1,139 matches
-
ori sunt balerine, pictori, gazetari etc., se preocupă de vestimentație, de confortul lor domestic și de amenajarea rafinată a locuinței, dau - sau se duc la - petreceri dansante, la care se bea neapărat whisky Black & White și se dansează după ultimele șlagăre ale momentului, unele au automobil propriu etc. E o lume de epicurei cam cinici unii dintre ei, chiar abjecți, alții, mai puțin reliefați, par „pozitivi” moralmente, în ultimă analiză. Nu se poate contesta însă o anumită validitate a reconstituirii consistenței
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
arată că este posibil ca improvizația să se bazeze pe memorie într-un mod mai direct decât presupune Johnson-Laird. Rămâne deschisă problema modului cum funcționează memoria „în direct” în timpul improvizațiilor, despre care în prezent nu știm nimic. Cum se compun șlagărele: The Beatles Un alt exemplu al rolului exersării în dezvoltarea creativității poate fi cariera formației Beatles. Primul șlagăr semnat de John Lennon și Paul McCartney a fost „Love Me Do”, înregistrat în 1962, care a ajuns în același an pe
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Johnson-Laird. Rămâne deschisă problema modului cum funcționează memoria „în direct” în timpul improvizațiilor, despre care în prezent nu știm nimic. Cum se compun șlagărele: The Beatles Un alt exemplu al rolului exersării în dezvoltarea creativității poate fi cariera formației Beatles. Primul șlagăr semnat de John Lennon și Paul McCartney a fost „Love Me Do”, înregistrat în 1962, care a ajuns în același an pe locul 17 în topul britanic din decembrie. El a fost urmat în 1963 de „Please Please Me” (lansat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care a ajuns în același an pe locul 17 în topul britanic din decembrie. El a fost urmat în 1963 de „Please Please Me” (lansat pe 17 ianuarie, pe 22 februarie ajunsese pe primul loc; acesta a fost primul lor șlagăr care a ajuns pe locul 1); „From Me to You” (lansat pe 11 aprilie, după două săptămâni a ajuns pe locul 1); „She Loves You” (lansat pe 23 august, a rămas patru luni pe locul 1) și „I Want to
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cu câțiva tineri. Principalul obiectiv al prozatorului este parodierea falsei literaturi a șantierelor socialiste, ceea ce învederează implicit deplina stăpânire a unei diversități de mijloace. Porțile serii (1987) e un roman de tip flaubertian, cu două secțiuni: în Terente și Didina șlagărul cu acest titlu punctează o zi din viața a două cupluri familiale dintr-un oraș oarecare, unite prin pasiunea pentru partidele duminicale de canastă. Dar jocul se amână, întrucât cineva lipsește din localitate. Stările personajelor, care sunt actorii celor mai
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
al lui Antonescu, care le vorbea de „asasinarea” (sic!) bălților Dunării ori de industria „sirurgică”2 (sic!), după cum amintește un supraviețuitor. Burada era și el persiflat, îndeosebi pentru încheierile discursurilor sale: „Anglo-nord-americanii vor un nou război! Tovarăși, acum sunt două șlagăre (sic!): socialist și imperialist, dar șlagărul socialist va învinge șlagărul imperialist!”, după care dădea tonul la cântece, pe care nu le intona nimeni. Când îi întreba pe copii de ce nu cântă, era din nou luat peste picior: „N-am voce
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de „asasinarea” (sic!) bălților Dunării ori de industria „sirurgică”2 (sic!), după cum amintește un supraviețuitor. Burada era și el persiflat, îndeosebi pentru încheierile discursurilor sale: „Anglo-nord-americanii vor un nou război! Tovarăși, acum sunt două șlagăre (sic!): socialist și imperialist, dar șlagărul socialist va învinge șlagărul imperialist!”, după care dădea tonul la cântece, pe care nu le intona nimeni. Când îi întreba pe copii de ce nu cântă, era din nou luat peste picior: „N-am voce... A rămas la securitate”, „Suntem răgușiți
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Dunării ori de industria „sirurgică”2 (sic!), după cum amintește un supraviețuitor. Burada era și el persiflat, îndeosebi pentru încheierile discursurilor sale: „Anglo-nord-americanii vor un nou război! Tovarăși, acum sunt două șlagăre (sic!): socialist și imperialist, dar șlagărul socialist va învinge șlagărul imperialist!”, după care dădea tonul la cântece, pe care nu le intona nimeni. Când îi întreba pe copii de ce nu cântă, era din nou luat peste picior: „N-am voce... A rămas la securitate”, „Suntem răgușiți... am răcit”, „Nu știm
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
coboară, cotește, se Înfundă. O ușă se deschide. Un chip zâmbește ademenitor. Lefty se trezește stând pe un divan cu trei soldați greci, privind la trei femei durdulii, parfumate, ce stau toate pe divanul de vizavi. (Dintr-un gramofon răsună șlagărul care se aude peste tot: Din zori și până-n seară...) Și iată că rugăciunea lui recentă e uitată complet, căci matroana spune: ― Pe care-o vrei tu, scumpete, iar privirea lui Lefty trece peste cercheza blondă cu ochi albaștri, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
casă, și-a repetat în gând argumentele pe care i le adusese directorului și veselia lui a început să prindă aripi. I se umfla inima în piept de bucurie. Pașii i s-au iuțit. A început să fluiere o melodie. Șlagărul: K-K-K-Katy. Și acum Memoriul. Prezentat cu mândrie și resemnare. Mândrie pentru că -mă rog, s-o lăsăm baltă. Resemnare pentru că s-ar putea să asculte și unii dintre colegii mei de breaslă - toți măscărici veterani organizați - și am impresia că, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Pavone sorbi coniacul din două Înghițituri, mai ceru unul și Încă unul ca În final să solicite o Întreagă sticlă. Astfel, cufundat În adâncă meditație nu observă agitația noilor consumatori unde localul Își primea clienții, În timp ce orchestra Îi Întâmpina cu șlagăre de muzică ușoară, În timp ce el privea absent. Gândurile sale Îl trimeteau În urmă atunci când Înainte de-a părăsi țara oferise prietenilor În acest local, un „Banchet” de adio, iar solista localului le ținuse companie până la ziuă, o dovadă În plus
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
curiozitate de drept, localul fiind recent construit În perimetrul unor maghernițe pline de mizerie, de șobolani, ce fuseseră demolate.Avea să constate acest edificiu impozant, elegant, armonios compartimentat Încât Îți făcea plăcere să consumi câteva ore admirând simetria mobilierului, savurând șlagărele de muzică ușoară a orchestrei până aproape de miezul nopții. Nu mică Îi fu mirarea când Șeful Șantierului dădu mâna cu toți ospătarii, cu șeful ospătarilor care se grăbi să le ofere o masă În apropierea orchestrei ca În cele din
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o populație microbiană ce pulsează pe o lamă de microscop, cele câteva zeci de corpuri umane aflate pe ring au tot zvâcnit În ritm și În contra-ritm cu melodia din repertoriul internațional cântată de Johny Titilică. Pe ultimele acorduri ale șlagărului internațional, Zare a luat de pe una din mese un pahar elegant din sticlă subțire și cu picior Înalt. I l-a arătat șefului de sală și i-a zis acestuia (În chiar secunda În care muzica se oprise brusc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
blugii. Cât se ușurează, două minute, poate mai mult, are tot timpul să se mire cum a rămas atâtea ceasuri în afara timpului, în cârciuma cu ziduri cărămizii păstrătoare de căldură, și fără să bea. Stația intonează parcă de azi-dimineață un șlagăr lent fără cuvinte, melodia pe care, în 1988, la spitalul militar, tata a aflat că medicii îi găsiseră o tumoră la coloana vertebrală - nu cred că e cazul să-l mai încarc pe tovarășul meu cu obsesiile de copil.) Revenind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
peste care turnasem Cif din belșug, gândind că, În definitiv, preferam genul ăsta de muzică acelor cântecele vesele despre dragostea eternă, scoase de interpreți de soul slăbănogi și artificiali, care nu reușesc să rămână Însurați nici cât durează unul dintre șlagărele lor. Aveam deja jumate de braț scufundat În toaletă, dar cântam În continuare. Muncește fluierând. Când s-a terminat muzica, m-am oprit și eu, am aruncat buretele În chiuvetă și m-am trântit pe canapea, emanând destoinicie și eficacitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
mi-a venit până la jumătatea grosimii coapsei - de acolo s-a pierdut. Durerea s-a rătăcit în carnea mea... Ciudățenii? Da, una singură. Într-o seară când am ieșit în oraș, la clătităria Se no yo, entonces quien?, expunerea la șlagărele lui Joe Dassain a dus la inflamarea aluniței din dosul urechii stângi. Inflamație cam de 2 cm. Cum am ajuns acasă, am tamponat zona cu comprese muiate în mușețel. Degeaba. Nu mă durea propriu-zis, dar urechea mi se clăpăugise și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
coif de carton galben? Pentru că În anul de grație 1989 nu te aștepți la miracole culinare. O să facem un chef cu ceai de mușețel și cu gem de cireșe - dacă le avem și pe alea. Dintr-un radio se aud șlagăre, Aurelian Andreescu (sau Marius Țeicu?) zbiară melodios o lirică metafizică: lucruri abstracte legate de eternitate și nemurire și nunți În cer. — Doamne ferește! zic și Îngîn din buze versurile melodiei (ETERNITATEEE), atît cît Îmi permite fața umflată. — Ce? zice Moise greoi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
revine În cap expresia fratelui Rodicăi: bizare. Bizare? Mitingul e un dezastru, Ceaușescu Începe să vorbească și se oprește (nu e clar din ce motive), transmisiunea e Întreruptă și reluată după cîteva minute În care ne putem bucura urechile cu șlagăre folclorice. Așa ceva nu s-a mai Întîmplat niciodată pînă acum. SÎnt semne cît se poate de proaste pentru regim. Se face din nou legătura la miting. Ceaușescu anunță majorarea salariilor, a pensiilor și a alocațiilor pentru copii. Bun, dar nu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și În cel mai tare de cap om din țară. E clar că ceva se Întîmplă. Transmisiunea nu se mai reia, iar cei din studio par să-și fi dat demisa, pentru că pînă seara din difuzor răsună cîntece de pahar, șlagăre folclorice sau alte muzici Îngrozitor de enervante. Pe la 6 după-amiază ieșim să fumăm În capătul culoarului. Înserarea păstrează urmele unui crepuscul liniștit și rece - se vede prin fereastra mare, care ne arată În același timp și reflexia chipurilor noastre sobre, prelungi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În Studioul Șase, de altfel singura cabină de care dispune noul Radio particular Vicky, pe două rânduri, supraetajați conform paturilor de campanie împrumutate de la Brigada de Jandarmerie se află câțiva dintre aspiranții la... ” La, la, la” - iradiază din difuzoare ultimul șlagăr internațional de cartier al trupei Roznerro Demenții. Toți, inclusiv redactorul de serviciu, ascultă în poziție de drepți, evident din respect pentru ascultători. Iată-i, într-o sumară și necesară prezentare: domnul Grassu, domnul S. Labou, domnul V.Dan Jorj, Țache
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
și gogoși, aș mânca prânzul aici. Ar fi mai comod, m-aș scuti de obligația să mă îmbrac pentru a mă duce la masă. Dar nu mă încumet să risc... Un aparat de radio, pus la maximum, urlă, brusc, un șlagăr. "Mă îndoiesc de tine", zice cântecul E interesant să-ți zbieri îndoielile! Scepticii nu s-au priceput decât să le șoptească. Din pricina asta au fost neconvingători, nu i-a auzit nimeni. Altceva e să strigi din răsputeri că ai dubii
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
m-am apucat să învăț englezește, căci, fiind solistul vocal al grupului, mi-am dat seama că trebuia neaparat să cunosc, cât de cât, și această limbă. Nu puteai apărea pe scenă fără să ai în repertoriu cel puțin două-trei șlagăre englezești. Nu după multă vreme, însă, am abandonat muzica rock, nu însă și studiul limbii marelui Will). Pentru că am venit mai târziu în trupă, nu mi se dădeau decât roluri de mică importanță. Eram, cum s ar spune, supus unor
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
DE SANTINELE CARE TRĂGEAU ASUPRA CELOR DIN FAMILIE CÂND ACEȘTIA ÎNCERCAU SĂ ADUCĂ PRIN FRAUDĂ LEACURI BĂBEȘTI. ERA O MĂSURĂ ASPRĂ, DAR DREAPTĂ." LA CEALALTĂ MASĂ, OCUPATĂ DE NIȘTE TINERI ELEGANȚI, CONVERSAȚIA ERA DE NEÎNȚELES ȘI SE PIERDEA ÎN RITMUL ȘLAGĂRULUI SAINT JAMS INFIRMAY CARE SE REVĂRSA DINTR-UN PICUP COCOȚAT PE UNDEVA. ― Sunteți mulțumit ? spune Rieux ridicând glasul. \ Se apropie, spune Rambert. Poate în cursul săptămânii. \ Păcat, strigă Tarrou. Tarrou se uită la Rieux. \ O! spune acesta, Tarrou spune asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Dar fără pastile n-ar fi fost În stare să se ridice. Și trebuia totuși să meargă Înainte. Scoase caseta cu Celentano din grămada de pe bord, voia să audă Io non so parlar d’amore, l’emozione non ha voce, șlagărul acela care-l răscolea pe dinăuntru. Dar când deschise aparatul, o voce dură de femeie Începu să spună: „Ce om ciudat aveam și eu / cu ochi destul de dulci / ca să-i spun mereu / Încă sunt a ta“. Era o casetă dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
deja între gargarîcurile și mîncarîcul saloanelor Mărului de Aur. Unde, de la o anumită oră, ospătarii, loviți de băutură, aduceau tuslamamele, defilând în genunchi. Lăutarii, cu contrabasuri și țambaluri, mai crăpate ca sicriele, pârțâiau din buze la cuvintele mai deocheate ale șlagărelor, unele maimuțărite direct în engleză. Zburdau, pe acolo, vrafuri de chelnerițe gâdilicioase și moi ca franzelele, de nechezau și-i mardeau, de oha, cu frunțile de frapiere, pe acei dintre clienți care c-o mână încercau să le șterpelească bonierele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]