7,108 matches
-
de deschiderea lui, de vulnerabilitatea, de dăruirea și solitudinea lui. Și iar îmi vine în cap propria selecție făcută de artist după o viață petrecută în teatru. Pe lîngă plopii fără soț. Cred că a fost un bărbat foarte tandru. Șoaptele lui sînt ocrotitoare. Ca acelea pe care le spune Firs pe tot parcursul Livezii de vișini. Firs are grijă de o lume. Și îi rămîne fidelă pînă la capăt. Ca și Cozorici teatrului. Este mai mult decît o coincidență că
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
scrupule autocrat care ajunsese după 1848. Se uită altfel la Brătianu, îi mângâie fără jenă fruntea aceea lățită între niște tâmple mari, depărtate, pe care numai restul pletelor tunse revoluționar le acopereau într-o sugestie de romantism și rosti în șoaptă cu regret, ca și cum șiar fi spus sieși: Ce păcat; ce păcat că mintea asta de mare politică, servește doar o țară mică! Am greșit cu ceva? întrebă el mai degrabă glumeț, ca să-și ascundă flatarea. Dar ea îi răspunse cu
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
ai face mai ușor, - pe Jupiter! să ne trăznească!... Să fie obligat să spună, ca Galileu, peste o mie și ceva de ani, la tribunalul Inchiziției, că nu se mișcă; scăpînd de rug, pentru ca pe urmă să-și șoptească, încăpățînat, șoaptă ce ajunse în cele din urmă limpede pînă la noi: Și totuși se mișcă... Într-adevăr. Dacă Arhimede s-ar fi născut mai tîrziu, în era creștină, drept-credincioșii evului de mijloc cu siguranță că l-ar fi pus pe rug
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
niciodată din întîmplare în acest oraș în care locuim amîndoi, ba chiar și destul de aproape unul de altul. Omul acesta, acolo, singur în mijlocul drumului, degaja o lumină formidabilă. Liniște. Tandrețe. Am vorbit numai despre Papa Ioan Paul al doilea. În șoaptă. Ieșisem din timp, priveam imaginar spre o FEREASTR| de departe. Sau de foarte aproape. Mi-am amintit că nu știam să schimb ceasul mașinii și l-am rugat să mă ajute. A umblat calm pe la tot felul de butoane...22
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
un "dincolo" care nu există - cîți eram, cum sporovăiam... Ca să rup tăcerea, îi laud Ilenei clătitele. Surîde cu tristețe, fără să comenteze." O poveste, așadar, cu before and after. Un șir de consolări nereușite, o "terapie" prin amintiri depănate în șoaptă. Despre soarta mobilelor din casele de altădată, despre pianele Bösendorfer sau Blüthner, ai căror pasionați cunoscători nu mai sînt. Și, mai ales, despre "tipicul" pierdut al scrisului. E, Steaua fiecăruia, căutarea neliniștită a locului bun. Obiectele păstrate dintr-o viață
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11837_a_13162]
-
timp. Măscăriciul. Un spectacol de cameră, delicat, fragil și, totuși, puternic. Un spectacol fără dorințe pătimașe, ca cele mai multe dintre dorințele contemporane, de a demonstra ceva cu orice preț. Deși este construit cu patimă. Am văzut un spectacol confesiune, în care șoaptele și strigătul interior se amestecă ca să definească, emoționant și subiectiv, o artă - teatrul - și o profesiune - actoria. Un spectacol în care rîsul și plînsul cehovian, în care tăcerile, nu doar rusești, în care umorul - și slav, patetic, și negru, sec
Teatru sau cale ferată? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11912_a_13237]
-
dans de iele, Cu talpa goală-n bălți, râzând, de ploi, De ochii uzi de-atâtea doruri grele... * Îmi geme inima când te aud Strigându-mă cu glasul cucului. Sub munți de neputință mă ascund Și-ți cer iertare-n șoapta vântului... * Și flori am scuturat cu-a lui aripă Din liliacul ce străjuie la drum Și-un cânt de dor ce-n suflet se-nfiripă Îl împletesc cu-al său suav parfum. * Să treacă munți și văi până la tine Și
IZVOR DE IUBIRE ~ SĂ ȘTII ~ DORINȚĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382645_a_383974]
-
pătrund adânc și-n mine. Căldura inimii tale mă dezvăluie încet, Fioruri divine, prin tot corpul î-mi trec. Blânde raze de lumină abia te ating, Lăsând doar coapsele flămânde, să le disting. Trupurile ni se alintă-n zeci de șoapte, Dorințe fierbinți se scurg încet în noapte. Umbrele noastre în gemete se cuprind, Două dorințe născute din același gând, Buzele-mi însetate alintă izvorul de foc din tine, Corpul luminat de flăcări plutește-n împlinire. Î-ți vorbesc doar în
VISE ÎN FLĂCĂRI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382697_a_384026]
-
Dorințe fierbinți se scurg încet în noapte. Umbrele noastre în gemete se cuprind, Două dorințe născute din același gând, Buzele-mi însetate alintă izvorul de foc din tine, Corpul luminat de flăcări plutește-n împlinire. Î-ți vorbesc doar în șoapte și suspine, Flăcările încălzesc neâncetat foamea din mine. Îmbătat de plăcere plutesc în ritm cu pulsul, Te strâg în brațe, sperând să se oprească timpul. Cuprins de flăcări, mă tăvălesc în jar, Mă zvârcolesc în dorințe, care din nou apar
VISE ÎN FLĂCĂRI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382697_a_384026]
-
08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Seară amarnic de rece, Iar sufletu-mi geme de iubire. Crivățul crunt, urlă-n neștire. Eu doar îl ascult cum petrece... Mi te-ai ascuns în pleoape, Iar inima-mi bate nebună. La fiecare șoaptă pe strune, Te simt tot mai aproape... Cântec de suflet cu zbucium, Trup fremătând de dorință, Ard, imaginând a ta ființă Chemându-mă-n sunet de bucium... Să ne iubim uitând de amaruri, Cu mângâieri să te răsfăț, Să-ți
CÂNTEC DE SUFLET de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382768_a_384097]
-
stele Să-mpart versurile mele, Să vă povestească-n vis Cum trăiam în Paradis, Dintre toate,numai unul Povestește că nebunul, Care a zburat spre stele E cuprins de doruri grele, Dintre toti și dintre toate, Versul este plin de șoapte Și prin zborul către stele A scăpat de doruri grele, Versul povestește-n zbor Să iubești nu-i chiar ușor, Când iubești,prin argintiu Te transformi în verde viu, Te transformi,întinerești, Viața-ncepi să prețuiești, Zbor din nou peste
AM ZBURAT PÂNĂ LA STELE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382815_a_384144]
-
său, Oglinda, despre care declară emfatic: "Noi am redat faptele, istoria le va judeca": "După prima parte a filmului, s-a făcut o scurtă pauză. Sergiu Nicolaescu a venit lîngă scaunul meu, s-a aplecat ca să-mi poată vorbi în șoaptă și m-a chestionat: "Ei cum vi se pare?" N-am putut să-l mint. "Mă tem că acum filmul mi se pare și mai necurat", i-am spus, cu jenă. S-a sculat, dezamăgit. Mi-am îmbrăcat cojocul și
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
condamnați la moarte, prostituate ("viața urmează legile mizeriei cu exactitatea unui ceasornic", p. 35) etc., dar și grădini verzi cu fântâni publice, prăvălii de lux, procesiuni bogate, sărbători, carnavaluri, spectacole de teatru, focuri de artificii, calești aurite, aventuri galante, poezie, șoapte și cântece de dragoste, parfumuri, fructe, toalete, pictură ("totul se dizolvă într-o puritate greu de definit", p. 38) etc.... Totul se întrepătrunde ca într-un tărâm "la mijloc de rău și bun", într-o lume supraîncărcată cu de toate
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
vizibilă seara în sud-vest. l 4 aprilie - LUNA la apogeu. Prof. VERA TEMPIAN agenda aniversărilor Sâmbătă, 29 martie Elena Farago Acum 125 de ani s-a născut poeta română Elena Farago (pseudonimul lui Elena Paximade). Opera sa cuprinde versuri simboliste („Șoaptele amurgului“, „Șoapte din umbră“) discret meditative, de inspirație erotică, povești pentru copii („Să fim buni“, „Gândăcelul“, „4 gâze năzdrăvane“ ș. a), dar și traduceri. Duminică, 30 martie Miron Costin Se împlinesc 370 de ani de la nașterea cronicarului Miron Costin, cea
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
în sud-vest. l 4 aprilie - LUNA la apogeu. Prof. VERA TEMPIAN agenda aniversărilor Sâmbătă, 29 martie Elena Farago Acum 125 de ani s-a născut poeta română Elena Farago (pseudonimul lui Elena Paximade). Opera sa cuprinde versuri simboliste („Șoaptele amurgului“, „Șoapte din umbră“) discret meditative, de inspirație erotică, povești pentru copii („Să fim buni“, „Gândăcelul“, „4 gâze năzdrăvane“ ș. a), dar și traduceri. Duminică, 30 martie Miron Costin Se împlinesc 370 de ani de la nașterea cronicarului Miron Costin, cea mai însemnată
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
-ntregul,/ retrasă apoi puțin cîte puțin/ în fiecare zi,/ încetul cu încetul;// atinge-mă și mîngîie-mă și frînge/ săgeata acestui vector de tristețe/ ce stoarce lacrima neplînsă a bărbatului matur,/ dar de care nu mă mai rușinez/ acum, la bătrînețe” (Șoaptă în formă de poem). Această luciditate reprezintă modul autorecuperării poetului. O justificare a trăirii prin practica rostirii metafizice care e o imprudență în principiu, deoarece prvoacă esențele, dar și un mijloc de reducție a răului de-a fi. Fragilității de
Invers decît Dorian Gray by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2803_a_4128]
-
negru, funebru, de furtună, Ce aducea o ceată de demoni vicioși, Părând pitici din snoave, ciudați și sângeroși. Să mă privească rece au început deodată Și, cum grăiește lumea despre-un nebun pe stradă, I-am auzit vorbindu-și în șoaptă între ei Pe când schimbau ocheade și semne câte vrei. - Să-l contemplăm în voie: e o caricatură Ce vrea să fie Hamlet la chip și la postură. Cu ochii-i șovăielnici și părul lui zburlit. Nu este oare comic acest
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
special asupra decernării Premiului Târgului de Carte de la Leipzig, premiu foarte prestigios la care aveam și noi, românii, o speranță, căci unul dintre cei cinci nominalizați la secțiunea „traducere” a fost Ernest Wichner, pentru versiunea în limba germană a Cărții șoaptelor, romanul lui Varujan Vosganian. N-a fost să fie, câștigătorul fiind Robin Detje, pentru traducerea în germană a romanului Europe Central al americanului William T. Vollmann. Dintre ceilalți doi câștigători, unul este sigur cunoscut cititorilor români: este vorba de Saša
La Leipzig, cu ochii către Est by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2704_a_4029]
-
Ploiești, zece ani mai tîrziu, Trei surori. Iată ce scria Vittorio despre Rică Manea: „Prin tainice alchimii năștea imagini de o teatralitate autonomă, eliberate de servituțile ilustratorului, adevărate imagini-stare, imagini-gînd, oricînd gata să se destrame preluînd prin rezonanță zgomote, glasuri, șoapte dintr-un dincolo cu care puțini au curajul sau menirea să dialogheze. Să admirăm, dar să nu invidiem această grea povară, această teribilă cruce a artistului propulsat în prima linie a «războiului nevăzut» de bunul plac al uneori răutăcioaselor muze
Despărțiri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2718_a_4043]
-
mă înfiora și pe mine, care veneam de acolo. Aveam impresia că văd un apocaliptic amestec de fragmente din Goya, Hieronymus Bosch și Käte Kollvitz. Pentru că descria foarte plastic iadul în care urma să se întoarcă, m-am sfătuit în șoaptă cu soțul meu și am decis să vorbim între noi franțuzește, mai ales la debarcare și pe țărm, ca să nu mai adăugăm o spaimă în plus sărmanei femei, să nu-și dea seama că a fost auzită de niște români
Alte întâmplări haioase de peste mări și țări by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/2721_a_4046]
-
Din cauza gravitației, căderea Bastiliei Închide, mamă, fereastra cum știe doar/ Guvernanta Clermonda./ Afară bicicletele se joacă, pe moarte, / de-a Fronda/ și din Palatul de la Valetta/ la radio le vorbește Domnul Motocicletta./ Culcați sub ferestre,/ bicicliștii bi-cauciucați/ ascultă fluierând în șoaptă/ înduioșați cum tricicletelor,/ ‘nainte de culcare,/ li se povestesc povești cu motoare.
Republica Bicicletelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2593_a_3918]
-
Gabriel Dimisianu După succesul literar fulminant obținut, nu doar în țară, cu Cartea șoaptelor, romanul din 2009, Varujan Vosganian se reimpune atenției cu volumul Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri (Polirom, 2013). Cu un volum, așadar, de povestiri, astfel cum suntem avizați din titlul noii cărți (poate prea lung!), adică de
Realist și simbolic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2762_a_4087]
-
simțuri, ieșind la o plimbare, simțim plenar. Norii pufoși se aleargă pe cerul albastru cristal, florile ne zâmbesc, verdele mătăsos al ierbii ne îmbie să ne tolănim un pic, chipurile dragi ne bucură privindule. Trilul păsărilor ne urează bun venit, șoaptele iubitului ne înfioară, iar zgomotul pașilor ne dau rațiunea cadențată a zilei și a ploii care a început să cadă. Ce verde miroase iarba proaspăt tăiată! Ce galben miroase fânul! Ce dulce miros trandafirii! Ce sărat miroase marea! Ce bronzat
Apologia Simțurilor. In: Editura Destine Literare by Corina Diana Haiduc () [Corola-journal/Journalistic/85_a_460]
-
nu ne vor clinti”. Nu putem părăsi, noi, românii, pentru că, neclintiți, credem, cu sfințenie, în leagănul nașterii ființei noastre, în „Transilvania românească, eternă și nedespărțită”, cum spunea Liviu Rebreanu. În recursul nostru la memorie și la istorie, trăim sub îndemnul șoaptei strămoșești, din timpuri de jale-amară, chiar și atunci când „s-au zguduit Carpații”, ne-am apărat visurile, idealurile, limba, credința, tradițiile, pământul. Pământul acesta eroic, românesc, furat de Ungaria din zestrea lăsată nouă moștenire de înaintemergători, ajuns sub cizmă străină, a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
pământ / Și sânge din latinul nostru sânge. / E trup și os din osul nostru frânt, / Un dor avem în el și cel mai sfânt / Și nimeni astăzi nu ni-l poate-nfrânge. // I-am moștenit tot dreptul din părinți; La șoapta lui ni se-nfioară buza; / În lutu-i plămădit din suferinți, / Strămoșii frământatei noastre ginți / Dorm, îngropați la Sarmizegetusa. // Al nostru e; iar nu al vostru, huni, / Ce-ați năvălit de dincolo de Nistru, / Călcând, în goana cailor nebuni, / Peste mormântul marilor străbuni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]