860 matches
-
greșeli. Toți acei oameni, în seara aceea, aici, se învârteau ca pe un podium, dar ei, categoria lor, nu va fi niciodată pe scena istoriei decât decorativ, ca actorii care toată viața intră și ies cu o tavă și un șervet pe mână, în rest așteptând - fumând sau căscând - în culise fără vreo finalitate, unii din ei crezând, totuși, că vor fi chemați să joace în rolul lui Hamlet, măcar o dată, și că o asemenea zi va trebui să vină. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
fură inundate de lumina pală a primei zile de Crăciun. O oră după aceea, și ea și doamna Pavel se ridicară de la locurile lor, începură să strângă tacâmurile, farfuriile, paharele și le spălară în bucătăria cu apă încălzită anume, scuturară șervetele și fețele de masă, iar la urmă terminară măturând în cele trei odăi și în hol, reașezară covoarele, astfel că spre mijlocul dimineții totul fu ca în ajun la aceeași oră. Parcă nu fusese nimeni în casa înveselită peste noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
era spre lăsarea serii, iar vara pe sfârșite. - Bine ați venit! ne întâmpină el, sincer vesel de aglomerarea tinerească a curții lui. Ce v-a găsit doctorul, doamnă? o întrebă pe Ana, sărutându-i mâna, iar doamna Pavel, cu un șervet peste umăr, își deschise brațele să le îmbrățișeze, întâi pe fiica ce se afla lângă ea, apoi pe Ana care, după ce întâmpinările se terminară se întoarse spre domnul Pavel, în timp ce acesta se așeza pe scaun: - Domnule Pavel, culmea e că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
măsură când descoperise că Ruby si Matt o făcuseră Într-unul din vestiarele de la French Connections. Și, cu doi ani În urmă, când Ruby Îi făcuse cadou de ziua ei un vibrator Iepurașul Neastâmpărat, crezuse că e un suport pentru șervete de hârtie. —E atât de ciudat, zise Ruby. În toți anii ăștia crezi că cunoști bine pe cineva și la un moment dat descoperi că te-ai Înșelat. Cum de nu mi-ai spus niciodată? Ți-am zis despre mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
este complet; toate piesele pentru exercițiu sunt ținute pe o tavă sau Într-un coș; -fiecare exercițiu are un loc specific pe raft; -oglindă este agățata la Înălțimea copiilor; -lângă oglindă este un coș conținând unelte pentru igienă personală—săpun, șervetele, perie de păr, pieptăn etc.; -materialele de curățenie sunt plasate la Îndemână copiilor—mătură, făraș, cârpe, găleată și burete. Metodă Montessori pune accentul pe „a Învăța să Înveți”. Un mediu pregătit oferă copilului mic posibilități nelimitate să experimenteze situați care
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
îngroapă stârvul micului meu hamster sub tufișul de trandafiri din grădina de legume și pe urmă încropește din câteva pietre o cruciuliță, ca să nu fie săpat mormântul la toamnă. Ascultă ce-ți spun, papa! (Domnul Kovacic învelește animalul într-un șervet si îl pune în buzunarul hainei) DOMNUL KOVACIC: Mâine... mâine, când totul va fi trecut, tot ceea ce seamănă cu ziua de azi... când ziua de azi va fi cu totul și cu totul îngropată, atunci am să îngrop și hamsterul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ceva din tine. Stăpâna casei are grija esențială ca tot ce are legătură cu modalitatea de a primi - întâmpinare, decorație, mâncare - să fie o imagine măgulitoare despre ea însăși: o pânză de păianjen în sufragerie, o friptură arsă, o un șervet prost împăturit sunt tot atâtea motive de "dezonoare" pe care pe care ea le resimte cu o profundă suferință, pentru că aceste rateuri sunt tot atâtea atingeri directe la prestigiul ei, la imaginea pe care o dă despre ea însăși. Și
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-ului - "jardiniere joasă, în faianță sau răchită, umplută cu flori naturale și înconjurată de farfurii cu fursecuri și cu bomboane, de compotiere umplute de fructe, etc." - contribuie la punerea în valoare a mâncărurilor. Bineînțeles, albeața feței de masă este indispensabilă, șervetul pliat (cu pâinea în interior), destul loc pentru fiecare conviv ca să nu fie înghesuit, diferitele pahare care îi lasă libertatea de a alege băutura (carafa cu apă este obligatoriu prezentă) și care anunță varietatea vinurilor. Serviciul nu trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Interior), nespectaculosul exercită o fascinație sui generis. Până și afară, tentează un "univers dens și mic". Într-o altă Elegie, spațiul casnic pare centru de rezonanțe odorifere, tărâm aproape magic: Bucătării, bucătării de vară, Creme de zahăr ars strălucitoare, Mari șervete de-azur, dulapuri-sfinxe, Dulci utopii din linguri vechi prelinse (...) Miresmele iau foc de la perdele, Luminile s-așează lin pe scaun, Din cratițe bea lapte prins un faun... Dacă aici tabloul de gen se înscrie (aparent) în cadrele normalității, un Emil
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mesei. Cea de-a patra sub diviziune a foii de zestre se referă la activitatea domestică a tinerei și la locul pe care aceasta trebuie să-l ocupe în bucătăria familiei. Prosoapele de față și de mâini (12-24), ștergarele și șervetele de bucătărie (6- 12), fețele de masă (2-4) abundă într-o descriere plină de detalii asupra calității, cantității sau utilității fiecărui obiect. Duzina de linguri apare întotdeauna alături de cea de cuțite, ambele din argint, de cele șase talere de cositor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
locul celor de aur, dar și acestea apar destul de rar și mai ales la țăranii înstăriți. Cearșafuri, fețe de pernă, fețe de masă, cergi, scoarțe sau covoare se țes în casă din in, bumbac, borangic sau lână. Nu lipsesc nici șervetele, ștergarele sau peșchirele de „obraz“, de „mâini“, de „oglindire“, talere le de cositor sau aramă, cuțite, linguri, dar toate din meta le proaste. Salba și cununa de bani sunt și aici prezente, deși valoarea banilor se schimbă, monede simple, curente
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lucruri le care lipsesc se numără în primul rând cele care fac parte din zestre: haine, bijuterii, vase de bucătărie, lenjerie. Barbu pescarul a vândut de la mărgelele de urmuz și dimensiuni de alagea și până la ii, basmale, batiste, și chiar șervetele din bucătărie și plap ma de pe pat. A risipi zestrea sau a vinde lucrurile din casă constituie o con dui tă dezonorantă din partea partenerului. Economia, și așa precară, a multor cupluri nu supraviețuiește în atare condiții. Din acest motiv, soția
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Dacă ar fi să-l credem pe soț, fe me ia a furat toată prăvălia: „35 de coți de pânză, 1 ro che de mal teh, 1 roche de ci te ra de In dia, 4 to puri marame, 12 șervete, 1 fes roșu, 3 peșchire lungi, 6 șervete, 3 cămăși de pân ză, 1 dimensiuni de borangic, 1 cole dă fir, 1 pereche de conduri etc.“. Într-una din zile a gă sit în târg pe un mușteriu ce tocmai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fe me ia a furat toată prăvălia: „35 de coți de pânză, 1 ro che de mal teh, 1 roche de ci te ra de In dia, 4 to puri marame, 12 șervete, 1 fes roșu, 3 peșchire lungi, 6 șervete, 3 cămăși de pân ză, 1 dimensiuni de borangic, 1 cole dă fir, 1 pereche de conduri etc.“. Într-una din zile a gă sit în târg pe un mușteriu ce tocmai cumpărase opt coți de stam bă șa liu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Nici la mort natural nu ar fi venit să-l vadă, că era atunci mare secetă și toată lumea s-a bucurat ce am făcut noi copiii. O nașă a mea a făcut un băiat popă și i-a atîrnat un șervet mare de gît, frumos și i-a citit popa de mort, cum se face la un mort mare. Și după asta am luat pe la ora patru mortu și l-am plimbat prin sat într-un cărucior. Toată lumea ieșea și ne
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mai târziu la București și Craiova. Comedia într-un act V-a venit numirea, jucată la Naționalul ieșean în 1922, dar scoasă de pe afiș din cauza unui incident extraliterar, indica dezinvoltură în mânuirea procedeelor farsei și vervă. „Cronica gastronomică”, „Însemnări pe șervet”, „Gastronomice”, presărate de-a lungul timpului în reviste literare și de tip magazin rămân, dincolo de performanțele lor în materie, opera unui estet al bucătăriei și al cramei. Ca și pamfletele argheziene, unde virtuozitatea și alchimia limbajului distrag atenția de la pretextul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
nepoți: "Erau cartele pentru alimente, pentru haine. Îmi aduc aminte de cuvintele acestea: "am luat material [textil] pe puncte". [...] și acuma, la mine în casă, eu am fețe de masă făcute din "materiale luate pe puncte". Erau sub formă de șervete la care mama le punea câte o danteluță, le îmbina, le făcea fețe de masă. Batiste, tot așa, la metru se cumpărau. Deci eu am fețe de masă [de atunci] pe care le folosesc la bucătărie. Nu-i plac fiicei
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
am fețe de masă [de atunci] pe care le folosesc la bucătărie. Nu-i plac fiicei mele deloc, a zis că parcă pun batiste pe masă. Dar [...] vă dați seama că materialul ăla rezistă de atâta amar de vreme?". Modestele șervete sunt, în sine, o lecție clasică de economie casnică. Ca și aprecierea asociată pentru abilitățile culinare și cele didactice (intelectuale), ele sunt o dovadă că principiile educației feminine de tip burghez și central-european5 au traversat, cu puține amendamente, o succesiune
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cerc deasupra urechilor și o desface astfel de pe partea osoasă; după această operație el răzăluiește curat toată partea cărnoasă cu o coastă de bou, apoi, lucrând această piele în mâini pentru a o înmuia, face din ea un soi de șervet cu care se slujește la masă. Sciții anină aceste piei astfel pregătite de frâul calului pe care umblă, și se mândresc cu asemenea trofee. Cel ce are mai multe piei trece de cel mai voinic. Sunt chiar unii care fac
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
arăt eu ceva ce știi deja!" Fără efectul surpriză subversiunea e ca berea trezită. Și, spre a preîntâmpina un asemenea neajuns, de care deveni brusc conștient, sorbi cu nădejde din pahar. După ce-și șterse colțurile gurii de spumă cu șervetul de masă din bumbac apretat, descoperi pe el urma unui adevăr mult mai înalt și mai subtil, pe care se grăbi să-l împărtășească și interlocutorului său: − Dobândim prin naștere o uniformă fără pată, dar, mai devreme sau mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se desfășoare cu peripeții, trebuie să ținem cont de următoarele sfaturi: - o persoană bine crescută nu va sta niciodată prea aproape, nici prea departe de masă, pentru a evita accidentele: pahare răsturnate, tacâmuri căzute sau pete pe fața de masă; - șervetul, pe jumătate desfăcut, se pune pe genunchi, nu pe piept; - nu se mănâncă nici prea repede, nici prea încet, fără plescăituri și nu se va vorbi cu gura plină; - pâinea nu se mușcă, nu se taie cu cuțitul, ci se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
spumoasă, se încorporează pe rând ouăle, se adaugă treptat făina cernută, cu praful de copt. Se subțiază cu vin pus treptat. La final, se pune cașcavalul ras. Se amestecă ușor în compoziție și măslinele tăiate în sferturi, zvântate într-un șervet și presărate cu făina. În felul acesta nu vor cădea la fundul formei. La fel se procedează și cu jambonul. Se unge cu unt o formă de chec; se tapetează cu faină, se toarnă totul înăuntru. Forma trebuie sa fie
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
pesmet, * 25 grame sare, * 2 grame piper proaspăt măcinat. MOD DE PREPARARE: Ceapa se curăță de foile uscate, se spală, se taie felii, se opărește și se răcește. Se curăță carnea de pielițe, se spală și se tamponează cu un șervet. Se taie carnea în bucăți de 3-4 cm și se toacă împreună cu ceapa. Pâinea se înmoaie, se stoarce, verdeața se curăță de cotoare și se taie mărunt. Usturoiul se curăță, se pisează, ouăle se spală, se dezinfectează, se clătesc, se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
grame stafide, * sare, * coajă de portocală sau de lămâie confiată. MOD DE PREPARARE: Se dizolvă drojdia în apă caldă, se adaugă un pumn de făină și se amestecă, apoi se pune acest aluat într-un castron, se acoperă cu un șervet și se lasă să crească la loc cald. Făina cernută rămasă se amestecă cu zahăr, ou, unt, lapte, un vârf de cuțit de sare și se adaugă în aluatul dospit, iar dacă este necesar se adaugă apă caldă suficientă pentru
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
mîncare, cină, bucătărie, prînz, a invita, a servi, bufet, veselă, cantină, festin, tacîmuri, sărbătoare, cafenea, meniu, nuntă, șervețel, azimă, gastronomie, seară, oră, farfurie, a împărtăși, colectiv, a mînca, împreună, ceai, comesean, a cina, ceașcă, gală, recepție, zi, intrare, desert, birou, șervet, scump, special, a plăti, a pregăti, ușor, hartă, bucată, noi, frugal, general, noapte, a pune, băutură, regiune, curs, pahar, metonimie, gazdă, mediu, mare, după, la, recipient...". Analiza testului asociativ aplicat pe "a mînca" la eșantionul de francezi este mult mai
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]