor bune cu superiorii și, probabil, devine fundamentul „seniorității” În cadrul aceleiași companii. O dată cu debutul reformei, situația pare să se schimbe În ceea ce privește accesul la educație, instaurându
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cum ar fi urbanizarea, industrializarea, aplicarea științei și tehnologiei, birocratizarea, ierarhizarea și extinderea raționalității legal-instrumentale, aprofundarea diviziunii muncii, specializarea ocupațională, înlocuirea statusului social moștenit cu statusul dobândit, creșterea mobilității sociale și spațiale, constituirea statelor naționale, niveluri tot mai înalte de școlaritate, diminuarea rolului religiei, creșterea nivelului de trai și a speranței medii de viață au fost consacrate mai întâi în anumite societăți, cele occidentale, și apoi s-au extins și în altele. Binomul centru-periferie este elocvent în acest sens, iar Im
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se află într-o relație atât de strânsă încă nu s-au clarificat, încât nici sensurile determinării și nici cele ale consacrării. Un fapt este însă cert: poziția pe piața muncii și veniturile personale sunt direct proporționale cu nivelul de școlaritate. De aceea, obținerea unei diplome cât mai înalte de la o instituție școlară cât mai prestigioasă a devenit o opțiune personală tot mai generalizată. Educația pentru toți, obligatorie pentru o durată cât mai lungă și mai generalizată la niveluri tot mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individualizării. Fiecare prezintă CV-ul prin unicitatea sa diferită, prin realizări cât mai reale și uneori doar sperate. Spiritul comunității profesionale este dizolvat de spiritul afirmării unicității competitive a insului, chiar dacă unicitatea ar duce la separare în izolare. Clasa socială, școlaritatea, mobilitatea și competiția generează, împreună și separat, noi configurații ale pieței muncii, dar mai ales accentuează individualizarea și căutarea/afirmarea individuală. Piața în general și piața muncii în special oferă oportunități individualităților și, prin acestea, cresc presiunile pentru individualizare. Ele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
le gestionează cât mai ingenios: recrutează și transferă pacienți din sistemul public în cel privat, folosește asistența publică pentru generarea de venituri private, utilizează facilități și resurse publice în scopuri private etc. La fel și profesorul: folosește sistemul public de școlaritate ca sursă generatoare de venituri private prin meditații sau/și se angajează și în unități particulare. Am dat exemple de antreprenoriat intelectual, academic sau profesional pentru a ilustra sectoare mai vizibile și mai tolerate sau chiar protejate social. Seria lor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
morale individuale, cunoașterea științifică, media și constrângerile instituțional-birocratice sunt astfel de jaloane. Să ne referim la fiecare dintre acestea, pentru a releva moduri de intervenție și de configurare a reflexivității specifice modernității actuale. Calificările individuale Explozia cantitativă și calitativă a școlarității, la care ne-am referit mai înainte, și nevoile de calificări individuale sunt convergente: cererea individuală pentru o școlaritate tot mai înaltă și pentru diplome sau certificări tot mai diversificate și selecte generează presiuni pentru creșterea, diversificarea și competiția fluxurilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru a releva moduri de intervenție și de configurare a reflexivității specifice modernității actuale. Calificările individuale Explozia cantitativă și calitativă a școlarității, la care ne-am referit mai înainte, și nevoile de calificări individuale sunt convergente: cererea individuală pentru o școlaritate tot mai înaltă și pentru diplome sau certificări tot mai diversificate și selecte generează presiuni pentru creșterea, diversificarea și competiția fluxurilor de școlaritate. Societatea a intrat deja în stadiul de multiplicare a certificărilor de calificări cognitive și profesionale, nu numai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care ne-am referit mai înainte, și nevoile de calificări individuale sunt convergente: cererea individuală pentru o școlaritate tot mai înaltă și pentru diplome sau certificări tot mai diversificate și selecte generează presiuni pentru creșterea, diversificarea și competiția fluxurilor de școlaritate. Societatea a intrat deja în stadiul de multiplicare a certificărilor de calificări cognitive și profesionale, nu numai a celor școlare (sau formale), ci și a celor dobândite în circumstanțe informale sau nonformale. Arbitrii instituționali ai multiplicării calificărilor au devenit agențiile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și ca putere, ceea ce contrazicea principiul egalitar al modernității. Continuarea industrializării, intrarea în epoca postindustrială, afirmarea juridică a egalității dintre femei și bărbați au coincis cu creșterea numărului femeilor angajate în sectorul corporatist și egale cu bărbații în privința nivelului de școlaritate sau în exercitarea drepturilor civice și politice. Temeiurile tradiționale ale familiei în privința căsătoriei, sexualității sau a rolurilor etalate și etalabile au început a fi chestionate și mai ales schimbate. Familia și relațiile intrafamiliale, odată cu accentuarea individualizării și a dezvoltării societății
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
supraveghere a copiilor au încetat (asta dacă nu năvălesc nepoții peste ea!). Vieții mai lungi îi corespund cicluri de viață care se suprapun parțial cu cele ale bărbaților și care sfârșesc adesea în singurătate, sărăcie sau cămine impersonale pentru bătrâni. Școlaritatea mai îndelungată, căsătoria amânată (uneori târziu până după 20 de ani) și angajarea în primul loc de muncă nu diferă mai deloc la bărbați și femei. După căsătorie și după apariția mereu amânată a primului (și adesea unicului) copil, concediul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
citată, a fost pe jumătate modernă, aspirând spre înainte, și pe jumătate feudală, conservând tradiția pe care o dorea raționalizată. Treptat, în virtutea principiului și a valorii egalității specifice modernității încă de la începuturile ei, femeile devin tot mai educate, odată cu generalizarea școlarității obligatorii pentru băieți și fete și a apariției colegiilor universitare pentru fete, ba chiar dobândesc unele drepturi civice și politice egale cu ale bărbaților (de exemplu, prin votul universal și egal). Femeile încep să se angajeze în relații contractuale pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la rata de participare în învățământ. Să considerăm acum indicatorul referitor la speranța de viață școlară prin combinarea ratelor de participare în învățământul primar, secundar și terțiar și prin minimizarea diferențelor structurale dintre sistemele educaționale naționale. În privința duratei medii a școlarității, un copil se poate aștepta astăzi ca, în medie, să petreacă în școala primară și secundară 9,3 ani. Dacă adăugăm și contribuția învățământului terțiar, atunci, pe plan global, un elev ce intră acum în școală se poate aștepta să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este cazul informaticii. În sfârșit, astfel de extensii nu se realizează doar ca urmare a creșterii cererii de educație, adică a dorinței tot mai multor persoane de a avea cât mai multe diplome școlare la niveluri tot mai înalte ale școlarității. Ele aduc profituri financiare importante, mult mai mari decât în industriile tradiționale. Totuși, comparând România cu Europa ca întreg sau cu alte țări europene, găsim că este din ce în ce mai îngrijorătoare constatarea că avem o populație activă din ce în ce mai puțin numeroasă, un număr
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și mult mai mic decât în țări ca Franța, Marea Britanie sau Olanda, ca să nu menționăm SUA, Japonia sau alte țări din Asia de Sud-Est. Așadar, rata de participare în educația formală, mai ales la nivelurile superioare, și numărul mediu de ani de școlaritate cresc rapid pretutindeni în Europa, inclusiv la noi, și în alte țări din lume. Educația devine astfel, și în termeni statistici, unul dintre cele mai importante sectoare ale emergentei societăți/economii a cunoașterii, afirmându-se, prin ponderi și cuprindere, dar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai important motor al creșterii economice din ultimele trei decenii și factorul ce contribuie cel mai mult la eradicarea sărăciei. Pentru țările OECD s-a estimat că efectul pe termen lung asupra PIB-ului al unui singur an suplimentar de școlaritate a populației în vârstă de 15-64 de ani constă într-o creștere medie de 6%. Efectul ia însă forma dublă a creșterii veniturilor sociale și a celor individuale ca urmare a investițiilor în educație. Altfel spus, investiția în educație generează
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sărăciei, reducerea criminalității sau dezvoltarea socială accelerată (de exemplu, 0,5% din creșterea economică a unor țări membre ale UE s-a datorat, în ultimii zece ani, investiției în capital uman) apar, se îmbină și sporesc odată cu creșterea perioadei de școlaritate și educație. Chiar și în comparație cu alți factori generatori de creștere economică, educația tot mai extinsă și de calitate (sub formă de capital uman) se dovedește a genera în mod constant dezvoltare. Astfel, în studiul menționat al OECD, s-a considerat
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a considerat influența independentă și corelată a șase factori de creștere: nivelul investițiilor de capital, creșterea populației, variabilitatea inflației, liberalizarea și ponderea comerțului, cadrul instituțional (în speță, dimensiunea sectorului guvernamental) și nivelul capitalului uman (aproximat de numărul de ani de școlaritate a populației active). Rezultatele analizei au demonstrat că între creșterea economică și dimensiunea capitalului uman s-a stabilit, pentru perioada 1971-1998, în țările OECD o corelație pozitivă chiar și atunci când au fost controlate efectele probabile induse de ceilalți factori incluși
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca biografă a soțului ei. Dintr-o copilărie „trează”, viu imprimată în memorie, apar secvențe pline de farmecul unor trăiri netrucate, iar din tinerețe vin confesiuni despre influența poeziei (în special a celei minulesciene) sau relatări ale experiențelor din timpul școlarității. Triptic memorial: Omul. Poetul. Vecinicia - text publicat în 1968, sub titlul Claudia Millian despre Ion Minulescu - este o focalizare asupra personalității poetului. În Vecinicia, capitolul cel mai reușit literar, sunt inserate pagini scrise în aprilie 1944, după bombardamentul asupra capitalei
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
diferite organizări educaționale este relația profesor-elev. Totuși, în jurul acestuia polarizează o serie de elemente cum ar fi (după părerea profesorului Ioan T. Radu, 1981), gruparea elevilor/studenților, organizarea conținutului instruirii, structura programului de activități, precum și trecerea de la o etapă de școlaritate la alta (unități de timp, ani, semestre, trimestre). Criterii de organizare a instruirii Variația sarcinii și a timpului de instruire, ca elemente dominante ale organizării clasei de elevi din perspectiva unui management instrucțional, se realizează prin analiza următoarelor dimensiuni: sarcina
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]