1,046 matches
-
Anul Internațional al Persoanelor Vârstnice, fără însă a anula prin aceasta Rezoluția 45/1/06/1991. Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Moldova Nouă s-a menținut consecvent pe linia activității continue a membrilor săi, începând încă din 1997 organizarea Șezătorilor bătrânilor, organizarea unor simpozioane cu tematică adecvată, „Viitorul bătrânilor”, ” Viața bătrânilor, prezent și viitor”, „Morala creștină, reflectată în relațiile dintre părinți și copii”. Această ultimă temă a fost prezentată la Simpozionul Internațional „Solidaritate între generații”, care a avut loc la
BĂTRÂNII NU TREBUIE UITAŢI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371224_a_372553]
-
-ți este drag. Evident, scriindu-l, am avut un singur gând - să ilustrez prin text, viața satului, ulița și portița de lângă ea, locul unde fata primea ,,pe-ascuns" câte o gură. Nu am dorit să fie uitată din cântecul popular, șezătoarea - unul din locul de întâlnire al tinerilor. Aici, tinerii se întâlneau, se distrau așa cum știau mai frumos, și nu de puține ori, tot aici, în șezătoare, izvora primul fior al dragostei dintre fată și fecior, ajungându-se chiar și la
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]
-
pe-ascuns" câte o gură. Nu am dorit să fie uitată din cântecul popular, șezătoarea - unul din locul de întâlnire al tinerilor. Aici, tinerii se întâlneau, se distrau așa cum știau mai frumos, și nu de puține ori, tot aici, în șezătoare, izvora primul fior al dragostei dintre fată și fecior, ajungându-se chiar și la nuntă. Azi, și tu știi bine, viața satului s-a schimbat. Ba chiar nu mai avem șezători! Sunt obiceiuri pierdute, despre care am ajuns doar să
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]
-
frumos, și nu de puține ori, tot aici, în șezătoare, izvora primul fior al dragostei dintre fată și fecior, ajungându-se chiar și la nuntă. Azi, și tu știi bine, viața satului s-a schimbat. Ba chiar nu mai avem șezători! Sunt obiceiuri pierdute, despre care am ajuns doar să scriem. Marele păcat este că nu le mai punem în valoare. Nu se mai fac șezători și nici nu se mai fură fusul fetei, iar fata, de ce să nu recunoaștem, poate
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]
-
Azi, și tu știi bine, viața satului s-a schimbat. Ba chiar nu mai avem șezători! Sunt obiceiuri pierdute, despre care am ajuns doar să scriem. Marele păcat este că nu le mai punem în valoare. Nu se mai fac șezători și nici nu se mai fură fusul fetei, iar fata, de ce să nu recunoaștem, poate că nici nu mai știe toarce. Azi tindem, și pe bună dreptate, spre o lume modernă. E și ăsta un principiu de viață sănătos, dar
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]
-
copiilor acelei mirese, care a avut un destin fericit alături de salvatorul ei. S-a dat startul activității prin interpretarea unor cântece vechi, culese de la bătrânii satului și pe care micuții le-au interpretat minunat. S-a continuat cu prezentarea unei șezători, în care s-au rostit cu generozitate zicători, glume, cântece, proverbe și alte ziceri specifice unui eveniment cum este claca. Mesele erau pline cu porumb fiert, gogoși calde, mere și covrigi, care au făcut deliciul invitaților. În sală era amenajat
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
noștri, care au întotdeauna un farmec aparte. O adevărată lecție de istorie a fost expunerea acestor obiecte vechi și merită multe aplauze cei care le-au adus acolo în sală, recreând astfel imaginea interiorului unei gospodării din zona Brăilei. Momentul șezătorii a fost pus în scenă de elevii movileni sub îndrumarea profesoarei Ionica Ciocârlan, care a mărturisit celor prezenți, cât de emoționată era, pe vremea când mama sa organiza la casa părintească un astfel de eveniment. Cum se umplea casa de
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
în același timp, cu evlavie, rugăciunea ,,Tatăl nostru”. Abia apoi s-au făcut auzite glumele, iar lâna părea că se toarce singură pe vârtelnița din colțul scenei, unde o bunică ne arăta cum se face acest lucru. Cântecele vesele rostite în timpul șezătorii au strecurat un fior plăcut în sufletele spectatorilor, ale oamenilor buni care s-au strâns acolo, căci omul bun e ca o comoară, de aceea trebuie prețuit, după cum ne-a amintitun copil, participant la clacă. După șezătoare a urcat pe
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
vesele rostite în timpul șezătorii au strecurat un fior plăcut în sufletele spectatorilor, ale oamenilor buni care s-au strâns acolo, căci omul bun e ca o comoară, de aceea trebuie prețuit, după cum ne-a amintitun copil, participant la clacă. După șezătoare a urcat pe scenă grupul elevilor din Vădeni, ce ne-au încântat cu dansurile specifice zonei muntene, dar și cu minunatele costume naționale pe care le purtau. Ritualul nunții, cu bărbieritul mirelui, gătitul bradului, pregătirea miresei pentru ceremonie, dar și
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
Portrete. Reflecții), Editura Areopag, București, 2014, 272 pagini ... Motto: „Cartea lui Ciprian Voicilă, „Sfinții de lângă noi - Întâmplări, portrete, reflecții”, este un puzzle încântător de eseistică urbană, file de pateric contemporan, exerciții de admirație și uluitoare minuni. O carte ca o șezătoare de suflet, cu întâmplări din vremea de azi, care, oricum ar fi ea, este vremea mântuirii noastre. Scrisă într-un stil cald, familiar, lipsită de metafore fără rost și zorzoane lingvistice, cartea se așază într-un firesc al veșniciei de
CIPRIAN VOICILĂ, SFINŢII DE LÂNGĂ NOI, (ÎNTÂMPLĂRI. PORTRETE. REFLECŢII), EDITURA AREOPAG, BUCUREŞTI, 2014, 272 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347939_a_349268]
-
apă, altul cu votcă, rugându-l să aleagă. Preda bea paharul cu votcă (nu se știe dacă a mai baut și apă) și se întoarce în cameră. A doua zi, pe la ora opt, trebuia să plece în Vrancea la o șezătoare literară. Prietenii cu care trebuia să meargă, văzând că nu mai apare, se duc la cameră să-l ia. Dar îl găsesc mort, trântit cu fața în jos, cu o mână atârnându-i pe margineapatului. Diagnosticul pus de doctori a
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347271_a_348600]
-
noiembrie 1926. Lui nea Mitică îi este dor de locul unde s-a născut și a crescut: „Satul meu, grădină dulce,/ Din tine nu m-aș mai duce,/ De mirosul florilor,/ De dragul feciorilor,/ De mirosul la o floare,/ De dragul la șezătoare”." Lectura "Exilului românesc la mijloc de secol XX" , chiar luată și izolat, dezvăluie o carte singulară, plină de insolit, uimitoare la tot pasul, o proză pe alocuri neașteptat de modernă, pe alocuri desuetă dar plină de prețiozitate și naturalețe, de
GRĂDINILE SUSPENDATE ALE EXILULUI ROMÂNESC de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346776_a_348105]
-
au găsit școlarii și preșcolarii din Școala Țepeș Vodă, structură aparținând Școlii Gimnaziale Movila Miresii din județul Brăila. Îndrumați de cadrele didactice de aici, institutor Amalia Elena Rascarache, prof. înv. primar Gianina Lazăr și educator Cristina Mîrzea, au organizat o șezătoare cu ocazia sărbătorii Sfântului Mucenic Dimitre Izvorâtorul de Mir, patronul spiritual al acestei ... Citește mai mult De ziua patronului spiritual al Școlii Țepeș Vodă, Sf. Mucenic DimitrieDe fiecare dată când cineva drag este aniversat, strecori pensula în acuarela inimii și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
au găsit școlarii și preșcolarii din Școala Țepeș Vodă, structură aparținând Școlii Gimnaziale Movila Miresii din județul Brăila. Îndrumați de cadrele didactice de aici, institutor Amalia Elena Rascarache, prof. înv. primar Gianina Lazăr și educator Cristina Mîrzea, au organizat o șezătoare cu ocazia sărbătorii Sfântului Mucenic Dimitre Izvorâtorul de Mir, patronul spiritual al acestei ... VIII. POVESTEA IEPURAȘILOR PITICI, de Cornelia Vîju , publicat în Ediția nr. 2115 din 15 octombrie 2016. Iepurilă și Iepurica sunt doi iepurași pitici care au apărut în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
de tăiat lemne, într-o poziție de credeai că-i viu. Sătenii au venit să-l vadă, mirându-se și bucurându-se, în același timp, făcându-și cruce... Vânătoarea Lupului Sur a intrat în folclorul satului, fiind povestită la fiecare șezătoare din sat, ierni la rând. * * * La vremea adolescenței, l-am întrebat pe bunicul: - Cum de-ai putut să vânezi o asemenea frumusețe de lup?! Bunicul a rămas pe gânduri, surprins de întrebarea mea. El uitase ce povestise într-o seară
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului MIORIȚA - DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE Profesor Emeritus al Universității ,,Al. I. Cuza” din Iași, etnolog, estetician și istoric literar, Petru Ursache (1931- 2013), autor al unor volume de referință, dintre care amintim: Șezătoarea în contextul folcloristicii (1972), Poetică folclorică (1976), Camera Sambo. Introducere în opera lui Mircea Eliade (1993, edițția a II-a în 2008), Etnoestetica (1998), Etnosofia (2006, iar în 2013, ediția revăzută și augumentată de autor) ș.a., ne-a mai dăruit
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
De la Macea se poate ajunge, pe câmp roditor pe la Fâșie, cum o denumesc și azi sătenii mei ...fâșie ..care a făcut ..multe victime! Portul, jocul, graiul situat între dialectul ardelean și cel crișean l-a însoțit pa țăranul măcean la șezători, care la Macea se numeau-" A mere cu lucru" -Cu cosele, croșetat, nățuit ,cu desfăcut coceni, cu ales pasula, grâu, degustat de vin .. ori must. Rapsodul local, Ioan Ardelean Alexandru, mere ..acum "CU SCRISU" și a dat satului o CARTE
LANSARE DE CARTE DUMINICĂ LA MACEA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372245_a_373574]
-
ce vor deveni; fiii aducându-și cu drag aminte și cinstindu-și mama prin pomenire: ,, Așa făcea mama!"; - Să-Ți unești frații, fiii! ... la bine și la rău, la muncă și la odihnă, reînviind jocurile în aer liber ale țâncilor, ,, șezătorile" de altădată sau ,,poiana lui Iocan" în ziua a șaptea sau în zi de sărbătoare. - Să dăinuiești prin IUBIRE, în veci! Un ison al doinei populare românești este presărat cu o scurtă parafrazare a unui vers din creația marelui demiurg
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
din nou vremea noastră. Un an întreg să fi ținut iarna și tot nu ne-am fi săturat de săniuș, de însfințitele colinzi cu miros de tămâie, de colacii cu gust de miere, de cârnați rumenii și sarmale aburinde, de șezătorile tihnite cele păstrătoare de vechi și înțelepte înțelesuri, de aerul proaspăt, rece și curat care ne punea roșeața lui sănătoasă în obrajii noștri de copilandri înțărcați deja de tot rostul lumii. Apoi, după un timp, de nimeni știut și de
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
că l-am tratat ca pe un oarecare trecător, călător prin pensiune, așa cum am considerat atunci că este, deși ne-am apropiat destul de bine, ulterior. Ne-am împrietenit simplu, dar sănătos. Ori, poate, tocmai de aceea! Era un fel de șezătoare literară. Se spuneau ori se citeau versuri. Bineînțeles, Horia Zilieru era vioara-ntâi! În răstimpuri, se spuneau glume, bancuri, anecdote ori se derulau câteva scurte amintiri pentru hazul tuturor. Se revenea la versuri și tot așa până mai târziu. La
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
Buni, alături, îmi spunea termenii românești ai uneltelor folosite: ăsta e dărac, aceasta este meliță, acesta e fuior, și tot asa... Cam greu să le numești altfel, nu-i așa? Pozele vechi din țară, din perioada interbelică, cu țărani la șezătoare, toți în costume naționale, au inspirat-o probabil pe Buni să ne vorbească de Nana Mariuță, femeie din Ineul de Cris, aflată la vârsta de 50 de ani, "o bătrână" în viziunea tinereții celor 18 ani pe care îi avea
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
Ce a urmat ? O nuntă-mpărătească, cu oaspeți dragi din șaptezeci de sate, au petrecut trei zile numărate, pe mirii fericiți să îi cinstească. Apoi, când soții pleacă spre iatacuri, truditul bard cântarea isprăvește. Umblând prin lume basmu'și povestește la șezători, pe prispe sau cerdacuri. 07.08.2006 Referință Bibliografică: Poveste de demult / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2306, Anul VII, 24 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
despre variantele românești ale snoavei referitoare la femeia necredincioasă). Istoria folclorului și a folcloristicii a intrat, de asemenea, în atenția colaboratorilor, aceștia abordând subiecte ca Academia Română și folclorul, Ion Bianu și folclorul nostru, Ovid Densusianu, folclorist (Ion Mușlea), istoricul revistei „Șezătoarea”, activitatea lui M. Gaster (Artur Gorovei). În aceeași categorie ar intra și studiile lui Valeriu Bologa, Gh. Bogdan-Duică și Ion Breazu despre interesul unor învățați străini arătat folclorului românesc, ca și paginile lui David Prodan comentând câteva versuri despre răscoala
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
trei cărți au fost premiate în 1909 de Academia Română. În această perioadă, A. publică singur un al doilea volum de versuri, Fantazii (1909), și traducerea piesei Amorul veghează de Robert de Flers și G. A. de Caillavet (1909). Participă la șezători literare în Bucovina (1908, 1910), este membru fondator al Societății Scriitorilor Români (1909), vicepreședinte, apoi membru, în primele trei comitete. Prietenia cu Iosif se destramă în anul 1910, întrucât A. nu poate să reziste pasiunii pentru soția acestuia, scriitoarea Natalia
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
servească de câmp de manifestare a forțelor ce alcătuiesc catedra română”; „școala română trebuie să fie organul culturii românești”, scrie I. Găvănescul în articolul-program Rațiunea de a fi a „Culturii române”. Scurtă vreme apar două rubrici fixe, „Revista revistelor” și „Șezătoarea noastră”, unde se publică o schiță de Spiridon Popescu, și se retipăresc Poeziile populare pe care cu decenii în urmă le culesese Mihai Eminescu. Restul materialului e alcătuit din articole și îl asigură A.D. Xenopol, Dimitrie Gusti, I. Găvănescul, Ion
CULTURA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286576_a_287905]