779 matches
-
ce se găsesc pe teritoriul comunei. Iazu-Vechi (,, Iazul-porcului”) a fost sat component al comunei Coarnele -Caprei, înființat pe moșia Cioara, până în 1908, când este inclus la comuna Șipote. În1945 este înglobat la comuna Chișcăreni, iar în 1947 revine la comuna Șipote. In 1887, Iazu-Nou, denumit astfel prin raportare la Iazu-Vechi, este consemnat ca sat al comunei Șipote, împreună cu cătunul Arbora, care devine sat în 1954 și pe care-l înglobează în 1956. Satul Șipote, reședința comunei este poziționat relativ central în raport cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
înființat pe moșia Cioara, până în 1908, când este inclus la comuna Șipote. În1945 este înglobat la comuna Chișcăreni, iar în 1947 revine la comuna Șipote. In 1887, Iazu-Nou, denumit astfel prin raportare la Iazu-Vechi, este consemnat ca sat al comunei Șipote, împreună cu cătunul Arbora, care devine sat în 1954 și pe care-l înglobează în 1956. Satul Șipote, reședința comunei este poziționat relativ central în raport cu satele componente. Situat de-a lungul drumului județean DJ 282 (Iași-Botoșani) și a drumului județean DJ
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Chișcăreni, iar în 1947 revine la comuna Șipote. In 1887, Iazu-Nou, denumit astfel prin raportare la Iazu-Vechi, este consemnat ca sat al comunei Șipote, împreună cu cătunul Arbora, care devine sat în 1954 și pe care-l înglobează în 1956. Satul Șipote, reședința comunei este poziționat relativ central în raport cu satele componente. Situat de-a lungul drumului județean DJ 282 (Iași-Botoșani) și a drumului județean DJ 282 B ( Șipote- Plugari, Șipote -Andrieșeni), se desfășoară pe o suprafață de 105 ha. Satul Chișcăreni se
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
devine sat în 1954 și pe care-l înglobează în 1956. Satul Șipote, reședința comunei este poziționat relativ central în raport cu satele componente. Situat de-a lungul drumului județean DJ 282 (Iași-Botoșani) și a drumului județean DJ 282 B ( Șipote- Plugari, Șipote -Andrieșeni), se desfășoară pe o suprafață de 105 ha. Satul Chișcăreni se află în imediata apropriere a satului Șipote, la intersecția drumurilor comunale DC140 (Șipote-Focuri ) și DC 142 (Chișcăreni - Iazu-VechiGropnița), desfășurându-se pe o suprafață de 395ha. Satul Hălceni este
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în raport cu satele componente. Situat de-a lungul drumului județean DJ 282 (Iași-Botoșani) și a drumului județean DJ 282 B ( Șipote- Plugari, Șipote -Andrieșeni), se desfășoară pe o suprafață de 105 ha. Satul Chișcăreni se află în imediata apropriere a satului Șipote, la intersecția drumurilor comunale DC140 (Șipote-Focuri ) și DC 142 (Chișcăreni - Iazu-VechiGropnița), desfășurându-se pe o suprafață de 395ha. Satul Hălceni este amplasat de-a lungul drumului județean DJ 282, fiind primul sat la intrarea în comună dinspre Vlădeni și desfășurându
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
suprafață de 395ha. Satul Hălceni este amplasat de-a lungul drumului județean DJ 282, fiind primul sat la intrarea în comună dinspre Vlădeni și desfășurându-se pe o suprafață de 62ha. De-a lungul drumului județean DJ 282, între satele Șipote și Hălceni este amplasat satul Mitoc, ocupând o suprafață de 55 ha. Iazu-Nou este amplasat în imediata apropiere a satului Șipote, de-a lungul drumului județean DJ 282, spre județul Botoșani și se desfășoară pe o suprafață de 104 ha
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
dinspre Vlădeni și desfășurându-se pe o suprafață de 62ha. De-a lungul drumului județean DJ 282, între satele Șipote și Hălceni este amplasat satul Mitoc, ocupând o suprafață de 55 ha. Iazu-Nou este amplasat în imediata apropiere a satului Șipote, de-a lungul drumului județean DJ 282, spre județul Botoșani și se desfășoară pe o suprafață de 104 ha. Iazu-Vechi este amplasat în partea sudică a teritoriului comunei, de-a lungul drumului comunal DC 142( Chișcăreni- Gropnița) și se desfășoară
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
medieval, care să-i fi putut influența dezvoltarea,comuna cu toate așezările sale a evoluat foarte lent, păstrându-și până astăzi caracterul dominant -agrar al activității sale economice. I.2. Istoricul cercetărilor Fiind un spațiu nu prea mare, teritoriul comunei Șipote a fost abordat în puține studii,cele mai multe referințe făcându-se în cadrul unor lucrări de sinteză la nivel teritorial (jud. Iași,Moldova, România). Dar nu există nici o lucrare care să trateze regiunea ca unitate uman-geografică . Având în vedere poziția
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cele mai multe referințe făcându-se în cadrul unor lucrări de sinteză la nivel teritorial (jud. Iași,Moldova, România). Dar nu există nici o lucrare care să trateze regiunea ca unitate uman-geografică . Având în vedere poziția geografică și întinderea teritorială a comunei Șipote, istoricul cercetărilor fizico-geografice se suprapune în cea mai mare parte cu istoricul cercetărilor efectuate asupra Câmpiei colinare a Jijiei. Așadar,se poate spune că,din punct de vedere fizico- geografic,teritoriul studiat este relativ bine cunoscut, având în vedere că
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
spune că,din punct de vedere fizico- geografic,teritoriul studiat este relativ bine cunoscut, având în vedere că geografii, geologii și biologii ieșeni au studiat amănunțit Podișul Moldovei și îndeosebi Câmpia colinară a Jijiei, din care face parte și comuna Șipote. Există și cercetări geografice locale foarte valoroase, deși puține, cu privire la studiul solurilor, geohidromorfologiei și geologiei teritoriului comunei Șipote. Lucrări ce prezintă un interes științific deosebit, aparțin cercetătorilor ieșeni :V. Butnaru (1959), M.Schram, M.Pantazică, I.Ungureanu(1978),M.Brânzilă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
geografii, geologii și biologii ieșeni au studiat amănunțit Podișul Moldovei și îndeosebi Câmpia colinară a Jijiei, din care face parte și comuna Șipote. Există și cercetări geografice locale foarte valoroase, deși puține, cu privire la studiul solurilor, geohidromorfologiei și geologiei teritoriului comunei Șipote. Lucrări ce prezintă un interes științific deosebit, aparțin cercetătorilor ieșeni :V. Butnaru (1959), M.Schram, M.Pantazică, I.Ungureanu(1978),M.Brânzilă(1996-1997;1999). Referințe cu privire la așezările, populația și economia din zona Șipote s-au făcut în cadrul unor studii de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
studiul solurilor, geohidromorfologiei și geologiei teritoriului comunei Șipote. Lucrări ce prezintă un interes științific deosebit, aparțin cercetătorilor ieșeni :V. Butnaru (1959), M.Schram, M.Pantazică, I.Ungureanu(1978),M.Brânzilă(1996-1997;1999). Referințe cu privire la așezările, populația și economia din zona Șipote s-au făcut în cadrul unor studii de cuprindere mai mare, ce oferă o imagine incompletă asupra particularităților uman- geografice din comuna Șipote. Cercetările geologice Geologia zonei Șipote a fost abordată în cea mai mare parte a studiilor geologice de ansamblu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Schram, M.Pantazică, I.Ungureanu(1978),M.Brânzilă(1996-1997;1999). Referințe cu privire la așezările, populația și economia din zona Șipote s-au făcut în cadrul unor studii de cuprindere mai mare, ce oferă o imagine incompletă asupra particularităților uman- geografice din comuna Șipote. Cercetările geologice Geologia zonei Șipote a fost abordată în cea mai mare parte a studiilor geologice de ansamblu, ce se referă la cea mai reprezentativă unitate de platformă de pe teritoriul României - Platforma Est -Europeană și la subunitatea pe care este
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
1978),M.Brânzilă(1996-1997;1999). Referințe cu privire la așezările, populația și economia din zona Șipote s-au făcut în cadrul unor studii de cuprindere mai mare, ce oferă o imagine incompletă asupra particularităților uman- geografice din comuna Șipote. Cercetările geologice Geologia zonei Șipote a fost abordată în cea mai mare parte a studiilor geologice de ansamblu, ce se referă la cea mai reprezentativă unitate de platformă de pe teritoriul României - Platforma Est -Europeană și la subunitatea pe care este amplasată zona studiată,subunitate cunoscută
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
1903, I.Simionescu se ocupă de aria dintre Siret și Prut, prezentând observații asupra zonei de la est de Botoșani, interfluviul Jijia - Prut, valea Jijiei. Argilele care apar de o parte și de alta a Jijiei (deci și în zona Șipote) sunt considerate ca depozite inferioare calcarelor și gresiilor ce apar în dealurile Repedea, Costești - Tg. Frumos, Deleni - Hîrlău,, , partea mai adâncă” a acestora („ argilele bazale”) fiind considerate de vârstă badeniană,argumentată doar de o faună săracă,prost conservată și de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și fosile conducătoare. După 1950, N. Macarovici abordează frecvent studiul depozitelor sarmațiene, aducând noi informații asupra argilelor cu Cryptomactra, cărora le acordă o grosime estimată la 450m ; acestea au fost străbătute și de forajul de la Todireni, comună apropiată de comuna Șipote. În cercetarea geologică a zonei Șipote, în ultimii ani au fost obținute noi rezultate, în urma activității laborioase a cercetătorilor ieșeni. Un merit deosebit în această direcție revine profesorilor de la Facultatea de Geografie și Geologie, ale căror cercetări sunt consemnate în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Macarovici abordează frecvent studiul depozitelor sarmațiene, aducând noi informații asupra argilelor cu Cryptomactra, cărora le acordă o grosime estimată la 450m ; acestea au fost străbătute și de forajul de la Todireni, comună apropiată de comuna Șipote. În cercetarea geologică a zonei Șipote, în ultimii ani au fost obținute noi rezultate, în urma activității laborioase a cercetătorilor ieșeni. Un merit deosebit în această direcție revine profesorilor de la Facultatea de Geografie și Geologie, ale căror cercetări sunt consemnate în lucrări de mare interes științific, cum
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
merit deosebit în această direcție revine profesorilor de la Facultatea de Geografie și Geologie, ale căror cercetări sunt consemnate în lucrări de mare interes științific, cum sunt cele publicate de M.Brânzilă:, ,Contribuțion a la biostratigraphie du Sarmatien de la Zone de Șipote (Plate- forme Moldave)”,1996-1997 și, mai recent, în 1999 :,,Geologia părții sudice a Câmpiei Moldovei”. În aceste lucrări este analizat și forajul de la Șipote, executat de GEOMOLDCâmpulung Moldovenesc, cu scop hidrogeologic (Fig. nr. 1).Investigarea acestui foraj reprezintă o sursă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cum sunt cele publicate de M.Brânzilă:, ,Contribuțion a la biostratigraphie du Sarmatien de la Zone de Șipote (Plate- forme Moldave)”,1996-1997 și, mai recent, în 1999 :,,Geologia părții sudice a Câmpiei Moldovei”. În aceste lucrări este analizat și forajul de la Șipote, executat de GEOMOLDCâmpulung Moldovenesc, cu scop hidrogeologic (Fig. nr. 1).Investigarea acestui foraj reprezintă o sursă importantă pentru obținerea unor noi informații despre sedimentele din Sarmațian din Platforma Moldovenească. Cercetările asupra reliefului Cercetarea sistematică a reliefului din zona Șipote a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de la Șipote, executat de GEOMOLDCâmpulung Moldovenesc, cu scop hidrogeologic (Fig. nr. 1).Investigarea acestui foraj reprezintă o sursă importantă pentru obținerea unor noi informații despre sedimentele din Sarmațian din Platforma Moldovenească. Cercetările asupra reliefului Cercetarea sistematică a reliefului din zona Șipote a început în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, o dată cu etapa observațiilor științifice efectuate de geologi (1883-1920). Astfel, paralel cu cercetarea tot mai amplă a geologiei Podișului Moldovei,geologii ieșeni au efectuat și cercetări geomorfologice. De la sfârșitul sec
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Gr.Cobălescu,care în una din lucrări (1883), referind-se la zona dealurilor din Moldova,emite ideea originii sculpturale a Podișului Moldovei,în care este inclusă și Câmpia colinară a Jijiei, ce include, la rândul ei, și zona studiată (com.Șipote). În 1925, Gh. Munteanu-Murgoci își exprima opinia asupra originii tectono-erozive a acestei regiuni. Printre cercetătorii perioadei interbelice se remarcă Mihai David, primul geomorfolog care a studiat Podișul Moldovei; printre altele, în 1920,M. David a făcut o primă regionare a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
geomorfologiei Câmpiei colinare a Jijiei au publicat C. Martiniuc (1954-1962), N. Barbu, I.Sârcu (1956, 1971), V.Băcăuanu (1968 ) ș.a. Pe lângă studiile de sinteză referitoare la geomorfologia Câmpiei colinare a Jijiei au fost realizate și studii analitice asupra teritoriului comunei Șipote. Astfel, în 1958, C.Martiniuc și N.Barbu realizează chiar cercetări locale asupra reliefului comunei Șipote, elaborând lucrarea :,, Câteva observații asupra terasei inferioare a Miletinului la Șipote”. Tot bazinul Miletinului îl studiază și E.Bomber, care, în 1976, elaborează lucrarea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
V.Băcăuanu (1968 ) ș.a. Pe lângă studiile de sinteză referitoare la geomorfologia Câmpiei colinare a Jijiei au fost realizate și studii analitice asupra teritoriului comunei Șipote. Astfel, în 1958, C.Martiniuc și N.Barbu realizează chiar cercetări locale asupra reliefului comunei Șipote, elaborând lucrarea :,, Câteva observații asupra terasei inferioare a Miletinului la Șipote”. Tot bazinul Miletinului îl studiază și E.Bomber, care, în 1976, elaborează lucrarea:, ,Contribuții la studiul reliefului de acumulare din bazinul Miletinului”. O altă lucrare în sprijinul sistematizării teritoriului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Câmpiei colinare a Jijiei au fost realizate și studii analitice asupra teritoriului comunei Șipote. Astfel, în 1958, C.Martiniuc și N.Barbu realizează chiar cercetări locale asupra reliefului comunei Șipote, elaborând lucrarea :,, Câteva observații asupra terasei inferioare a Miletinului la Șipote”. Tot bazinul Miletinului îl studiază și E.Bomber, care, în 1976, elaborează lucrarea:, ,Contribuții la studiul reliefului de acumulare din bazinul Miletinului”. O altă lucrare în sprijinul sistematizării teritoriului comunei Șipote a fost elaborată în 1978, de Maria Schram, M.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
lucrarea :,, Câteva observații asupra terasei inferioare a Miletinului la Șipote”. Tot bazinul Miletinului îl studiază și E.Bomber, care, în 1976, elaborează lucrarea:, ,Contribuții la studiul reliefului de acumulare din bazinul Miletinului”. O altă lucrare în sprijinul sistematizării teritoriului comunei Șipote a fost elaborată în 1978, de Maria Schram, M.Pantazica, I.Ungureanu :, ,Contribuții la studiul geohidromorfologic al teritoriului comunei Șipote, județul Iași”, în care se prezintă si o hartă geomorfologică, precum și o hartă a regionării terenurilor după gradul de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]