1,530 matches
-
relației dintre cele două mari orientări ale reflecției filosofice asupra fundamentelor moralității. Voi încerca, în sfârșit, să răspund la întrebarea dacă sistemul de filosofie morală elaborat de Kant poate să orienteze rațiunea morală comună atunci când ea ajunge în dileme și șovăie sau nu poate decât să confirme judecățile acesteia și să-i sporească puterea de discernământ. * * * Unii filosofi au susținut, mai recent, că opoziția dintre întemeierea kantiană și întemeierea utilitaristă a îndatoririlor morale nu ar fi una fundamentală și ireductibilă. R.M.
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
strigoi jalnici ai trecutului, toți cei pe care poporul nostru i-a aruncat În lada de gunoi a istoriei, că visurile lor vor rămâne și pe viitor deșarte și că mâna poporului muncitor și a statului său democrat-popular nu va șovăi nici pe viitor, lovind fără cruțare În toți cei ce atentează Împotriva cuceririlor revoluționare ale poporului. Cât privește speranțele pe care aceste epave le pun În sprijinul cercurilor reacționare străine, orice Încercare a acestora de a se amesteca În treburile
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
iei după vreo bănuială de-a dumnealui, iar? Ai uitat ce... JUPÂN DUMITRACHE: Da, bănuială... cu ochilari la nas și cu giobenu-n cap! CHIRIAC (se luptă cu Veta): Lasă-ne, cocoană! (scapă din mâinile ei și iese pe fereastră) VETA (șovăie și cade pe scaun): Chiriac! JUPÂN DUMITRACHE: Înainte, Chiriac! Înainte, nene Nae! (iese pe fereastră, Nae Ipingescu Îl urmează) VETA (sculându-se șovăind, scoate capul pe fereastră): Chiriac! Chiriac! Binișor! Să nu cazi!” (s.n.). Soțul e plasat În umbra amantului
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
CHIRIAC (se luptă cu Veta): Lasă-ne, cocoană! (scapă din mâinile ei și iese pe fereastră) VETA (șovăie și cade pe scaun): Chiriac! JUPÂN DUMITRACHE: Înainte, Chiriac! Înainte, nene Nae! (iese pe fereastră, Nae Ipingescu Îl urmează) VETA (sculându-se șovăind, scoate capul pe fereastră): Chiriac! Chiriac! Binișor! Să nu cazi!” (s.n.). Soțul e plasat În umbra amantului, se află În plan secund, vocea lui devine ecoul vocii acestuia. E de neimaginat că Jupân Dumitrache n-are habar despre relația amoroasă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de inteligență, măcar din când în când !". Brîndușa Grigoriu " Vedem minunății pretutindeni în natură; se povestește că însuși Heraclit le-a spus unor vizitatori de pe meleaguri străine, care l-au găsit încălzindu-se la focul din propria bucătărie și care șovăiau să intre, următoarele cuvinte: "Intrați, există zei și în bucătării". Să pornim, deci, fără aversiune, în studiul fiecărei specii de animale: în fiecare din ele vom găsi natura și frumusețea. Căci nu întâmplarea, ci finalitatea este cea care domnește asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
copilul crede că are pentru educatoare dragostea destinată, de drept, mamei sale. Aici este importantă să nu uităm răspunderea ce o avem față de mama copilului, față de sentimentele ce i se cuvin ei. Trebuie să-l ajutăm pe copil să nu șovăie, să nu afirme și să nu creadă că o iubește cel puțin la fel de mult pe educatoare ca și pe mama sa - întâietatea trebuie să o aibă mama. În grădinița de copii este necesar ca el să fie ajutat să-și
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
pe care-l reclamă. Într-o zi Paula(5 ani și 4 luni), care până atunci se purta neatent cu mama ei și nesocotea munca acesteia, n-a venit la grădiniță. A doua zi o întreb de ce a lipsit. Fetița șovăie, apoi spune:Am adormit. Dau din cap cu reproș. Atunci îmi explică grăbit că mama că mama ei a lucrat noaptea și a adormit. Ea sa trezit prima, s-a îmbrăcat repede, dar nu a vrut s-o trezească pe
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
întregului corp al lui Antim cât și o parte de coridor, prin urmare putem considera un plan de ansamblu: "[P. Ans] Se simțea urmărit și încetinise pasul, așteptând din clipă în clipa să se audă strigat din spate. Dar necunoscută șovăia. Atunci își rezema cutia violoncelului de peretele coridorului și, alene, începu să-și caute batistă. Începu prin a-și descheia laborios pardesiul."8 Suspansul este sporit prin faptul ca vocea Mariei se aude hors-camp. Fiindcă nu o cunoaștem încă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
năvalnic de munte să curgă ca o apă așezată și lină. La rândul său, Menoitios, părintele lui Patrocles, își îndeamnă fiul să se poarte cu Ahile ca un frate mai vârstnic, ajutându-l cu sfatul și cu chibzuința. Ahile nu șovăie să-l asigure pe Menoitios, care îi era ca un unchi, că îi va aduce fiul înapoi acoperit de slava cuceririi Troiei și încărcat de avuții. Cei doi părinți nu aveau să-și mai vadă fiii niciodată. Peleu a rămas
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
iar curajul fizic se demonstrează la maximum În fața morții. Martirii, privind teribilele suplicii ca pe ceva neînsemnat, nu se grăbeau de fapt spre moarte, ci spre adevărata viață, căci Hristos era viața lor și a trăi Însemna Hristos. Nu au șovăit În vreun fel când au fost Împinși a alege Între a‑și lepăda credința și a muri mărturisindu‑și convingerile de care erau total pătrunși. În mijlocul persecuțiilor și ordali‑ ilor, erau plini de bucurie dumnezeiască : „Mai Întâi ne‑au alungat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
bolnavilor de cancer 135 Unii martiri, precum fericitul Gordie nu numai că erau departe de gândul de a da Înapoi și de a se teme de chinu‑ rile ce‑i amenințau, Încât le chemau spre ei și spuneau : „«Pentru ce șovăiți ? Pentru ce stați ? Să‑mi fie scrijelat trupul (striga Gordie) ! Să‑mi fie răsucite mădularele ! Să‑mi fie chinuite oricât veți voi ! Să nu‑mi invidiați cumva fericita mea nădejde ! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât Îmi veți prilejui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În care trebuie primite sfintele moaște, Credință și vindecare 285 atunci când sunt transportate dintr‑un loc În altul : „... pri‑ miți‑le cu atâta bucurie cu câtă vi le‑au trimis paznicii lor. Nimeni să nu se Îndoiască, nimeni să nu șovăiască ; el e acel luptător nebiruit. Aceste oseminte le recunoaște Domnul, ele s‑au luptat Împreună cu sufletul fericitului. Ele și sufle‑ tul lui vor primi cununa la dreapta zi a răsplătirii lui”317. La rândul său, Sfântul Ambrozie al Milanului, Într
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sacru pentru noi decât pentru voi, este locul în care Profetul și-a efectuat călătoria nocturnă și în care comunitatea noastră se va aduna în Ziua Judecății de Apoi. Să nu crezi că putem renunța la el sau că vom șovăi în această privință"113. În cele din urmă, negocierile au fost întrerupte pe fondul intrigilor politice, dezastrelor militare și acuzațiilor de rea-credință. După retragerea lui Richard, singurul lucru pe care l-au obținut creștinii a fost dreptul de pelerinaj în
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
parțial pe cititori: „Îmi căzuseră până atunci sub ochi destule documente, mai mult sau mai puțin autentice, asupra miracolului acesta yoghinic, dar niciodată lucrurile nu fuseseră spuse atât de limpede și cu atâtea amănunte. Când am Început povestirea de față, șovăiam Încă, neștiind dacă va trebui sau nu să descriu tocmai pagina aceasta Înspăimântătoare. Ajungând aici, după atâtea săpătămâni de nehotărâre și tulburare, mi-am dat seama că un asemenea lucru nu poate fi mărturisit. Mă mângâie gândul că cei care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
alunecare narativă, construcția fantasticului. Primul și cel mai important e biografia lui Honigberger. Ea se desfășoară Între nelocalizabila Ïambhala a tuturor promisiunilor și fabrica de zahăr din Kashmir, a unei promisiuni anglo-sikh neonorate. Când Roquet revine, observând că „cititorul poate șovăi Între mai multe chei ale enigmei”, și Îl Întreabă care ar fi propria cheie, Eliade oferă un răspuns clarificator pentru avansarea analizei: „șCheia enigmeiț poate fi evidentă pentru anumiți cititori. Pentru că personajul care povestește această Întâmplare declară că este Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Întâlnesc atât rațiunea, cât și sentimentele morale. Conștiința morală acționează ca un factor de cenzură care mă supraveghează, mă ceartă, mă acuză și mă pedepsește, fiind prin aceasta apropiată de rațiune. Conștiința viciată, dominată de sentimente negative, mă face să șovăiesc, să Întârzii, să refuz, să mă Îndoiesc sau, dimpotrivă, mă va Îndemna la comiterea unor acte imorale, ostile celorlalți, dar pe care eu le consider a fi Îndreptățite din punctul meu de vedere, Întrucât ele satisfac tendințele sau nevoile mele
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nici o vină și face următoarea afirmație, ca o concluzie a judecății sale, În public: „Eu nu găsesc nici o vină omului acestuia” (Ioan, 19, 4Ă. Intervine Însă presiunea mulțimilor care, fanatizate, Îi cer lui Pilat să-l răstignească pe Iisus. Pilat șovăie În fața presiunilor exercitate asupra lui și mai Încearcă Încă o dată să-l achite pe Iisus. Atunci mulțimea, apelând la amenințări, strigă: „Dacă dai drumul acestuia nu ești prieten cu Cezarul” (Ioan, 19, 12Ă. Voința lui Pilat este Înfrântă: cedează În fața
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ecou al dorinței tale de adevăr, am început atunci să-ți povestesc nașterea lumii în ochii acelui copil pierdut în mijlocul munților. Teama lui de a înțelege, refuzul de a numi și salvarea lui, prin muzica unei limbi necunoscute. Copilul a șovăit o clipă în pragul jocurilor noastre de plăcere și de moarte și s-a lăsat iarăși cufundat în intimitatea fraternă a universului. Femeia care-l ținea în brațe continua să-i îngâne încetișor cântecul de leagăn chiar și când ecoul
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
din bronz și beton ce nu găsiseră destul loc în interiorul galeriei. Copacii aveau deja frunze galbene. „Sub frunzele moarte, mi-ai spus zâmbind, toate capodoperele astea sunt cu mult mai suportabile. „ Și ai adăugat cu o voce care părea că șovăie, față de necesitatea cuvintelor: — Sunt mai în vârstă ca dumneata... Copilăria mea se plasează în primii ani de după război. Era așa o sărăcie că-ți venea să mănânci și pietre. Îmi aduc aminte de rarele zile când nu ne era foame
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
identitatea care îți era cea mai fidelă, în acel adevăr al tăcerii care urmează eșecului pretenției noastre de a înțelege. Sub îngrămădirea de măști, grimase, alibiuri din care se compunea viața mea, o singură zi părea să răspundă adevărului tău. Șovăind, de parcă abia învățasem cuvintele rostite, am început să vorbesc despre copilul care adormea în străfundul unei păduri din Caucaz. Într-o zi, într-un alt oraș, într-un alt război, am surprins din nou la tine acea reculegere tăcută. Geamurile
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
coama tânărului animal... Deodată, geamătul se repetă, numai că venea din poiană. „Oricum, ăsta are să crape“, se gândi Nikolai, punând piciorul în șa. Nu mai era un geamăt, ci un suspin prelung și dureros care se prelinse în întuneric. Nikolai șovăi. Își închipui noaptea coborând peste poiană, pe omul acela îngropat care va vedea lupii apropiindu-se sau va simți mușcăturile unui rozător. Puse mâna pe pușcă și se îndreptă spre oamenii morți. Despre răniții cărora li se dădea lovitura de
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
deschise ochii și gemu îndelung pe un ton ritmat, ca spre a-i dovedi că era vorba de o ființă omenească. Nikolai se duse către Vulpoi („Plec chiar acum! Să se ducă cu toții dracului!“ șopti o voce în sinea lui), șovăi, scoase o ploscă, se întoarse spre acel cap. Soldatul bău, se înecă, tuși cu o sonoritate deja aproape vie. Nikolai începu să sape, mai întâi cu mâinile, pentru a degaja gâtul, apoi, ajungând la umeri, cu lama unei toporiști. Eliberă
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de trăsnet sau de vânt se târa pe pământ înălțându-se un pic și-mpărțindu-se-n două ramuri groase. Scoarța era netedă și călduță, moale, chiar și-n interiorul furcii a cărei îmbucătură era căptușită cu un lichen mărunt și mătăsos. Robinson șovăi câteva zile în pragul a ceea ce avea să numească mai târziu calea vegetală. Cu pași furișați, dădea târcoale pe lângă quillaja, găsind în cele din urmă un anume subînțeles în ramurile care se desfăceau sub ierburi ca două coapse enorme. Cunoscu
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Aici, însă, un bătrân - era de o sută de ani - a îndurat senin durerea, totodată s-a grăbit să împlinească Și porunca lui Dumnezeu, făcându-i mai râvnitori Și pe fiul său Și pe cei din casa sa, ca să nu Șovăie, ci să săvârșească cu multă grabă porunca lui Dumnezeu. Ai văzut câtă putere are un om virtuos? Îi învață să meargă pe urmele lui pe toți cei din casa sa. Și ceea ce vă spuneam ieri, aceea vă spun iarăși Și
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
PCUS, de jos în sus. într-adevăr, în tot timpul războiului dus de el împotriva țărănimii, Stalin procedează la epurări succesive în interiorul partidului și al poliției politice*, eliminându-i pe cei bănuiți de milă față de „chiaburi” sau a celor care șovăie. Colectivizarea este o ocazie remarcabilă de a-i selecționa „oameni mai duri”, lucru recomandat de Lenin încă din 1918. Stalin constituie astfel un partid format din călăi cu inima împietrită, gata de orice pentru a-l mulțumi pe Ghid și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]