1,138 matches
-
versiune editată. Acesta a fost produs de Fred Quimby și regizat de William Hanna și Joseph Barbera, cu coloana sonoră realizată de Scott Bradley. În acest desen animat cele două personaje au nume noi, Tom Motanul și Jerry Șoarecele, numele șoricelului fiind prima oară menționat. În primul desen animat, „Motanul e pus pe liber” pisica se numea Jasper iar șoarecele era cunoscut drept Jinx. În episodul „” Mami DoiPantofi este interpretată de Lillian Randolph. Episodul se termină prin distrugerea bucătăriei, Tom fiind
Gustarea de la miezul nopții () [Corola-website/Science/320691_a_322020]
-
sparge vasele. Mami DoiPantofi aude acest lucru, și coboară la parter ca să dojenească pisica. Tom acționează rapid și îl pune pe Jerry în frigider după care se ascunde. Camerista deschide ușa frigiderului și țipă de frică când îl vede pe șoricel. Se urcă pe un scaun și își suflecă capoatele (într-un număr ridicol de mare) și îl cheamă pe Tom. Acesta iese din ascunzătoare și îl urmărește pe Jerry. În mijlocul urmăririi, el se înnoadă de scaunul, pe care stă Mami
Gustarea de la miezul nopții () [Corola-website/Science/320691_a_322020]
-
vulgare"), sâmbovină ("Celtis glabrata"); La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice rare sau endemice; printre care: clopoțel dobrogean ("Campanula romanica"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), garofiță pitică ("Dianthus nardiformis"), merineană ("Moehringia jankae"), ouăle popii ("Himantoglossum caprinum"), turiță ("Agrimonia pilosa"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla, Achillea ochroleuca"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), curcubeu ("Lychnis coronaria"), gâscariță ("Arabis turrita"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), ferigă mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), ruginiță ("Asplenium septentrionale"), coșaci pontici ("Astragalus ponticus"), mărar de stepă ("Cachrys alpina"), scai ("Centaurea gracilenta"), centaurea
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
dus la dezvoltarea unor specii endemice, precum: liliacul sălbatic, mojdrenul, scumpia, alunul turcesc. O bogăție verde a zonei este dată de numeroasele plante medicinale ce pot fi culese din zonă: tei, sunătoare, mușetel, tintaur, păducel, scumpie, ciuboțica cucuclui (aglice), coada șoricelului etc. Flora zonei este una bogată, reprezentata prin specii variate de flori, cele mai reprezentative găsindu-se în Rezervația de Narcise din Piatra Cloșanilor. În zonă fauna este foarte variata, pe langă animalele domestice crescute, se întâlnesc și animale sălbatice
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
curechiul de munte ("Ligularia sibirica"); specii protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexă I-a). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice, printre care: angelica ("Angelica archangelica"), brânca-ursului ("Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum"), coada șoricelului ("Achillea lingulata"), strugurii ursului ("Arctostaphylos uva-ursi"), căldărușa ("Aquilegia nigricans ssp. subscaposa"), omag ("Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), coada-smeului ("Calla palustris"), orhidee ("Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia odoratissima, Herminium monorchis"), căpșuniță-roșie
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
30-40 de ani, iar în ultimul timp au început să se usuce și stejarii și salcâmii. Ca plante sălbatice în zona noastră cresc: sulfina, drăgaica, aglicele, cimbrul, nalba, cucuta, sunătoarea, măselarița, pălămida, mărăcinele, păpădia, rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
din stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, ulm, frasin, păr și măr sălbatic, arțar și jugastru. Arbuștii din această pădure sunt: păducelul, gheorghinarul ("Physalis alkekengi)", lemnul câinesc, cornul, sângerul. Stratul ierbos este alcătuit din: firuță, trifoi, colilie, păiuș, pir, coada șoricelului, volbură, măturică, pelin, laptele cucului, ceapa ciorii. La marginea pădurii Bercica, sau pe coasta D. Bobului și D. Viilor, cresc porumbarul, măceșul și mărăcinișuri. Datorită condițiilor de umiditate ridicată a solului, naturii aluvionare a acestuia, lunca Oltețului ocupă albia majoră
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
și "Rina-Mochana-Ganapati" (Ganapati Cel care eliberează). "Ekadanta-Ganapati" este vizualizat ca albastru în timpul meditației asupra acestei forme. Primele reprezentări ale lui Ganesha sunt fără vahana(vehicul). Din cele opt întrupări ale lui Ganesha descrise în "Mudgala Purana", Ganesha are vehicul un șoricel în cinci dintre ele, folosește un leu în întruparea sa ca "Vakratunda", un păun în intruparea "Vikata", iar în întruparea "Vighnaraja", șarpele divin Shesha. În cea de- menționată în , "Mohotkata" are un leu, "Mayureshvara" un păun, "Dhumraketu" un cal, iar
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
șoarecele ce apare în reprezentarea sa. Numele "Mūșakavăhana"(Cel cu șoarecele ca vehicul) și "Ăkhuketana" (Cel reprezentat sau urmat de șoarece) apar în . Simbolismul șoarecelui cunoaște multiple interpretări. Conform lui Grimes, “Mulți, dacă nu cei mai mulți dintre cei care explică simbolismul șoricelului lui Ganesha, îi găsesc o explicație negativă, simbolizând fie fie dorința”. Printre aceste interpretări, Mochael Wilcockson spune că șoarecele îi simbolizează pe aceia care doresc să își controleze dorința și să fie mai puțin egoiști. Krishan afirmă că șobolanul este
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), viorele ("Scilla bifolia") sau măcrișul iepurelui ("Oxalis
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
nimeni. Povestea nu rezistă la o analiză mai atentă: de fapt, planeta este populată de o rasă de gândaci care încearcă să descurajeze orice contact cu oamenii, deoarece își dau seama că diferențele dintre cele două specii sunt insurmontabile. Un șoricel descoperit de un savant în casa sa este trimis în spațiu cu o rachetă. Acolo este interceptat de o specie extraterestră care-l înzestrează cu rațiune și-i conferă posibilitatea de a crește nivelul intelectual al tuturor șoarecilor. Revenit pe
Atingerea spațiului () [Corola-website/Science/324272_a_325601]
-
de un savant în casa sa este trimis în spațiu cu o rachetă. Acolo este interceptat de o specie extraterestră care-l înzestrează cu rațiune și-i conferă posibilitatea de a crește nivelul intelectual al tuturor șoarecilor. Revenit pe Pământ, șoricelul discută cu savantul riscurile pe care le implică un asemenea demers. bănuind că oamenii și șoarecii inteligenți n-ar face casă bună împreună. Un accident stupid îl face pe șoricel să-și piardă abilitățile înainte de a pune în practică cele
Atingerea spațiului () [Corola-website/Science/324272_a_325601]
-
a crește nivelul intelectual al tuturor șoarecilor. Revenit pe Pământ, șoricelul discută cu savantul riscurile pe care le implică un asemenea demers. bănuind că oamenii și șoarecii inteligenți n-ar face casă bună împreună. Un accident stupid îl face pe șoricel să-și piardă abilitățile înainte de a pune în practică cele învățate de la extratereștri. Un reporter primește misiunea de a se infiltra într-un spital de nebuni pentru a dezlega ițele unei enigme. Deoarece a suferit un accident de amnezie, reporterul
Atingerea spațiului () [Corola-website/Science/324272_a_325601]
-
în română "Toată lumea vrea să fie o pisică") alături de Thomas O'Malley. A doua zi pisicile ajung la conacul doamnei Adelaide, însă când vor să intre sunt prinse de Edgar care are de gând să le trimită în Timpuktu. Roquefort, șoricelul conacului este trimis de Thomas la Scat Cât pentru a le salva pe Ducesa și puii ei. Când e aproape să fie mâncat de aceștia deoarece nu și-a putut aduce aminte numele O'Malley, îl pronunța într-un sfârșit
Pisicile aristocrate () [Corola-website/Science/315005_a_316334]
-
21 mai 1992, a "Consiliului European", anexa I-a): clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"; care vegetează alături de: floare de colț ("Leontopodium alpinum"), angelică ("Angelica archangelica"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag (din speciile: "Aconitum moldavicum" și "Aconitum toxicum"), orhidee (din speciile: "Coeloglossum viride, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza sambucina, Herminium monorchis, Platanthera chlorantha, Pseudorchis albida, Spiranthes spiralis, Traunsteinera globosa"), brebenei ("Corydalis capnoides"), cădelniță ("Campanula carpatica"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
Carex strigosa"), păiuș ("Festuca strictă"), pipirig ("Juncus castasneus"), scradă ("Festuca drymeja"). Dintre plantele endemice pentru Carpații românești, aici vegetează specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag mov ("Aconitum moldavicum"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), vulturica ("Hieracium kotschyanum" și "Hieracium rotundatum"), cădelnița ("Campanula carpatica"), clopoțel ("Campanula serrata"), splina ("Chrysosplenium alpinum"), piciorul cocosului ("Ranunculus carpaticus"). În parc vegetează și două specii (vulnerabile) de plante carnivore (insectofage): roua
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Violă declinata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). Ciuperci comestibile În pădurile de foioase (fag, carpen, stejar, gorun), în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăm, sunt întâlnite (începând cu sfârșitul primăverii și până toamnă târziu) mai
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
pe o altă "jucărie moale". Jerry sare în sus și în jos pe blană gri, și își dă seama că de fapt sare pe Tom care se trezește. Tom îl urmărește pe Jerry și chiar inainte de a-l mânca, șoricelul ia o etichetă pe care scrie "A nu se deschide până la Crăciun" și o lipește pe gură motanului. Jerry se ascunde printre multitudinea de jucării prefacandu-se că este o luminița de brad, sărind într-un loc unde lipsea o
Noaptea de Ajun () [Corola-website/Science/320803_a_322132]
-
se poate așeza; voci cerești cântă colinde, iar coonstinta îl mustreaza, amintindu-i mesajul de Craciu: Pace și bunăvoință în lume. Tom deschide ușa de scrisori, iar când vede că Jerry nu apare, se duce afară și îl găsește pe șoricel înghețat. Temându-se pentru viața lui Jerry, îl aduce în casă și îl încălzește la foc. Încet, Jerry își recapătă cunoștință, dar este conștient că motanul este acolo. Tom îi dă lui Jerry o acadea de Crăciun. Încântat Jerry linge
Noaptea de Ajun () [Corola-website/Science/320803_a_322132]
-
familia stejarului, gorun, cer, carpen, fag, frasin; precum și plantații de pin și molid. La mijlocul secolului trecut exista și o pădure de mesteceni. Arbuștii sunt reprezentați de măceș, murul, porumbarul, socul. Din vegetația spontană fac parte: margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
albă ("Dactylorhiza sambucina"), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), alior ("Euphorbia amygdaloides"), vinariță ("Galium odoratum"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), orhidee (cu specii de: "Neottia nidus-avis, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Coeloglossum viride, Epipogium aphyllum, Gymnadenia conopsea, Orchis laxiflora "), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), frag ("Fragaria vesca"), drobiță ("Genista tinctoria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), buhai ("Listera ovata"), buhăieș ("Listera cordata"), brei ("Mercurialis perennis"), lăcrimiță ("Maianthemum bifolium"), sângele voinicului ("Nigritella nigra" și
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
Potentilla micrantha"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") și gălbinare ("Serratula radiata"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, conace, situri arheologice, arii naturale); astfel: Reportaje
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
socul sălbatic ( sambucus nigra ) iar ca subarbuști putem aminti rugul ( rugus cereus ), măceșul ( roza canina ), etc. În poienile din pădurile comunei, pe văile și versanții dealurilor cresc o mulțime de specii de plante din care unele sunt plante medicinale: coada șoricelului ( Alchilleia millefolium ), sunătoarea ( Hipericum Perfoliatum ), coada calului ( Ecvizetum sp. ), trei frați pătați, etc.. Primăvara înfloresc viorelele, Cocorăii ( Eritronum Den cansis ), tămâioarele și altele. În luncile apelor cât și pe terenurile în care băltește apa cresc specii de arbori adaptate pentru
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
utilizare că lemn de esență tare cu ritm mai mare de creștere. Bureții iuți, mânătărcile și ferigile se află în păduri. Tot felul de flori că viorelele, tamaiorii, cocoșeii, brebeneii, mărgăritarul, frăguțele sau plante medicinale că izma (mentă sălbatică), coada șoricelului, gălbenelele etc. sunt aproape peste tot. Măceșele pot fi culese până și iarna. Fauna: Pot fi întâlnite des căprioare cu cerbi, bursuci, iepuri, veverițe, nevăstuici, șoareci de câmp și vulpi. Fazanii se întâlnesc din ce in ce mai des. Au dispărut lupii și mistreții
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
și apucă o pleoapa. Brusc, Jasper deschide ochiul, iar Jinx rămâne agățat de pleoapă. El se uită în fața pisicii și își dă seama cine este, după care îi bagă degetele în ochi. Jasper țipă de durere și îl urmarește pe șoricel, dar sparge o vaza. Proprietara lui, Mami DoiPantofi, o femeie neagră, ajunge repede și îl dojenește pe Jasper: "Jasper! Jasper! Pisica bună de nimic!" Jasper încearcă să plece în vârful picioarelor, dar Mami pune matura pe el și îi zice
Puss Gets the Boot () [Corola-website/Science/320685_a_322014]