859 matches
-
The furrow followed free; We were the first that ever burst Into that silent șea. "Down dropt the breeze, the sails dropt down, 'Twas sad aș sad could be; And we did speak only to break The silence of the șea! "All în a hoț and copper sky, The bloody sun, at noon, Right up above the mast did stand, No bigger than the moon. "Day after day, day after day, We stuck, nor breath nor motion; Aș idle aș a
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
a cavern under is fettered the thunder, It struggles and howls at fits; Over earth and ocean, with gentle motion, This pilot is guiding me, Lured by the love of the genii that move În the depths of the purple șea; Over the rills, and the crags, and the hills, Over the lakes and the plains, Wherever he dream, under mountain or stream, The Spirit he loves remains; And I all the while bask în Heaven's blue smile, Whilst he
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
are little room, About the woodlands I will go To see the cherry hung with snow. (1908) Edgar Allan Poe To Helen Helen, thy beauty is to me Like those Nicean barks of yore, That gently, o'er a perfumed șea, The weary, way-worn wanderer bore To hîș own native shore. On desperate seas long wont to roam, Thy hyacinth hair, thy classic face, Thy Naiad airs have brought me home To the glory that was Greece And the grandeur that
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
privirea. Când am ridicat iarăși ochii, după un timp, privirea mi s-a oprit pe ceafa Annei. Era în fața mea, foarte aproape, cu pielea netedă ca hârtia. Brațele mele treceau pe la subsuorile ei, pe sub sâni, iar fundul mă durea de la șeaua motocicletei. Goneam pe străzi pustii și eu purtam în mine un mare dor. Dorul mă îndemna să-mi umplu palmele cu ce creștea acolo, sub bluză, și să mă gândesc acasă. Curentul de aer din față îmi înroșise obrajii, abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
urma cursurile Școlii Private de Dresaj Special, special dotată cu trei cai pur sânge din care unul e iapă din cauza măgarului de la care am preluat peșin afacerea. Doamnelor și domnilor! în numai trei ședințe veți ști să vă țineți în șea, și așa Tari în echitație Veți fi călări pe situație 5. AI CARTE, AI PARTE și invers. Apropos de revers, se citează cazul unui casier-socotitor la o societate de asigurări pe viață, mare iubitor al cărților, căruia, cerând o singură
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
spele hainele, să se scalde în apă, și va fi necurat pînă seara. 8. Dacă omul acela scuipă pe un om curat, acesta să-și spele hainele, să se scalde în apă, și va fi necurat pînă seara. 9. Orice șea pe care va călări el, va fi necurată. 10. Cine se va atinge de vreun lucru care a fost sub el, va fi necurat pînă seara; și cine va ridica lucrul acela, să-și spele hainele, să se scalde în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
asigurăm. Am renunțat la toate veceurile. La întreaga aparatură care trebuia aplicată la folosirea acestora. La apa, ce se consumă, prin curățirea lor. La înlăturarea posibilelor reparații, din când în când, la câte unul, sau la câte mai multe. Pe când, șeaua aia, circulară, care, se uza sub intemperii, rămasă, de an vară, de la nu știu care șantier, să se sprijine pe niște piloni metalici, pe careîi avea, din fabricație. Acum, am pus, pe dedesupt, din zece în zece metri, câte un deținut, căruia
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Cu oglinzi la suprafață și în margini cu fân, că îți dai seama cât de-adâncă este dragostea de viață. Plaiul unde sunt acum mă desparte de materie noaptea - o imensă perie - nu mă sperie nicicum. Și-n a spiritului șea, sub aripi cu bolta naltă sar de pe o stea pe altă stea și-o caut pe a mea. Ce ușor îmi este zborul prin atâtea nepătrunsuri! Lumea asta de răspunsuri e profundă ca și cerul. Minunat e-acest avânt și
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
mă sui, oricât de repede sau lent, trăiesc cel mai familial prezent și nu dau socoteală nimănui. Căci nimeni nu-nțelege și nu vrea să știe ce s misterele-armoniei, ce-nseamnă transa poeziei când toate zările-s, la ea în șea. 1977 Rămâne visul Această de nespus visare la un copil a dat în rod și de atunci mereu îl rod atâtea semne de ntrebare... Cum se prefac mugurii-n foi culori și diferite forme?... De ce sunt florile conforme cu ce
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
lui. În dosul acestui sfat se ascundea o amenințare. Cât de mare era însă frica locuitorilor Daciei de numele lui Traian, se vede de pe aceea că solul Burilor pierde cunoștința când ajunge în fața lui Traian și cade de pe calul fără șea, pe care el venise în lagărul roman. Știau doară aceste popoare, cum spune Dio Cassius că «mai înainte ele nu învinseseră pe poporul roman, ci numai pe Domițian; că acum aveau de purtat război cu poporul roman și cu împăratul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cetate dacă, probabil Tibiscum, și legionarii îi dau foc pe când locuitorii ei fug în pădurea din apropiere. De-cebal, văzând că armata romană se îndreaptă către capitala sa, trimite lui Traian o ambasadă compusă din trei ambasadori călări pe cai fără șele, urmați de o numeroasă întovărășire, însă toți dintre comați, clasa de jos a poporului. Cu toate rugămințile ambasadorilor, Traian stăruiește în condițiunile sale pentru încheierea păcii, cu atât mai mult că se simțise atins prin necuviința Dacului de a-i
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Fui și eu... Dar cum făcură o ulcică cu papară, Mi-au bătut căciula-n creștet și m-a dat pe uș - afară. Mă-nciudai urât. În grajduri pusei mâna pe-un cal graur, 720Cu picioarele de ceară și cu șeaua numai aur, De fuior îi era coada, capul lui era curechi, Avea ochii de neghină și gândaci avea-n urechi, Ș-am pornit pe-un deal de cremeni... picioarele se topeau, Coada pîrîe - ndărătu-i, ochi-n capul lui pocneau. 725Cum
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
picioarele se topeau, Coada pîrîe - ndărătu-i, ochi-n capul lui pocneau. 725Cum văzui că nu-i de bine încălecai pe-o prăjină Și mergând pe ea de-a hale v-am spus și eu o minciună. Și încălecînd pe-o șea, v-am spus-o toată așa. {EminescuOpVI 47} FATA-N GRĂDINA DE AUR A fost odat-un împărat - el fu-ncă În vremi de aur, ce nu pot să-ntorn, Când în păduri, în lacuri, lanuri, luncă, Vorbeai cu zeii, de sunai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cal se dete, Se-ntinse leneș, jos pe iarba moale - 75Din tei se scutur flori în a lui plete Și mai că-i vine să nu se mai scoale. Și calu-i paște flori, purtând în spete Presunul lui și șeaua cu paftale, În valea de miros. de râuri plină, 80În umbra dulce bine-i de odină. De-a lui bătrân el își aduse-a minte, Cum îl lăsă și cum porni în lume, Dorind cu o iubire - așa fierbinte: O
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
toate părți. Bată-l focul pe maiorul Că mi-o soldățit amorul, Bată-l focu pe-mpăratul Că mi-o soldățit bărbatul. 180 Pe din sus de berărie Merg doi frați la cătănie. Și unul așa zicea: - Pune, frate, mîna-n șele Să cântăm una cu jele Să ne - audă maicele. Bată-te focul câmpie Mare-mi pare și pustie. Am fost voinic tinerel Și am dat de mare rău, Că doi ani și jumătate 211 {EminescuOpVI 212} Eu am îmblat pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
la uginiță Voi ajunge la graniță, Când a fi la scăpătat Voi ajunge la Mailand. Mailandul e oraș mare Și Mailandul, dragă, are Un cîmpuț lunguț și lat, Acolo voi fi culcat Prin inimă împușcat În sânge roșu scăldat. Pusei șeaua pe murgu Luai drumul de-a lungu, Murgul tare îmi pășea Peste râpi și gropi săria, Mă luai, cotai napoi. Văzui Frâncii după noi Ochi-mi plângeau amândoi Mă luai, cotai nainte Văd sânge până-n genunte. 200 Codru-i alb
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ploat, Nici un mal nu'mi s-a surpat. Dar ți-e mândra, mări, pe pat. Dar voinicul ce-mi făcea? Tare că se spăimânta Și spre casă c-o pornea, La murgul în grajd intra Și tare, mări, -mi ofta. Șeaua pe el când punea, Afară că mi-l scotea Și cruce, mări, -și făcea, Picioru-n scară-mi punea Și spre Olt că mi-și pornea. La margine c-ajungea, Cruce, mări, că-și făcea Și lui murgu că-i zicea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
deal la vale, Căci eu am patru pistoale, Două-s goale două-s pline - Dracul se teme de mine. 230 {EminescuOpVI 231} 212 Slugă, slugă, măi Ioane, Tu ești slugă pe simbrie Cum ți-oi spune așa să fie. Scoate șeaua din cămară Și-mi înșală murgul iară, Că io-s voinic de țară, Duce m-oi din țară-n țară Până-n dalba primăvară, Aste împlini-le-voi Și țara lăsa-mi-o-voi. 213 Spune-mi, spune, pui de cuc, Pe ce cale
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
povară, Puse coada pe spinare Ș-apucă pe iaz la vale, Dar morarul priceput Luă cojocul cel mițos Și mi-l întinse pe jos, Și mai luă și un frâu, Și-o legă de căpătîiu, Și-i dete una-n șele Și o așeză pe măsele. Sacii descărca Și-n coș îi băga Din coș până-n covată, Din covată până sub piatră, De sub piatră Curgea făină curată - Traian se bucura Și pe morar îl dăruia. {EminescuOpVI 301} COLIND Sculați, sculați, boieri
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
chema - îi zise încet la ureche, sărutîndu-l cu dulce: - Nu uita Făt-Frumos, că pe cât vei fi tu departe, eu oi tot plânge. El se uită cu milă la ea, o mîngîiă - dar apoi, desfăcîndu-se de îmbrățoșările ei, se avântă pe șeaua calului și plecă în lume. Trecea prin codri pustii, prin munți cu fruntea ninsă, și când răsărea dintre stânci bătrâne luna cam palidă ca fața unei fete moarte, atunci vedea din când în când cîte-o streanță uriașă atârnată de cer
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
strașnic și eram și eu acolo... și ei au făcut o ulcicuță de papară și m-o dat pe uș - afară. Da mie mi-o fost ciudă, și m-am dus în grajd și mi-am ales un cal cu șeaua de aur, cu trupu de criță, cu picioarele de ceară, cu coada de fuior, cu capul de curechi, cu ochii de neghină, ș-am pornit p-un deal de cremene: picioarele se topiau, coada-i pârâia, ochii pocnia. Ș-am
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
al tălăngii. De jur-împrejurul lacului se ridicau înfrunziți copacii, iar printre coroanele lor se vedea cerul cețos al dimineții. Pe mal, la piciorul podului, între doi stejari tineri, stătea Talpă. Era încremenit, cu buzele albite și ochii holbați. Se ținea în șeaua calului, fără să-și simtă picioarele, cu privirea cusută de chipul lățit și presat pe fâșia untoasă și transparentă. Zogru aluneca unduindu-se, ca o eșarfă purtată de vânt, și înregistra cu nepăsare lumea de dedesubtul său. Erau toate cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
1825 (Berkeley-Los Angeles, 1973), în sp. 26-27. 27 Vezi catalogul expoziției de L. Collobi Ragghianti, La casa italiană nei secoli (Florența, 1948), 35, citat în Îl Museo Stibbert (n. 9 mai sus), IV:1, 32; C. Ragghianti, "Fumetti del Rinascimento", Șele arte, 1:5 (1953), 62-63; La Nazione (12 septembrie 1984), 3; D. Gontard, "Santa Maria del Sacrilegio", FMR, ed. italiană, 17:9 (1991), 117-132; G. Magherini și V. Biotti, L'Isola delle Stinche e i percorsi della follia a Firenze
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
se Împuținează trupul și te Înșearcă așa o tristețe cum n-ai mai sâmțât vreodată. Și Îi vezi pe șei de pe pământ cum se așiază la masă și mâncă, cum se bucură cu gura și cu stomacul și cu toate șele de câte sunt, În timp șe pe tine te cuprinde pustia. Se așeză pe pat alături de mine, privind În gol. Sora mea deschise ușa la bucătĂrie și ieși afară În grădină cu ligheanul În mâini să arunce apa, apoi Începu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
se împuținează trupul și te înșearcă așa o tristețe cum n-ai mai sâmțât vreodată. Și îi vezi pe șei de pe pământ cum se așiază la masă și mâncă, cum se bucură cu gura și cu stomacul și cu toate șele de câte sunt, în timp șe pe tine te cuprinde pustia. Se așeză pe pat alături de mine, privind în gol. Sora mea deschise ușa la bucătărie și ieși afară în grădină cu ligheanul în mâini să arunce apa, apoi începu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]