504 matches
-
și se prefăcea a fi un amic, desigur mai recent, dar foarte gelos pe acele privilegii. Amenință cu plecarea și cerea dreptul de a scrie. Deși cordial și glumeț, subiectul tachinării lor era nou și gingaș, de aceea rămâneau adesea șovăitori și gânditori în comentariul lor. Atunci, de comun acord și cu o reculegere sinceră, plângeau pe bietul condamnat. Buletinele pe care le primea Ada de la sanatoriu erau tot mai pesimiste: Facem ce se poate! Sperăm într-o prelungire! . .. Starea înaintată
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
bluză roșcată, croită din piele de capră, și cu pantaloni de catifea neagră. De sub tichia pe care o poartă tot timpul ies șuvițe de păr lung și neîngrijit, de un alb murdar, și nimic din înfățișarea sa ori din felul șovăitor în care se apropie de obiecte, de parcă nu mai e sigur de mișcările lui, nu ține de realitatea obișnuită. Pune pe masă, fără să zică nimic, cele două cărți luate în ajun și așteaptă ca Julius să-i dea altele
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Îngrozitor după prima silabă, gri-gri-gri-gri, nu era nimic de făcut, mîine va pleca pentru totdeauna, cineva o să-i spună că a plecat și că i-a urat rămas-bun cînd Julius va veni la piață să-l caute. Julius porni Înapoi șovăitor spre partea de sus a orașului: Vilma era probabil foarte speriată, dar ea era de vină; acum trebuia să profite de escapada asta, Încă un minut, la ora asta cerșetorii așteptau desigur ciorba de la călugărițe, Vilma nu voia să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
un fost nobil linnean, transpirând din toți porii, își întinse degetul și atinse bila care era în mișcare. Degetul îi pătrunse ca și când nu era nimic acolo. Se dădu înapoi, uimit. Dar neînduplecatul Czinczar nu terminase cu el. Încă o dată degetul șovăitor, dar nu chiar așa de temător cum fusese, trecu prin bila în mișcare. Bila se rostogoli în el, prin el și peste el. Czinczar îl dădu la o parte pe sclav și stătu privind gânditor. Trebuie să i se fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
vise, nici în picturi, nici în filme. Stătea-ntre copii, mai scundă decât mulți dintre ei, un corp de fetiță, fără urmă de sâni, înăl țat într-un chip ciudat, de parcă-ar fi vrut să-și ia zborul. Mâini subțiri, șovăitoare. Ceva cu totul im po sibil în toată construcția acelui corp. Iar fața... în mod sigur nu o față umană. Vag feminină, dar atrasă ca o ciupercă de gravitația lunii. Cum pot descrie acele cearcăne revărsate, acei ochi grei și
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
au învățat s-o găsească din memorie. Se adună pe râu la sfârșitul iernii așa cum o fac de-o veșnicie, acoperind luncile. În lumina asta, păstrează încă ceva de saurieni - cele mai vechi zburătoare de pe pământ, aflate la un pas șovăitor de pterodactili. Când întunericul se așterne cu adevărat, e din nou o lume a începutului, aceeași seară ca în urmă cu șaizeci de milioane de ani, când a început această migrație. Jumătate de milion de cocori - patru cincimi din întreaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
lui. —Maturizează-te! țipă ea. Poate că are un șoc insulinic. Semnalul începe să se piardă. —Jess? Jess. Nu te aud. Ascultă-mă. Te sun eu înapoi. Te sun eu... Când închide telefonul, Barbara e tot acolo. Îi cuprinde obrazul, șovăitor, iar el o lasă. Prima dintre pedepsele care-l așteaptă. Cum vrei tu, spune mâna ei. Mai aproape sau mai departe. De tine depinde dacă vei continua să inventezi sau vei alunga. El e un caz de care uitase până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mîhnit și stingher, punînd din cînd În cînd cîte o Întrebare cu glas scăzut, iar cele mai multe Întrebări rămîneau fără răspuns, căci persoana căreia i se adresa Întrebarea se foia, Îl privea stînjenit pe cel care-l Întrebase, apoi, cu ochi șovăitori, șoptea: „Nu știu“ și, ridicînd ușor din umeri se depărta pe furiș, cu pași tîrșîiți. Din cînd În cînd, polițiștii, ai căror număr ajunsese la patru și care stăteau În jurul mortului Într-o așteptare pasivă și indiferentă, tresăreau brusc, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
deșert al încăperii unde fusese adus îi provocă o oarecare surpriză. Dar se părea că nu e nimic de făcut decât să aștepte să i se comunice altceva. Încă o dată, Gosseyn aștepta. Paznicii săi își luaseră mâinile de pe el. Așa că, șovăitor, și încet, Gosseyn făcu câțiva pași înainte, pătrunzând astfel în încăpere. Nimeni nu încercă să-l oprească. De fapt înregistrase că Vocea Unu și Vocea Doi veneau în urma lui, aflați încă de o parte și de alta a sa, la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
posibil. Altminteri nu n-am fi acceptat toate neajunsurile zilnice, n-am fi fost capabili să facem față tuturor adversităților, n-am fi sfidat disperarea; altminteri m-aș fi oprit de multă vreme din încercarea de a-mi înzestra trupul șovăitor cu o memorie perfectă. A fost o întîmplare că nu a existat nici un martor atunci cînd, în cele din urmă, am reușit prima dată? Schneiderhahn lipsea uneori, pe neașteptate, cîteva zile. Ne informa scurt, după antrenament că trebuia să se
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de asemenea lucruri, apoi și-a continuat drumul pe lîngă tren. O siluetă măruntă alergă spre noi și trecu de muncitorul feroviar fără să-i arunce o privire. Se opri lîngă mine și-și ridică ochii, aruncîndu-mi un zîmbet onctuos, șovăitor. Avea o față frumosă, cu bărbie îngustă și părul unsuros și ușor ondulat îi era dat pe spate, cu un zuluf mărunt la ceafă. Purta un papion maro, o haină cu revere maronii lungă pînă la genunchi, pantaloni negri strîmți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
știa, tăcerea lui Gosseyn i-ar fi dat să înțeleagă că și el, la rândul său, îl cunoștea. Pe de altă parte era o nebunie să se prezinte drept Gilbert Gosseyn, fără să-l forțeze nimeni. Se ridică din nou, șovăitor. Deodată simți că nu poate pleca, fără să-i explice femeii situația. Dacă lui i s-ar fi întâmplat ceva, ar exista măcar o persoană s-o știe. Și prin ea, întreaga planetă Venus ar fi avertizată de îngrozitorul pericol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
știa, tăcerea lui Gosseyn i-ar fi dat să înțeleagă că și el, la rândul său, îl cunoștea. Pe de altă parte era o nebunie să se prezinte drept Gilbert Gosseyn, fără să-l forțeze nimeni. Se ridică din nou, șovăitor. Deodată simți că nu poate pleca, fără să-i explice femeii situația. Dacă lui i s-ar fi întâmplat ceva, ar exista măcar o persoană s-o știe. Și prin ea, întreaga planetă Venus ar fi avertizată de îngrozitorul pericol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
pilule antisomn celor care ți le vor cere. Nimeni nu mai are dreptul să doarmă atâta timp cât monstrul rămâne în viață. - Bună treabă, căpitane! exclamă directorul. Căpitanul dădu din cap și dispăru din imagine. Pe coridor, un tehnician întreba, cu glas șovăitor: - Și von Grossen? - Singurul mijloc de a-l ajuta pe von Grossen este de a-l nimici pe cel care l-a răpit! Îi răspunse Morton, cu asprime. 19 În vasta sală a motoarelor, oamenii păreau niște pitici pierduți într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
nexialistul nu desluși nici un cuvânt. Șoapta fu urmată de un fel de tril, la fel de neînțeles ca și cuvintele. Grosvenor își roti mașinal privirea. Se afla în studioul din propria-i secție și nu mai era nimeni acolo. Porni cu pași șovăitori spre auditoriu, dar când deschise ușa nu văzu nici acolo pe nimeni. Se întoarse perplex la masa lui de lucru, întrebându-se dacă nu cumva cineva ațintise asupra lui un encefalostat: era singura explicație pe care-o putea da iluziei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
altă tastă. De data asta, ieși un sunet mai trist și mai dulce, parcă lipicios, căci ecoul lui stărui multă vreme. - Ei, ce reacție ai avut acum? întrebă Grosvenor. - Mi-am amintit de maică-mea, răspunse McCann, cu un glas șovăitor. M-a apucat subit dorul de casă. Aș fi vrut să... - A nu, e prea periculos! îl întrerupse Grosvenor, încruntându-se. Dacă aș merge mai departe pe linia asta, unii dintre oameni ar ajunge să stea chirciți, ca în burta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
să-și poarte de grijă. Pe comodă era așezată o păpușă veche, foarte frumoasă. Cristescu încercă un imbold ciudat. Să pună păpușa în poala Melaniei Lupu, s-o mângâie pe buclele albe. ― Nu vreți o dulceață? întrebă bătrâna cu glas șovăitor. Maiorul se scuză și ieși tulburat. Se simțea nemulțumit de el. Se despărțiră în pasajul subteran de la Universitate. În jurul lor, lumea mișuna, studenți gălăgioși, cu câte o mapă sub braț și mâinile încrucișate jos, la poalele canadienelor îmblănite, femei aruncând
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ca să mă simt bine în preajma lui. Avea o inteligență la fel de fină ca forma mâinilor, pe care i le priveam totdeauna cu ciudă, dar complexele îl sileau să fie cât mai șters, pentru a nu atrage atenția asupra lui. Firea lui șovăitoare, moale, politicoasă mă lăsa să ies în evidență, să mă impun, să exagerez, să iau foc, pe scurt să mă comport ca un tiran, ispită extrem de plăcută după ce dusesem o existență îmbîcsită, măruntă, de ratat. "Oare ce crede acum despre
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
blând. Pisicile își ridicau ochii alburii de somn, dar fără să se miște. Bătrânul rupea atunci bucățele de hârtie și le risipea în aer deasupra străzii, iar animalele, atrase de această ploaie de fluturi albi, înaintau în mijlocul drumului, ridicând lăbuțe șovăitoare spre ultimele bucăți de hârtie. Bătrânelul scuipa atunci cu putere și precizie; dacă un scuipat își atingea ținta, râdea. În sfârșit, Tarrou părea să fi fost definitiv sedus de caracterul comercial al orașului a cărui înfățișare, animale și chiar plăceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
de ani și niște ochi pătrunzători, de un verde clar. Purta doar niște blugi și un tricou larg, dar, își zise Maggie, în alt context ar fi putut trece drept model. Uri întinse o mână pe care palestinianul o strânse șovăitor. Maggie își aminti de faimoasa strângere de mână dintre Rabin și Arafat, de pe peluza din spatele Casei Albe, din 1993, cât de stângaci păruse atunci Rabin, toată partea superioară a corpului său exprimând respingerea. Presa făcuse mare caz de asta, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
biserica Sfântul Odo arde to’ timpu’ o lumânare pentru tine. Cineva bătu la ușa din față. Puse în grabă fotografia cu fața în jos pe cămin și se duse să deschidă. — Irene, țipă Santa, când o văzu pe doamna Reilly, șovăitoare, pe treptele de la intrare și pe nepotul ei pe trotuar. Veniți înăuntru. Ce bine arăți, drăguțo! — Mulțumesc, scumpo, spuse doamna Reilly. Uuf! Am și uitat de cât timp e nevoie ca s-ajungi aici. Eu și cu Angelo suntem în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
o readucă în simțiri și s-o alunge din rigola ei, când omul cu pălărie tare îi spuse politicos: — Aș vrea să folosesc telefonul. Poate-i mai bine să chem o ambulanță. Lana privi costumul de mătase, pălăria, ochii miopi, șovăitori. Simțea că nu-i pericol, că e un om blând. Vreun doctor bogat. Vreun avocat. Poate ar fi putut să prefacă acest mic fiasco în ceva profitabil. — Desigur, șopti ea. Uite ce, e păcat să-ți pierzi seara c-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
la orizont cu multe decenii în urmă. Probleme legate de imigrație, populație, forța de muncă, educație și economie fuseseră în mare parte ignorate. Știința și inovațiile, odată motorul-cheie al dezvoltării economiei, nu mai erau priorități pentru investiții. Noi tehnologii apăreau șovăitoare și apoi stopau drumul noilor industrii. Capitalul societăților pleca în afara granițelor, urmând calea aleasă de talente și inovații. În mod predictibil, lipsa de finanțare corespunzătoare a inițiativelor-cheie din partea guvernului și a sectorului privat s-a finalizat cu un dezastru. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
mari proporții s-ar ciocni cu un viitor boom demografic, ceea ce ar deveni un risc și mai mare și ar împinge America mai mult spre izolarea sa în interiorul granițelor, în loc să o lase să se afirme pe scena lumii. O economie șovăitoare, incompetentă ar putea în egală măsură să conducă America spre acest posibil scenariu. Anagajarea într-o prea mare măsură în afacerile externe și stoparea rolului de susținător al comerțului liber ar putea crea un vacuum de putere care s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
A rămas acolo nemișcat până când a auzit o bătaie În ușă. — Da? Ușa s-a deschis cu un scârțâit și o clipă mai târziu capul mătușii Banu s-a strecurat Înăuntru. — Pot să intru? a Întrebat cu o voce șoptită, șovăitoare. După ce a auzit un posibil răspuns afirmativ, s-a strecurat până În cealaltă parte a camerei cu picioarele Îngropate În covorul pufos și apoi s-a oprit. Vălul ei roșu strălucea de parcă ar fi fost irizat de o lumină misterioasă, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]