1,276 matches
-
iar de la-nceput. Ne-a fost alături pavăză și gând La ceas de bucurie și răscruce Sub ochii lui el ne-a văzut crescând, Cu cinste și-a purtat a vieții cruce. Cum rădăcina își hrănește pomul În toți a șlefuit plin de răbdare, omul. Referință Bibliografică: La ceas de-aducere aminte / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LA CEAS DE-ADUCERE AMINTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348185_a_349514]
-
deprins altă direcție, până când s-a trezit împodobită de îmbrățișarea gândurilor, învățând să își mențină echilibrul în patinajul sufletesc printre atâtea ispitiri de rătăcire. Câteodată își pierdea podoabele în atingerea de vreo patimă, câteodată se trezea strălucitoare ca o nestemată șlefuită de privirea pierdută între brațele altei existențe. I-a zărit îmbrățișați, depărtându-se să își savureze fericirea. Și anii i-au îmbrățișat pe toți peste trupul înaintării cu experiența intersecțiilor. L-a zărit zâmbind pierdut, cu ochii în căutarea eternității
POVESTEA UNEI ÎMBRĂȚIȘĂRI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350027_a_351356]
-
ceilalți specatori scena rămâne goală și așteaptă alte focuri până atunci artificiile se aprind afară în stradă e bine să știi să fii fericit în fiecare fragment de timp să lași cale bucuriei să umple izvorul cu pietre albe le șlefuiești tu după pofta inimii și a sufletului... pe o pânză albă, reflectoarele lasă jocul existenței să continue gândurile își spun fiecare povestea legenda întregului arată uimitor de frumos doar că se numește valea lesturilor umanului jocul de culori. de lumini
TEATRUL AUREI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350211_a_351540]
-
râu în vânt, privește cum răsare-n gol tristețea și luna care ne sperie cu atâta romantism desuiet, ți-am schimbat mereu culoarea ochilor și părul și umerii i-am făcut de marmoră de Cararra și genunchii calzi i-am șlefuit ca pe o piatră brâncușiană sărutându-i ca pe niște moaște la marile sărbători, suntem amestecați cu apă pământ și soare și mai ales cu primejdii; trece octombrie, alunecă umbrele, mă mistui, iluzie de aur, arzând ca Nessus răstignind dorințele
AMINTIRILE, HOARDE BARBARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361976_a_363305]
-
autentic, cu talent înnăscut și care aduce varietate în literatura contemporană. Titina Nica Țene este o astfel de scriitoare. (Mariana Zavati Gardner, „Oglindă Literară” nr. 38, Februarie 2005); „Opera scriitoarei Titina Nica Țene este intradevar prodigioasa, deosebit de variate teme alese, șlefuite până la strălucire. Poezia doamnei Titina are, cum este și natural, un specific propriu, de fapt acea lege pe care o pronunța clasicul B.P.Hașdeu, asemuind literature română cu o câmpie unde e loc suficient pentru fiecvare flaore cu mirosul și
PREMIUL PENTRU POETA TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361999_a_363328]
-
PENTRU CEI SENSIBILI LA FRUMOS, NEGRU PE ALB, ÎNSEMNE CULTURALE, CITITOR DE PROZA începând cu anul 2011, CONFLUENTE LITERARE, incepand cu anul 2014. Volum online RUGINA PE TIMP, ÎNSEMNE CULTURALE, 2012 Volum online, ÎNSEMNE CULTURALE, 2012 Volum de debut, CUVINTE ȘLEFUITE-N FIRESC, Editura ARMONII CULTURALE/2013 Volum de debut,, Editura ARMONII CULTURALE/2013 Al doilea volum de versuri VÂLTORI, Editura ARMONII CULTURALE/ 2014 Volum de versuri PAS DE ȘTRENGAR PE STRADA COPILĂRIEI, Editura ARMONII CULTURALE/2015 Volum de versuri EȘARFE
AURA POPA de AURA POPA în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362130_a_363459]
-
publice o selecție din creația sa lirică. Titlul global al acestei culegeri de poezii este, se înțelege, sugestiv și ne trimite cu gândul la adunarea în bagajul vârstei autorului a unor ani, care-l îndreptățesc să ofere cititorului perle lirice șlefuite cu grijă, pe măsura scurgerii timpului. Fire ardentă, atrasă de actul cultural-artistic, Marian Bărăscu a participat ani de-a rândul la activitatea formațiilor de teatru, la ședințele cenaclului literar, la pregătirea și desfășurarea unor serbări traditionale, precum cele de Anul
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
primul capitol al acestui volum, dar, cu regretul că spațiul tipografic pe care-l am la dispoziție de data aceasta nu îmi permite mai mult, reproduc două strofe din sonetul intitulat „Tu ai plecat“- pag.12: „Tu ai plecat și șlefuiesc în daltă/ Metafora iubirii nesfârșite,/ Să-mi readuci puteri nebănuite/ Când inima-n acorduri vii tresaltă.// Dar marea veșnicia ne promite,/ În dansul ei nisipiul care saltă/ A dezmierdat speranța cea înaltă,/ Pictând culori pe vise răvășite.“ Ar mai fi
ÎN POEZIILE SALE, ALEXANDRA MIHALACHE DEZMIARDĂ CUVÂNTUL de IOAN VASIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365966_a_367295]
-
de a chibzui posibilitățile și șansele. Gândirea este specifică fiecărui om, deosebindu-se prin calitățile lui de înțelegere și acestea funcție de nivelul atins prin cultură și educație. Cu ajutorul gândirii omul se perfecționează, sau cum s-ar spune își lucrează, își șlefuiește propriile idei și aceasta se realizează în societatea în care trăiește, ajutat fiind de ea, sau dimpotrivă, uneori bulversat, ori împiedicat, să gândească. Decelarea gândurilor ne aparține, deoarece ni se pot prezenta si lucruri deformate, întâmplări sau judecăți false, neadevăruri
ROSTUL GÂNDIRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365472_a_366801]
-
prilej de bucurie, de cântec, de dans. Tulnicele - vechi instrumente muzicale de suflat, sunt obiecte de lemn confecționate din trunchiuri de molid fără noduri, scobite înăuntru și apoi legate cu cercuri de lemn, iar între cercuri au diferite desene populare. Șlefuite de mâinile țăra¬nilor, cu lucrătură minuți¬oasă și delicată, sunt făcute din dra¬goste de frumos, cu în¬crus-tări și desene fermecătoare prin simplitatea lor. Tata îmi spunea de cei care fac desenele, că le fac de fiecare dată
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
va fi instituția școlară. Totul va ține de alegerea fiecăruia dintre noi. A noastră, ca părinți ce trebuie să ne îndrumăm copiii spre învățătură, dar și alegerea copiilor noștri, ce se vor lăsa modelați de dascălii lor, care-i vor șlefui cu măiestria unor modelatori de învingători. Mă alătur și eu, celor care astăzi v-au urat succes în noul an școlar, dragi elevi movileni, și vă doresc să strângeți cât mai multe reușite în portofoliul personal. Cornelia Vîju Referință Bibliografică
DESCHIDEREA ANULUI ŞCOLAR 2013-2014, LA ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII, DIN JUDEŢUL BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365045_a_366374]
-
încet sărut cu sărut am încercat iarăși zile în șir să repar fisurile tu tot mereu fără să știi ai prefăcut-o-n pulbere în cioburi în fâșii ce mă voi face însă la primul uragan vei reuși atunci să șlefuiești dintr-un mic nor un munte? Referință Bibliografică: O mantie protectoare / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2048, Anul VI, 09 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
O MANTIE PROTECTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365222_a_366551]
-
semnat, Cezarina Adamescu și Cerasela Jerlăianu. Volume de poezie: „Prin trecerea lumii”, (Editura, Armonii culturale, 2016). „În leagănul timpului”, (Editura, Armonii culturale, 2016). Ce poate fi mai frumos decât să dai cele mai frumoase conotații cuvântului, să tânjesti după cer șlefuind sufletul pentru întâlnirea supremă? Acum, să lăsăm povestea Manuelei Cerasela să curgă lin, frumos precum sufletul ei, un suflet mereu pregătit să-și ducă menirea în veșnicie, demn, răbdător, resemnat, învăluit în aura protectoare a divinei pronii. M-am întrebat
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
este cel care mi-a deschis ușa ca să intru în cămara sufletelor dumneavoastră. Dânsul a fost primul ales de Tatăl meu ca să facă munca cea mai grea și anume, conturul desenului meu spiritual, este primul om care a început să șlefuiască ce Tatăl alesese. Au urmat alți aleși, menționez două nume: Academicianul Cristian Petru Bălan, membru U.S.R. și membru A.R.A. și Cezarina Adamescu, membru U.S.R. Nimic întâmplător, sunt oameni de marcă ai literaturii românești, oameni cu suflet de aur la
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
pat și scriu ce mi se insuflă. Pot fi spuse diverse în urma acestei destăinuiri, eu nu fac decât să spun ce trăiesc, să judece oricine, oricum, cu mintea, cu inima, cu spiritul. Mă simt o unealtă. O unealtă care este șlefuită în aceste momente de mâini îngerești. Nimic nu îmi aparține, nimic nu e al meu, primesc totul de Sus. Drumul a fost lung, mă pregătisem profesional, pentru alte treburi. Poezia era ultima pe listă. Credeam că o fac pentru mine
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
meu a îngăduit să fac tot ce mi-am dorit pentru dezvoltarea personală și a revenit să mă așeze la treabă, făcându-mă să fiu ucenic al Său. Îmi așeză înainte oamenii potriviți care grăiesc pentru El, oameni care mă șlefuiesc la îndemnul Său și astfel, se arată încă o dată în desăvârșire. Poate că așa a făcut pe parcursul evoluției umane, scoțând înaintași în fața celorlați, ca să spună ce El ar vrea să transmită, dar azi o face cu mine așezându-mă într-
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
de soartă / în stâlpii ei pe veci uitați./ Să vină lumea și să ne-admire / cum două ființe nu sunt decât una,/ cum un sărut de vrajă și uimire/ se dă o dată pentru totdeauna''. .Cu o măiestrie artistică deosebită, autorul șlefuiește diamante verbale, le pune în țesătura versului și, învăluit de realitate și reprezentări imaginare, de dorinți, își așteaptă mereu împlinirea. Asemeni romanticului de altădată, Iulian Patca folosește invocația retorică, cere divinității ca trăirile sale să rămână pentru eternitate : ,,Doamne-mi
IULIAN PATCA, UN POET AL IUBIRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364951_a_366280]
-
limbile slave au fost o adevărată acribie pentru ilustrul profesor... un mare iubitor al limbii române - pe care a onorat-o în toate scrierile domniei sale - o personalitate emblematică... Simona IOANOVICI: Așa este, a fost un mare iubitor al limbii române, șlefuind fiecare cuvânt și fiecare frază, din care cauză, cu doar câteva excepții, toate articolele și cărțile sale sunt în română deși nu puțini specialiști străini au deplâns acest lucru. Exigent stilist, nu permitea nici o modificare în textele date publicării, evident
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
conflicte, durere și mizerie, cât și în înțelegere, compasiune și fericire. Și aceste sentimente îl bântuie atât pe poet cât și pe cititor. Eternitatea și Moartea, reprezintă pentru mine, cei mai buni sfătuitori. O poezie în care magia instantaneului este șlefuită prea tare, nu mai este poezie! Emilia ȚUȚUIANU: Într-un articol intitulat Omul, mașina și societatea modernă, „devoalezi” în cuvinte pline de realism dialogul care există între lumea interioară și cea exterioară, strădania umană de a atinge o „conștiință” un
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
un punct de plecare către reconciliere. Hic et hunc! Și-atunci? Văluriți în pusee de neîncredere, inundați de licoarea angoasei ce recepta cândva o realitate descurajantă, așezăm (încă) în plan vizual verticala îndoielii, spuzind-o cu vocalize de foc și șlefuind-o cu ocheadele injectate ale îndoielii și răzbunării. Sintagma Lăpușneanului cu „capul lui Moțoc” este lasoul aruncat de cerberii descăunați și dezaxați ai unei puteri revolute, ce ne cuprinde într-o uriașă acoladă, cea a neputinței îndârjite și care nu
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
înțeleg, să învăț de la ei ce mai e modă, ce „se poartă” , iar la rândul meu caut să îi ajut, să-i promovez și să le împărtășesc din experiența mea. Îi îndemn să scrie cu dăruire. Cu timpul se vor șlefui și vor câștiga recunoștință cititorului, chiar dacă din zece „alergători” rămâne doar unul care va deveni scriitor sau poet adevărat! Trebuie, însă, să li se ofere șansă de exprimare, mai ales că nu putem preciza cine va fi acel alergător care
DE VORBA CU GEORGE ROCA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366708_a_368037]
-
mai spre esență. Acum urmează etapa în care sunt absorbită cu totul și mă rup de prezent. Recitesc și descopăr idei înghiontite ori așezate pe un teren lunecos, nedeterminat, ca cel aflat între namol și nisip. Dau trânta ca să îmi șlefuiesc ideile și să nu obturez poteca spre lectura plăcută a cititorului. Îmi ascut mintea și verific dacă e clar acel “ceva” ce am vrut să spun cititorului. Iau apoi oarecare distanță, încercând să o privesc cu detașare, cum ar citi
TALENTUL ... de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365581_a_366910]
-
o lume, cât un basm! Și inima sa, toată, „strecurată sub șaua Inorogului, întru dezdurerare și alint binefăcătoriu!” Și aici, poezia sa „emană, deopotrivă, și forță, și gingășie, și subtilă înțelepciune, dublate de măiestria artizanului pentru care arabescurile cuvântului sunt șlefuite cu migală și dragoste. Redescoperind mitul, Theodor Răpan construiește un univers capabil să germineze etern, din sâmburele inițial în care Eros și Thanatos, într-un antagonism neveștejit prin vreme, își contopesc energiile izvoditoare de întunecată lumină.” [...] „Chenarul poeziei sale vibrează
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
în zadar, depărtarea. Ceea ce atrage după sine: zarea plumburie, tristețe, vină, regrete, renunțare, vise răvășite ș.a. Tonul, în aceste cazuri este elegiac, tânguitor, melancolic, uneori melodramatic, patetic: „Și-n suflete a început să plouă” (Adio), Sau: „Tu ai plecat și șlefuiesc în daltă/ Metafora iubirii nesfârșite,/ Să-mi readuci puteri nebănuite/ Când inima-n acorduri vii tresaltă” (Tu ai plecat). Ori: „A câta oară drumul ne desparte,/ Desculți să rătăcim printre cuvinte,/ Să ne scăldăm în lacrimile sfinte/ Ce-au ferecat
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 369 din 04 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului DE PE CARACALULUI LA ȘCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ȘI ÎNAPOI Nu știu cui urmașii, și urmasii urmașilor Iovacrei de astăzi, au să-i mulțumescă pentru acest monument magistral, șlefuit cu geniul lui Dedal, amplasat cu Parthenonică măiestrie, ridicat cu Don Quijotească visare, urnit cu Sisifică rabdare, intuit cu Van Der Bildtiană viziune, încropit din Hagi Tudosică iconomie. Dacă ȘCOALELE acestei regiuni binecuvântate de oarde de achingii de iarmaroace și
DE PE CARACALULUI LA ŞCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ŞI ÎNAPOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361771_a_363100]