3,279 matches
-
la Iapa, până la fântâna lui Milian, se mergea pe valea lungă între Iapa și Dealul Mare, se ajunge în Deal, la Toacă, se cobora la vale prin pădure la Buhoci, pe din jos de Viforăni, apoi se merge pe lungul șes al Siretului, se trecea podul de la Siret, apoi, după alți 5 km, se trecea podul Bistriței și se intra în Bacău. Cap. II - Sate și locuitori pe Valea Dunavșțului și Dunaviciorului II. 1 Caracteristici ale așezșrilor din Colinele Tutovei. Așezșrile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca subdiviziuni teritoriale. Și în satele de răzeși țarinile erau înconjurate de garduri și erau porți de ieșire. șarinile formate din loturi și ogoare (sub un hectar) s-au extins odată cu defrișările și creșterea cererii de cereale. De asemenea, în șesuri au apărut loturi de fânea (delnițe), iar izlazurile erau situate, de regulă, pe versanții improprii culturilor agricole. Dacă asupra loturilor, ogoarelor, țarinilor, se mai făcea simțită influența obștii, viile și livezile erau libere de orice amestec al comunității. Interesul obștesc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ai schitului sau mănăstirii „unde a fost Costea Călugărul”, să fi locuit apoi pe Runc, apoi să se fi așezat cu loc de casă și grădină pe stânga pârâului Sălașu Roșu și în intrândul deschis în dealul din dreapta care mărginește șesul îngust al pârâului. Tot acolo s-ar fi așezat și locuitorii din „cartierul” Sălașele, care nu poate fi un cătun locuit de răzeșii din Fruntești; sălașe, după cum menționează documentele medievale, se referă la adăposturi ale robilor țigani. Un document din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la șandură, spre nord-vest s-au stabilit cei din familia Puiu (zis Cucoș), apoi Galeș și familia Rusu, dar și familiile Călin și Ignătescu (zis Cercel), Rusu (Șorea). între gospodăriile și proprietățile familiilor Puiu și Rusu s-a stabilit spre șesul Dunavățului familia Pâțu, venită din Botoșana (familia Pâțu este și în Cașvana; un Pâțu este profesor de istorie și directorul școlii din Cașvana) și familia Foșlea căreia nu și se cunoaște locul de origine. De la fântâna lui Pâțu și de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trei categorii, în funcție de numărul vitelor de muncă (boi de tracțiune sau cai): a) fruntași, cu 4 boi, b) mijlocași, cu 2 boi și c) pălmași, fără animale de tracțiune. De asemenea, legea inea seama și de loc, de regiune - deal, șes sau munte - în acordarea unor suprafețe de pământ mai mari sau mai mici. Au fost avuți în vedere cei neputincioși (nevolnici), văduvele fără copii, țăranii care nu au prestat muncă de clacă primeau doar locă de casă și de grădină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
brutăria și coșarele proprietarului (Gura Știubienei) și până la pădure și moșia Tarnița, înspre răsărit. 5. Locul numit Hălmaciu, situat în dreapta pârâului Dunavăț și la nord-nordvest de drumul ce merge de la Gura Știubienii spre Rusești și Slobozia, până la pădurea Hălmaciu, excluzând șesul și fânețele care rămân proprietarului. 6. Partea de sud a locului numit Dealul Velniței, mărginit cu pădurea Hălmaciu la răsărit, cu proprietățile locuitorilor din Fruntești la sud și cu proprietățile moștenitorilor defunctei Eufrosina Rosetti. 7. Locul numit Runcul, începând dinspre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
desemnat Vasile Roman Pușcuță. Comisia a stabilit suprafața totală a moșiei pe baza declarației Virginiei Lambrino și a lucrărilor de expropriere din 1919. Moșia avea 1012 ha din care suprafața cultivabilă 745 ha, fiind considerată ca moșie situat geografică la șes, deși era în regiunea dealurilor de nordest din județul Bacău. Comisia a examinat tabelele cu vitele existente, aflate la primărie, constatând că în Valea Boțului erau 47 vite mari, iar în satul Lunca 754 vite mari, în total 811 capete
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
județul Bacău. Comisia a examinat tabelele cu vitele existente, aflate la primărie, constatând că în Valea Boțului erau 47 vite mari, iar în satul Lunca 754 vite mari, în total 811 capete vite mari. Socotindu-se ca pentru regiunea de șes câte 3 vite la un hectar de pășunat, erau necesare 270 ha izlaz. Cele 745 ha expropriabile erau compuse din următoarele terenuri: 1. 6 ha imaș impropriu arăturii, fosta vie a căpitanului Boteanu; 2. 2 ha imaș impropriu arăturii, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau dați ca tribut migratorilor care nu îmbrățișaseră religia mahomedană: pecenegii, cumanii, uzii, bulgarii și ungurii. Mongolo-tătarii, trecuți la mahomedanism, erau opriți de a consuma carnea unui animal considerat spurcat. În tot arealul românesc, cu precădere în zonele joase, de șes, creștea calul sălbatic. Din acest cal sălbatic, încrucișat cu caii domestici, dar și cu caii migratorilor asiatici, au rezultat caii moldovenești renumiți, despre care vorbește Dimitrie Cantemir. Când comunitățile românești s-au organizat în uniuni de obști, capabile să opună
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numerar, încât țăranii „pot să-și ducă traiul, dar să plătească și dajdiile cele mai grele pe care le cer turcii”. Tot Dimitrie Cantemir ne informează despre soiurile de cai și boi, mai mici la munte și mai mari la șes, despre faptul că, anual, pentru aprovizionarea Constantinopolului se cumpărau din Moldova 60.000 de oi, „cu carnea deosebit de gustoasă și ușor de mistuit.” „ÎRegiunile de câmpie au însă cai mai mari, falnici, renumiți prin frumusețea armonioasă a făpturii, prin iuțeala
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vapori (folosea forța aburului dat de un cazan încălzit cu lemne sau cu paie, pe la anul 1870 și a adusă și un meseriaș străin s-o poarte.53 Moara lui Sterian, având ca mecanică pe Iacob Vadanovici, era instalată pe șesul de la Tache Iacobeanu, în fața colii. Tot acolo, mecanicul Iacob Vadanovici instala și mașina de treierat (batoza), folosind același „vapor” cu care funcționa moara. Urmașii lui s-au integrat 210 societății românești și satului Lunca, îndeplinind, pânăă la vânzarea moșiei Dobreana
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a început să fie pusă la lucru în 1886. Iată cum își amintește Toader Gh. Miron Boca începutul construcției școlii și contribuția lui Gh. Sterian: „în timpul construcției, l-am văzut pe Gh. Sterian cum cioplea lemn pentru construcția școlii, pe șes, în față, unde se construia școala (azi Căminul Cultural)” - zice el greșind! Era prin 1962-1964, după câte îmi amintesc, biblioteca comunală, Căminul Cultural era în clădirea alăturată, construită după primul război mondial, în 19251927), era și el printre lucrători. L-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
l-a plivit, La voinici l-a dăruit, La voinci fără musta Cenvașă să strângă-n brață... * Tot picior după picior Că de asta mi-a fost dor. Hai mai iute și-i dai drumul Că s-anfuriat nebunul. * Floricică de pe șes Te-a iubit badea pe mers, Că Și-i mersul legănat și hurmuzul revărsat De bădișa cumpărat. Horele se organizau în zilele de sărbătoare și în celelalte sate ale comunei, fie în bătătura crâșmelor, fie pe imaș, locul de adunare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în ce consta acest „joc” și după care scenariu se organiza. Denumirea ne duce cu gândul la mocani, oameni de la munte și de sub munte, crescători de oi, care străbăteau țara cu turmele lor când plecau în „transhumanță” - de la munte la șes, în luncile și bălțile Siretului, Prutului și Dunării. Cum de a ajunsă „Mocănașul” în Fruntești este mai dificil de aflat, însă poate fi pusă în legătură cu trecerea, an de an, a românilor de la munte și de peste munți, din Ardeal, în Moldova
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se desfăceau, tricouri și chiloți cumpărați de cei care nu aveau de la asociație, transportul și mâncarea aproape că nici nu contau, dar se juca cu ambiție, total dezinteresat, pentru frumusețea jocului și a întrecerii. Echipa beneficia de un teren pe șesul de lângă grajdurile CAP-ului și de lâng coala generală, care n-a trebuit decât marcat, restul era de la Dumnezeu: plat, făr nici cea mai mică denivelare și cu un gazon natural de cea mai bună calitate. Pe acel șesă și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ha vie, 3000 oi, 200 vaci, 30-40 caii, 20 boi, pe lâng tractoare, selector, moară cu ciocănele, atelier de reparații. La început, CAP-ul nu avea sediu propriu, apoi toată gospodăria cu instalații, ateliere, grajduri, magazii s-au construit pe șesul dintre biserică și casa preotului Gheorghe Antohi. Specialistul CAP-ului Fruntești a fost inginerul agronom Șanta, maghiar, care a rămasă să trăiască în Fruntești. Inițial, lotul de folosință dat fiecărui membru cooperator era de 8 ari, apoi s-au mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
negru interior, la cel adevărat, cu onestitatea fundamentală care mă Împiedică să fiu o dezmățată totală, făcându-mă să-mi conștientizez păcatele. Călăreau pe lângă stâncă și Amory aruncă o privire În zare. Acolo unde peretele de piatră se Întâlnea cu șesul drept, cu treizeci de metri mai jos, un curs de apă Întunecată desena o linie clară, Întreruptă de luciri minuscule În apa iute curgătoare. - Mizerabilă, mizerabilă lume veche! a izbucnit pe neașteptate Eleanor. Iar cel mai nefericit lucru dintre toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Subțirel, Văruit în alb de lapte, Strigoi, Rupt din veacul de apoi, Vrej de șoapte, Din bici ud și din țăpoi Hăituit de Miaza Noapte. ISARLÎK Pentru mai dreapta cinstire a lumii lui Anton Pann La vreo Dunăre turcească, Pe șes veșted, cu tutun, La mijloc de Rău și Bun, Pîn' la cer frîngîndu-și treapta, Trebuie să înflorească: Alba, Dreapta Isarlîk! Ruptă din coastă de soare! Cu glas galeș, de unsoare, Ce te-ajunge-așa de lin, Când un sfânt de muezin Fâlfâie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
bolnavă-a carpenului sur Ce se desfrunzește, scuturând în sus, Foile-n azur. Cine vrea să plângă, cine să jelească Vie să asculte-ndemnul nențeles, Și cu ochii-n facla plopilor cerească Să-și îngroape umbra-n umbra lor, în șes." Dar aceste acorduri nu rezultă dintr-o tehnică precisă, voluntară (atunci numai, ar fi adevărate câștiguri pentru poezia noastră). Sunt manifestațiuni ale jocului numerelor mari. Să nu uităm că Eliade a scris Sburătorul. Tot așa absurditatea dicté-ului surarealist ajunge să
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
din d-sa pe alocurea un semănătoristo-poporanist reușit. Viața românească îl revendică cu drept cuvânt. Majoritatea Cuvintelor potrivite, când nu sunt ortodoxe (în felul d-lui Nichifor Crainic), sunt sigur semănătoriste. Iată: "Plugule, cin' te-a născocit Ca să frămânți a șesurilor coaje Și să-nlesnești banala noastră vraje De-a scoate-n urmă bobul însutit?" (Plugul) " El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n țară, de la vatră. Când îi privești împiedicați în fier, Par, le de bronz și vitele-i de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
finalizează inventarul petelor din Soare. „Rondeluri”, „Nopți de Noiembrie, Decembrie” - nu există; „O umbră cântă depresivă prin cartiere, tristă”; „Cuvinte potrivite” - drept operă de ceasornicar, „Flori de mucegai” - o putrefacție lipsită de har; Înlăturați „îngerii care cântau în poeme”; Închise „Șesurile natale” pentru o vreme; „Pe Argeș în sus” se așternuse praf de tăcere, Și peste „Lancrămul” cufundat în mare durere; „Oul dogmatic” - plecat „După melci” într-un „Joc secund”; „Monolog în Babilon” - supărător de profund; Undeva se adla un coș
NEMURIREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361298_a_362627]
-
lumière est, au fait, une étude clinique de cette société soumise à l'oeil critique, à l'inter-relation enfants-parents, élèves-professeurs, mais aussi une suave chanson de l'amour et le respect particulier que l'auteure nourrit à l'adresse de șes parents, auxquels elle a dédié toute son existence, autant avânt leur naissance céleste, qu'après. Un journal murmuré, de la chance ( manquée) d'une autre vie, un pays de la peine et de l'humiliation de ne pas être ce que leș
LA MAISON AUX BRODERIES DE LUMIÈRE (CASA CU BRODERII DE LUMINĂ) – DE PROF. VIRGINIA BOGDAN (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363908_a_365237]
-
lumière est, au fait, une étude clinique de cette société soumise à l'oeil critique, à l'inter-relation enfants-parents, élèves-professeurs, mais aussi une suave chanson de l'amour et le respect particulier que l'auteure nourrit à l'adresse de șes parents, auxquels elle a dédié toute son existence, autant avânt leur naissance céleste, qu'après. Un journal murmuré, de la chance ( manquée) d'une autre vie, un pays de la peine et de l'humiliation de ne pas être ce que leș
CASA CU BRODERII DE LUMINĂ (LA MAISON AUX BRODERIES DE LUMIÈRE) O CARTE JURNAL A SCRIITOAREI VIRGINIA BOGDAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363904_a_365233]
-
șapte secțiuni, numerotate cu cifre române, I - VII (fiecare secțiune încorolând, „tematic“, de la patru / cinci, până la douăzeci de capitole, semnate de remarcabile personalități ale cercetării științifice și ale creației literare): I) Avangardă și avatarurile sale. Manifestele Dada / L'Avant-Garde et Șes Avatars. Leș Manifestes Dada / The Avant-Garde and Its Avatars. The Dada Manifestos (unde se remarcă analiști / cercetători de fenomen dadaist, ori scriitori din sfera avangardismului cu contribuții puse sub incandescente peceți stilistice: Tristan Tzara - «Manifeste de monsieur Antipyrine», Michel Sanouillet
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
din lemn, dar și din beton și vopsite în tot spectrul coloristic posibil. Era un oraș al culorilor. Casele erau înșiruite dea lungul străzilor având temeliile ieșite direct din trotuar, fără curți și fără garduri, fie pe coline sau pe șes, cam asemănătoare ca arhitectură, nu mai înalte de două-trei etaje cu mansardă cu tot, un oraș ca în cărțile viu colorate ale lui Kristian Andersen, în care editura a dorit să atragă interesul celor mici nu numai prin poveștile nemuritoare
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]