1,581 matches
-
gândul mi s-a îndreptat ca o săgeată înspre puternica latură întunecată a PR-ului contemporan. Citește mai mult Domnului autor al volumului ”Apel către lichele”Am parcurs cu foarte mare tristețe recentul text al lui Gabriel Liiceanu - „România gurilor știrbe” -, un text cu o metaforă, din nefericire sau deliberat poate, joasă, neinspirată, ofensatoare, anticreștină chiar, care, dacă ar fi aparținut unui tânăr teribilist al momentului, nu m-ar fi mirat absolut deloc. Așa însă, greutatea ca o piatră de moară
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
Acasa > Impact > Analize > MAGDALENA ALBU - HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ȘTIRBĂ DE EXPRIMARE Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Domnului autor al volumului ”Apel către lichele” Am parcurs cu foarte mare tristețe recentul text al lui Gabriel Liiceanu - „România gurilor știrbe” -, un
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
LIBERTATEA ȘTIRBĂ DE EXPRIMARE Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Domnului autor al volumului ”Apel către lichele” Am parcurs cu foarte mare tristețe recentul text al lui Gabriel Liiceanu - „România gurilor știrbe” -, un text cu o metaforă, din nefericire sau deliberat poate, joasă, neinspirată, ofensatoare, anticreștină chiar, care, dacă ar fi aparținut unui tânăr teribilist al momentului, nu m-ar fi mirat absolut deloc. Așa însă, greutatea ca o piatră de moară
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
un întreg cor de robi ignoranți ai destinului neprieten) la întoarcerea de pe meleagurile foșninde a civilizație și trai bun din Occident cu afirmația de vacanță a unui prieten parizian, cum că, citez, „Voi, românii, sunteți pesemne poporul cu cele mai multe guri știrbe din Europa.”, pentru ca, finalmente, să aluneci cu voluptate în dimensiunea politicului decident, prezentând, trunchiat, doar un singur palier al culpabililor postdecembriști. Iată cum, construcția meșteșugită a hiperbolei induse cu voie în structura permisivă a mentalului general (cu sau fără toți
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
ci unul stând în așteptarea providențială a unui culoar prielnic în zidul constant alterat de vicleșug și neadevăr al ultimelor decenii deja scurse. Nu pot să comentez mai mult despre tabloul durerii umane veritabile, pe care mesajul textului ”România gurilor știrbe” nu l-a putut deloc surprinde în țesătura lui de culoarea morții. Ca să poți delimita în cuvinte asta, trebuie să fii destinat a-i trăi zilnic durerii învolburarea ei aprigă din nelimpezimea propriei tale treceri. Altfel, înțelegerea lui abisală nu
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
realități obiective este oferită întâi de referentul palpabil însuși, iar a doua oară capacitatea de înălțare a eului individual Dincolo de limitele restrictiv-telurice sufocante. Dacă autorul ”Apelului către lichele” reduce cu intenție simbolul mizeriei ființiale strict la mulțimea de cavități bucale știrbe ivite în cale-i de-a lungul vieții, atunci înseamnă că ne putem permite să mărginim și noi, printr-un exercițiu răuvoitor similar, principiile moralității lui Platon la o simplă pauză de relaxare dintre două acte de împreunare homosexuală tipice
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
anumită categorie socială?!... Nu credeam să fie necesare vreodată asemenea interogații în raport cu un iubitor de înțelepciune, slujitor devotat, practic, al filozofiei ca știință!... ------------------------ Magdalena ALBU 26 februarie 2017 București Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ȘTIRBĂ DE EXPRIMARE / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2251, Anul VII, 28 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Magdalena Albu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
cârpă așezat cu grijă în fața pragului. La o primă bătaie în ușă, nimic. Nu se aude nicio voce, niciun zgomot. Doar cățelul, ridicând-și alene capul, mârâie plictisit dezgolindu-și, fără prea mare interes, un colț îmbătrânit în gura-i știrbă. Vizibil deranjat de vizită, cu coada între picioare, pleacă lăsăndu-mi cale liberă. Pisica îmi adulmecă vicleană picioarele, ridicăndu-se pe ele mieunând, cu dorința vizibilă de a-mi intra în grații, doar-doar o primi ceva. Continuând să insist cu bătaia în
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
existența înainte de ’89, toate îmi par familiare văzute de la distanță și în același timp străine, văzute de aproape. Oamenii nu mă mai cunosc, nici eu nu-i mai știu, recunosc vreo doi, totuși, mult îmbătrâniți, cu bărbi cărunte, cu guri știrbe, mă privesc și ei mai lung, neștiind de unde să mă ia, ezitând să mă salute sau nu. Un aer de vetustate emană și o seamă case, cu zugrăveala scorojită, cu bălăriile urcând până în dreptul ferestrelor, dincolo de care nu distingi nimic
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
este un spațiu ideal de creștere a forței mușcăturii pare semn de libertate dar îți spun eu că nu este la fel ca în orice piatră înregistrezi acel cod al propriei ironii. pardon. al propriei mușcături la final poți râde știrb sau lași să se legene ultimul canin al forței tale vitale crede-mă că am încercat încă încerc în pătrat mai târziu încerc și în sferă codul rămâne același Anne Marie Bejliu, 17 aprilie 2015 Referință Bibliografică: rămâne același - tu
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372419_a_373748]
-
arbori de apă se ridicau spre cer îmi vorbeau apele despre primăvară își imaginau netrăite iubiri nisipurile. tu erai nor, îmbrăcată mireasă aveai diademă de porumbei albi toate cuvintele mele de iubire îți erau buchet de flori înrourate. un soare știrb ne privea cum ne iubeam aerul între noi devenise inimi bătând râdeau izvoarele, revărsându-se în râuri porniseră o horă, apele hohoteau sărind peste maluri. eu îți rostisem de dimineață jurămintele îți dăruisem ție pământul rotund și pe mine în
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
rotund și pe mine în frac de vânt sângeriu n-am să îngenunchez, iubito, când ai să-mi dai inima. tu râzi. e fericirea ca o apă despicându-se în două noi la mijloc ținându-ne de mână. soarele râde știrb, luna lasă să-i cadă o lacrimă pe umărul tău ce se dezvelea alb ca o dimineață. plângeam, în fața mea tu mireasă mă sărutai erai atât de frumoasă încât abia observasem că iubirea ta avea prinsă rădăcina la mine în
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
și reședința episcopala din Râmnicul Vâlcii arsese) în calitate de cârmuitor provizoriu al Episcopiei ,care din anul 1840 ( când Neofit fusese ales mitropolit ) era vacanță . Un an mai tarziu , la 11 august 1849 în urma demisiei lui Neofit, este numit de domnitorul Barbu Știrbei locțiitor al scaunului mitropolitan din București, iar la 14 septembrie 1850 este ales mitropolit . În timpul frământărilor ce au precedat Unirea din 1859, mitropolitul Nifon s-a arătat la început rezervat asupra îmbrățișării acestei înalte idei, dar pe masura trecerii timpului
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371134_a_372463]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Clasamentul etapei nr. 214 Locul I - 24 puncte Textul nr. 31 - Claudia Ramona Codău Bordei fără foc - colindul copiilor aburind geamul Locul II - 22 puncte Textul nr. 47 - Valeria Tamaș Golind desaga - Moș Crăciun la fel de știrb ca și bunicul Locul III - 20 puncte Textul nr. 28 - Petru- Ioan Garda cătun părăsit - numai vântul colindă din poartă-n poartă Locul III - 20 puncte Textul nr. 10 - Vasile Conioși Mesteșanu pană de curent - colindul bunicului pe toată scara
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371161_a_372490]
-
oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare. Transmite, Dr. Tănase TASENȚE Director General Plus Communication 0725.465.508 Persoane de contact Laura-Maria Cojocaru Psihoterapeut & Trainer NLP Cabinet Individual de Psihoterapie și Training NLP Maria-Laura Cojocaru Bd-ul Știrbei Vodă 7A, Craiova, Dolj C.U.I.: 22441148 Țel.: 0725161169 E-mail: psih lauramaria@yahoo.com https://www.lauramariacojocaru.ro/ http://www.consiliere-psihoterapie.info/ 6 iunie 2017 Referință Bibliografica: Lăură Maria COJOCARU - NE TRĂIM IUBIREA DUPĂ MITUL „FRUMOASĂ ȘI BESTIA” / Lăură Maria
NE TRĂIM IUBIREA DUPĂ MITUL „FRUMOASA ŞI BESTIA” de LAURA MARIA COJOCARU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344856_a_346185]
-
divizion de ulani, o baterie de artilerie, un regiment de dorobanți, un batalion de grăniceri, un batalion de pompieri și patru canoniere pe Dunăre.” (Ion I. Nistor - Istoria românilor, vol.2). Domnitorii Principatelor Române (Grigore Ghica - în Moldova și Barbu Știrbei - în Muntenia) rămân în funcții până pe la jumătatea lunii octombrie, adică până când Poarta declară în mod formal război Rusiei (10 octombrie 1853). Țarul declară și el război turcilor, la 1 noiembrie 1853. Destinase acestui scop circa 70000 de ostași, concentrați
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
iscată între cele două ipostaze - drumul și slujba - în canon suplimentar pe care credincioasele și-l asumă de nevoie. Iar mătăniile capătă și ele un iz puțin ghiduș, mlădiind habotnicia mironosițelor. țurțuri la streșini - privind lung pe fereastră o babă știrbă Petru-Ioan Gârda Contemplarea și reveria nu urmează vreun drum logic. Țurțurii par deodată să fie dinții crescuți din gingia productivă a streșinii. Baba privește cu nostalgie, cred, la colții pe care ea i-a pierdut de mult. Tehnica acestor apropieri
CORNELIU TRAIAN ATANASIU (COMENTARII ETAPA 222) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346804_a_348133]
-
vineți ori poate numai cu unul, alteori, când era mai grav, avea buza spartă sau, mai rău, câte un dinte scos, de acum rămăsese numai cu măselele și mesteca chinuit, ca un bătrân, fiindu-mi groază să-i privesc gura știrbă, la cei aproape treizeci de ani pe care-i avea. Eram bună prietenă cu Liana, fata mijlocie, colege de clasă amândouă, ba chiar am stat în aceeași bancă până în clasa a VIII-a. O vedeam zilnic și știam că începuse
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
după cum scrie el, pe "tabla neagră"în care erau trecuți toți cei ce avuseseră legături cu mișcarea de la 1848. În anul 1851, dorind să fie încadrat la o școală publică din oraș, s-a prezentat în audiență la domnitorul Barbu Știrbei, care vizita atunci orașul Câmpulung. I se refuză însă cererea deoarece nu făcuse dovada "ordinei și legalității". Că era urmărit și suspectat de autorități rezultă dintr-o scrisoare trimisă preotului Nicolae Machedon. Fiind inedită, reproducem din ea, aici, un fragment
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346476_a_347805]
-
motor între buze, de fapt el ținea și-n somn țigara lui Mărășești între buze, o trecea dintr-o parte în alta a gurii, stinsă, aprinsă sau cum era, o smotocea, o mesteca numai s-o simtă acolo mereu...era știrb, cu mustăți mari, galbene, țepoase și-l asculta mereu cu frică, uitându-se țintă la el cu ochi mari, pregătit în orice moment să fugă cât îl țineau picioarele... Vacile rumegau și-n mers, știau ce drum trebuiau să urmeze
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
post-revoluționare din Țara Românească a fost și arhimandritul Ioasaf Snagoveanul, care a ctitorit o Capelă ortodoxă la Paris, pentru trebuințele românilor de acolo, în anul 1853. Marii dorințe de unitate și libertate națională li s-au alăturat și domnitorii Barbu Știrbei și Grigore Ghica. Domnul Țării Românești, Barbu Știrbei s-a adresat vizirului printr-un memoriu arătând că: dorințele unanime ale Vlaho-moldovenilor cheamă unirea celor două principate sub un singur corp, iar Grigore Ghica la 1856, s-a adresat Conferinței de
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Ioasaf Snagoveanul, care a ctitorit o Capelă ortodoxă la Paris, pentru trebuințele românilor de acolo, în anul 1853. Marii dorințe de unitate și libertate națională li s-au alăturat și domnitorii Barbu Știrbei și Grigore Ghica. Domnul Țării Românești, Barbu Știrbei s-a adresat vizirului printr-un memoriu arătând că: dorințele unanime ale Vlaho-moldovenilor cheamă unirea celor două principate sub un singur corp, iar Grigore Ghica la 1856, s-a adresat Conferinței de pace de la Paris cu aceeași rugăminte. (C. C. Giurescu
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
boier , Ioniță Glogoveanu l-a înfiat încă din pruncie TODOR, l-a educat, format, și ridicat în cariera de boier și dregător ( după o practică uzitată în familiile boierești din Oltenia, când se aflau în criza parentală- vezi cazul Bibescu Știrbei prezentat în lucrările noastre citate la nota 2 ș.a.Astfel că nu este întâmplătoare prezența chipului lui Tudor, vel șetrar , tânăr lângă Nicolae fiul recunoscut al lui Ioniță Glogoveanu, ctitorul principal al Bisericii Sf. Nicolae, Sf. Spiridon din Cerneți în
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
necăjise odorul. Aflară deci despre plecarea dințișorului. - Trebuia să ai grijă de el, dădu din cap bunica. - Poate se va întoarce, sugeră mama. - Dacă au văzut cum se poartă Tincuța, probabil că toți dințișorii vor pleca. - Nu vreau să rămân știrbă, suspină fetița! Ce mai atâta poveste, cei trei adulți nu reușiră să o liniștească! În acea zi, fetița spălă bine de tot dințișorii rămași, după care hotărî să plece în căutarea fugarului. Ieși din casă și ajunse în parc, tocmai
POVESTEA DINŢIŞORULUI NĂZDRĂVAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373180_a_374509]
-
am făcut-o pentru pomana mea?” Băă! Strigă la cei din jur Florea Târâială. Am vorbit cu părintele Bărbuță. Mâine îl înmormântăm. Nu mai așteptăm rudele că e cald și se împute. Nu se poate! A sărit și o babă știrbă. Așa e obiceiul. Rudele trebuie să-și ia rămas bun de la mort și moș Ion nu e un mort oarecare. A fost un om de seamă. Copiii și nepoții lui, toți au ajuns înstăriți. Trebuie să-i facă o înmormântare
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]