795 matches
-
casnică textilă (darac, piepteni, furci de tors) și de prelucrare a lemnului (bardă, topor, rindea). Alături de piesele din lemn sunt prezentate și vasele ceramice (oale, străchini, ulcioare), ce se disting prin formă, dimensiuni și manieră decorativă, dar și textilele țărănești (ștergare, covoare, fețe de masă, fețe de pernă), țesute sau cusute și decorate cu multă îndemânare. La etajul clădirii sunt amenajate două interioare tradiționale locale: unul de sat și celălalt de oraș. Dacă în interiorul tradițional de sat vizitatorii vor descoperi lavița
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
pachețele se dau gratis pietonilor ca reclamă pentru diferite produse sau firme. Automate cu hârtie igienică sunt câteodată instalate în fața WC-urilor publice ca o ultimă instanță pentru cei nepregătiți. Unele toalete publice nu au săpun pentru spălatul mâinilor sau ștergare/șervete (de hârtie sau pânză) pentru sters mâinile. Majoritatea japonezilor poartă cu ei batistă, pe care o folosesc la stersul mâinilor (nu a nasului), iar unii au chiar săpun și/sau un mic prosop cu ei (în special vara, prosop
Toalete în Japonia () [Corola-website/Science/315359_a_316688]
-
țesăturile de zestre. Pe peretele de vest se află masa și scaunele. Țesăturile sunt așezate în cameră astfel: pe laiță sunt lăicerele cu dungi, un păretar cu motive geometrice în vârste care alternează se află pe pereți pe sub ferestre, iar ștergarele țesute sunt amplasate în partea de sus a pereților, la icoane. Camera din partea dreaptă era camera de locuit (având funcțiuni de bucătărie și de loc de dormit), unde se desfășurau activitățile zilnice. Aici se află un cuptor (care ocupă un
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
De-a lungul pereților de est și de sud sunt așezate laițe acoperite cu țesături de lână. Lângă ferestră, pe latura de sud, se află masa acoperită cu o față de masă. Pe peretele estic se află trei icoane împodobite cu ștergare și în spatele laițelor, pereții sunt acoperiți cu țesături de lână. La intrare, pe peretele vestic, în colțul format între ușă și peretele sudic se află un blidar așezat pe butuci, unde sunt așezate farfurii și străchini cu decorațiuni specifice zonei
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
se află obiecte casnice: oale și străchini de ceramică, butoiașe, lăcrițe și cofițe din lemn. Întinse pe pereți, sau aflate pe laițe, pe pat sau la icoane sunt așezate țesăturile de interior confecționate din lână și cânepă: păretare, lăicere, cergi, ștergare de perete și năframe de nuntă. Gospodăria tradițională din localitatea Câmpulung Moldovenesc este o gospodărie de crescători de animale din zona înaltă a Bucovinei. Ansamblul include: casă de locuit, grajd cu cămară și poartă. Casa de locuit din cadrul gospodăriei din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
în prelucrarea lemnului, a fierului și a pieilor. Dispunând de mijloace tehnice rudimentare, cu materiile prime avute la îndemână, industria casnică textilă din zona Tășnadului a produs valori artistice de un remarcabil bun gust și rafinament. Prin varietatea obiectelor expuse (ștergare, așternuturi de pat, fețe de masă, fețe de pernă, costume populare tradiționale), prin gama larga de motive decorative utilizate în ornamentarea acestora, colecția de textile a muzeului este purtatoarea unor creații artistice deosebit de valoroase și originale. Biserica Reformată, monument istoric
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
dispozitiv ce permite introducerea unei lumânări groase. Acest felinar auriu era purtat de ceata de colindători în scopul de a ilumina cât mai bine drumul. Prevăzut cu un un băț lung de aproape 3 metri, acesta era frumos împodobit cu ștergare, busuioc, flori nemuritoare sau crenguțe de brad. ,Melanca, colindul specific Ajunului Crăciunului înfățișa o femeie harnică cu o mătură în mână, rol interpretat adesea de un băiat. Cuvintele ucrainene și gesturile de primenire a casei aveau rolul de a ajuta
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
merg cu "vecera" la bunici sau la nașii de botez sau de cununie după caz. Acest obicei încă se mai păstrează chiar dacă a mai suferit mici adaptări. După ce se încheie colindatul, se pregătește un colac sau pâine învelită într-un ștergar (prosop) alături de care se dăruiesc și obiecte vestimentare sau de altă natură. Ajunși la destinație, se rostește în limba ucraineană sau română cuvintele: "bună seara sfânta seară, m-a trimis mama și tata cu vecera" primind în schimb binecuvântarea și
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
sărbători păturile se acopereau cu cuverturi albe măiestrit țesute si terminate cu ciucuri si dantele. De-a lungul paturilor se așezau lavițe cu spate și în felul acesta o parte a încăperii, destinată dormitului, era mobilată. Pe pereți se puneau ștergare măiestrit țesute, farfurii din ceramică sau din porțelan, icoane si fotografii reprezentând membrii familiei sau rude apropiate, iar deasupra ferestrei se așeza o oglindă in jurul căreia se punea unul din cele mai frumoase ștergare. Hrana Condițiile de trai și
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
mobilată. Pe pereți se puneau ștergare măiestrit țesute, farfurii din ceramică sau din porțelan, icoane si fotografii reprezentând membrii familiei sau rude apropiate, iar deasupra ferestrei se așeza o oglindă in jurul căreia se punea unul din cele mai frumoase ștergare. Hrana Condițiile de trai și de hrană, fiind o reflectare a nivelului material al oamenilor, variază în raport cu îndeletnicirile și cu mediul înconjurător. Astfel oamenii care trăiesc numai din munca câmpului au un nivel de viata diferit de al acelora care
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
semn al vredniciei muierilor. Într-un lăițer se păstrau hainele de sărbători: cioreci, zadii, cămăși, ș.a. - printre care puneau crenguțe de busuioc. O masă și 2-3 scaune completau mobilierul. Pereții erau împodobiți cu blide și icoane pe sticlă, încoronate cu ștergare. Fața casei - padimetrul - era din pământ muruit cu lut galben, amestecat cu balega de cal. La casele cu trei camere, una era un fel de cămara. Cu grijă erau construite acareturile - grajdul, saivanul și cotețele porcilor - pentru a feri animalele
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
a Sfintei Marii. A treia seară după naștere, moașa de buric împreună cu lehuza au pregătit masa de întâmpinare a celor trei ursitoare. "Pe o măsuță scundă și rotundă, cu trei picioare - mi-a povestit V. G. Paleolog - , au întins un ștergar din cele din lacră, peste care au așezat un fir de busuioc d-ăl verde, un strugure dat în copt, o cărticică din câteva foi - trebuie să fi fost din ale tatei - și un pistornic de lemn, vechi și cu
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
cămașă lungă și izmene din cânepă și se încingeau cu un brâu sau chimir cu buzunărașe. În picioare, papuci (iminii) sau opinci. Femeile, purtau o bluză din cânepă cu pieptul din in, și fustă tot din cânepă, iar pe cap ștergare din cânepă cu margini din in. Iarna se purta suman, cojoc, pantaloni (bernevigi) din postav, căciulă de miel, opinci sau ciobote înalte. Încet, încet au început să apară tot felul de materiale, au apărut negustorii evrei, iar lumea cumpăra mai
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de capră și obiele din lână. Femeile purtau părul lung, împletit în două cozi adunate în jurul capului, acoperit cu căiță și ștergar de borangic sau bumbac, cămăși de cânepă ori de bumbac, fotă neagră de lână, brăcine și chingă de lână, iar pe deasupra cu bondiță, cojocel sau zăbun. Iarna îmbrăcau și sarica. În picioare aveau opinci cu călțuni de bumbac sau de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Pe noi ne-au dus la baie, tot așa, Într-o sală mare, toată lumea să se dezbrace, numai pantofii rămân... Ne-au băgat și ne-au tuns complet, peste tot, și pe urmă baie, duș, și am ieșit așa, fără ștergare, nimic, fiecare a primit câte o cârpă, câte o rochie, să zic așa, după care iar ne-au Încolonat. Când ne-am văzut, eu cu prietena mea, Caterina, pe care o cunoșteam de la grădiniță, că mereu am fost Împreună... Ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Însoțitorul meu, care știa cum sunt lucrurile țărănești, zice: „Dar mata ce ai acolo? Ce lucruri de mână ai acolo?”, că știa că țăranii nu lucrau așa ceva. Erau lucrurile noastre prelucrate. Adică din cearșaf au făcut fețe de perne, din ștergare... - dar am recunoscut lucrurile noastre, că erau de altă calitate și era altă lucrătură de mână. Și atunci Însoțitorul meu a Întrebat-o: „Da’ dumneata n-ai auzit că trebuie să predați toate lucrurile?” - „Da, dar noi am crezut că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
amintite fabrici de cherestea din timpuri vechi. În 1932, în locul numit Între Izvoare exista o astfel de fabrică la care lucrau mai mulți moiseieni. Pentru femei, este tradițională confecționarea portului popular. Cele mai importante produse ale industriei textile tradiționale sunt: - ștergarele de rudă și de icoane, confecționate din cânepă, bumbac, cu cromatică simplă: roșu, albastru, negru, galben. - fețele de pernă, ornate în același stil ca ștergarele, au rolul de a îmbrăca pernele, dar și funcție estetică. - fețele de masă. - cergile, expresie
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
femei, este tradițională confecționarea portului popular. Cele mai importante produse ale industriei textile tradiționale sunt: - ștergarele de rudă și de icoane, confecționate din cânepă, bumbac, cu cromatică simplă: roșu, albastru, negru, galben. - fețele de pernă, ornate în același stil ca ștergarele, au rolul de a îmbrăca pernele, dar și funcție estetică. - fețele de masă. - cergile, expresie a spiritului creator al țărăncilor, sunt așezate în interior, pe rudă sau pe ladă, se folosesc în toate activitățile din viața comunității, de la împodobitul cailor
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
după posibilitățile ce au, afară de micul echipament, care va fi adus de acasă, după cum se notează mai jos: Fiecare subofițer, sergent, caporal sau soldat, va aduce câte: - trei cămăși - trei perechi izmene - trei perechi ciorapi de bumbac sau lână - trei ștergare - trei batiste VI. ARMAMENT Armamentul necesar evreilor ce se concentrează și care aparțin contigentelor 1935 - 1940 se va lua dela unitățile respective și în caz de neajungere, Corpurile Teritoriale pot face vărsări în cadrul M.U. și între M.U. Cantitățile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
era apa caldă de aproape ne opăream, și n-avea de unde rece, ca să o potrivească... O zis: „Intrați cum ați pute’, că n-avem ce face”... Și așa am făcut baie. Și cum am ieșit, cum m-am șters cu ștergarul, am și simțit aici În partea stângă că mă Înțepa când trăgeam aer și În spate, și În față. Măi, ăsta nu e lucru sănătos, mă’, ceva e... m-am gândit. Da’ am crezut altceva, că eram vreo 1 300
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a cîștigat și Cornel a fost Păcălici. Radu i-a dat o pedeapsă, de douăzeci de ori să se izbească cu fruntea de perete, nu, nu e prea mult, nu va păți nimic, mai ales că Marcu a luat un ștergar și l-a pus pe perete în locul unde Cornel urma să dea cu capul, asta ca să nu i se murdărească fruntea de var sau să nu înroșească peretele. Radu s-a oferit să țină cu mîna ștergarul lipit de perete
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a luat un ștergar și l-a pus pe perete în locul unde Cornel urma să dea cu capul, asta ca să nu i se murdărească fruntea de var sau să nu înroșească peretele. Radu s-a oferit să țină cu mîna ștergarul lipit de perete. A numărat: Unu. Capul lui Cornel a nimerit cîrpa de pe perete și nu s-a auzit nimic. Doi. Iarăși nu s-a auzit nimic. Mai tare, a strigat Radu, lovești ca o fată. Alin și Marcu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
tovarășa secretară? Ce oameni sunt și ăștia, să lase o femeie în ploaie, a exclamat femeia necăjită, în timp ce îmi usca părul cu un prosop aspru cu miros de brânză. De pe masa improvizată dintr-o scândură și doi țăruși, de sub un ștergar, femeia a scos un boț de mămăligă cu brânză de oi, un ou fiert și o oală prinsă, nesmântânită. Mi-a spus cu glasul blând: Luați de mâncați și apoi om vedea noi cu ce ajungeți până în sat, iar de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pierdusem speranța că vom sta la masă. Două femei scunde, grase și crăcănate, transpirate, însoțite de milițianul care radia de fericirea misiunii îndeplinite, au apărut cu un ceaun mare, plin cu rasol și o mămăligă la fel de mare, acoperită cu un ștergar nu tocmai curat. „-Să trăiți! Aveți aici cinci găini făcute rasol, usturoi și mămăligă”, a spus milițianul mulțumit nevoie mare că și-a îndeplinit în cele din urmă misiunea. „-De ce a durat atât de mult?, am întrebat nedumerită și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la etaj unde erau expuse produse de larg consum într-o gamă la fel de diversificată și bogată. Cel mai apreciat a fost locul unde erau expuse produse 202 de artizanat, oale de lut, ceramică de Corunt și de Horezu, costume naționale, ștergare, împletituri și cergi din lână în culori naturale. Eșarfele diafane din borangic mi-au amintit de viermii de mătase la care aveam an de an plan. O suprafață însemnată era ocupată de mobilierul împletit din răchită, minunat executat în multe
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]