819 matches
-
județul Caraș-Severin, la circa 18 km sud de municipiul Lugoj. Este un sat relativ izolat, în zona de confluență dintre câmpia Lugojului și Dealurile Sacoșului. Singura conexiune rutieră este un drum comunal care îl leagă de centrul de comună, localitatea Știuca. Drumul de acces a fost asfaltat în anul 2008. Satul Dragomirești este amintit pentru prima dată în anul 1439 cu numele de "Dragomerfalva". Localitatea a fost locuită de români. Populația actuală este majoritar de origine etnică ucraineană, provenind din Maramureș
Dragomirești, Timiș () [Corola-website/Science/301357_a_302686]
-
l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Alte șase povestiri („Tovarăși de pescuit”, „Intrare în ostrov”, „Pierde-vară”, „Ploaie, la Nada Florilor”, „Îndeletnicirile insularilor mei”, „Pescuitul racilor și altele” și „Știuca”) constituiau un nucleu narativ de sine-stătător și se refereau la experiențele sale timpurii de pescar pe plavia (insula plutitoare) Nada Florilor, ascunsă în stufăriile din bălțile Șoldăneștilor, unde se adunau zilnic un băiat mai mare pe nume Culai, moș Hau
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
abia având forma speciei, cu punctul enorm al ochiului în mica lor transparență. Puzderie de alții mai mărișori evoluau cu instinctul primejdiei, învârtejindu-se într-o latură și fugind de umbra ghimpoasă a bibanilor sau de gura de balaur a știucii. Spre limpezimea fundului, carași cu reflexe de aur vechi, crapi bătrâni cu solzii ruginiți. Scoici, melci, lipitori și șerpi, întreaga faună fără număr, fiica mâlului primordial, se frământa într-o monstruoasă bucurie sub tremurul ploii de primăvară. Era bucuria vieții
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
de stat de la 23 august 1944. Evreii care plecau atunci trebuiau să-și lase toate bunurile și toți banii, și călătoreau în condiții de război, unii pierind în aceste tentative (cazul navei „Struma”, torpilată de submarinul sovietic ȘC-213 din clasa „Știuca” : toți pasagerii, peste 700, precum și echipajul, s-au încecat în Marea Neagră, cu excepția unuia singur, David Stoliar). În perioada antonesciană au părăsit România circa 60.000 de evrei iar după după 23 august 1944 încă aproximativ 120.000, deși mulți nu
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
Anoxia villosa"), cărăbușelul de aprilie ("Melolontha melolontha"), cărăbușul marmorat ("Polyphylla phulo"), fluturele coadă-de-rândunică ("Papilio machaon"), tăunul ("Tabanus autumnalis L."), calul-dracului ("Libellula quadrimaculata"). În apele râului Prut trăiesc o serie de pești cum ar fi: crapul ("Cyprinus carpio"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), știuca ("Esox lucius L."), plătica ("Abramis brama"), somnul ("Silurus glanis L."), mreana vânătă ("Barbus meridionalis"), șalăul ("Stizostedion lucioperca L."), bibanul ("Perca fluviatilis L."), chișcarul ("Eudontomyzon danfordi Regan"). Tot aici mai putem găsi scoica de râu ("Unio pictorum"), racul de râu ("Astacus
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Nord, Antarctica și Oceanul Indian. Alte două grupuri există în Atlanticul de Nord și cel puțin două în emisfera sudică. Balenele albastre sunt rorquali (din familia Balaenopteridae), familie ce cuprinde balena cu cocoașă, balena nordică, balena tropicală, balena sei și balena știucă. Familia Balaenopteridae este considerată a fi evoluat din alte familii ale subordinului Mysticeti în oligocenul mijlociu. Nu se știe când s-au despărțit speciile acestei familii unele de altele. Balena albastră este clasificată de regulă ca una dintre cele opt
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
mai apropiată din punct de vedere filogenetic de balena sei ("Balaenoptera borealis") și de balena tropicală ("Balaenoptera brydei") decât de alte specii din "Balaenoptera", fiind mai apropiată de balena cu cocoașă ("Megaptera") și de balena cenușie ("Eschrichtius") decât de balena știucă ("Balaenoptera acutorostrata" și "Balaenoptera bonaerensis"). Dacă alte cercetări vor confirma aceste relații, va fi necesară o reclasificare a rorqualilor. Au existat cel puțin 11 cazuri atestate de adulți hibrizi de balenă albastră cu balenă nordică în sălbăticie. Arnason și Gullberg
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
limitează Slovacia în sud. Peste o treime din țară este acoperit de păduri. Se mai găsesc zone de pășuni de stepa. Fauna include vulpea, iepurele și porcul sălbatic, o mare varietate de păsări trăiesc în vai. În ape trăiesc crapul, știuca și păstrăvul. Majoritatea locuitorilor Slovaciei sunt de naționalitate slovaca (86%). Cea mai mare minoritate etnică este cea a maghiarilor din Slovacia (8,5%), care sunt concentrați în sudul și estul țării, la frontiera cu Ungaria. Celelalte grupuri etnice cuprind țiganii
Slovacia () [Corola-website/Science/297289_a_298618]
-
de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri de câmp, popândăi, hârciogi și șoareci de câmp. Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioară, vrabia, ciocănitoarea, graurul, barza, cucul, turturica, mierla și privighetoarea. În ape pot fi găsiți crapi, carași, somni și știuci. Râul Siret domină hidrografia comunei. Pâraie brăzdează câmpurile și marginea satelor. Pârâul Țigăncii parcurge câmpul Oarzei, mărginește satul Alexandru I. Cuza spre apus pentru a se varsă în Siret în locul numit "Holm". În locul numit "Oarza", pe marginea drumului, se află
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
opere proprii și traduceri. Donici a avut un deosebit spirit de observație, criticând în fabulele sale, pe exemplul unor animale, moravurile proaste în societatea umană. În creația sa sunt populare fabulele: "Antereul lui Arvinte", "Musca la arat", "Racul, broasca și știuca", "Doi cîini" ș.a. La Iași, deține o funcție în Epitropia școlilor, apoi - cea de asesor al curții de apel, activează și ca membru al divanului obștesc. Se alătură inițiativelor culturale legate de dezvoltarea învățămîntului public, a presei periodice, a teatrului
Alecu Donici () [Corola-website/Science/299280_a_300609]
-
iepurele, vulpea cât și unele păsări (prepelița, potârnichea). În apele lacului de acumulare de pe Prut, a iazurilor și râmnicelor amenajate cresc: crapi, mrene, plătici, carași șalăi, somn, etc. În râul Volovăț sunt următoarele specii de pești: zvârloga, porcușor, mâreană, costruși, știucă, etc. Solurile reprezentative sunt cele ce aparțin clasei molisolurilor, reprezentate prin: cernoziom cambic și soluri cenușii. Alături de acestea, în funcție de conditiile pedogenetice locale, apar în areale discontinui soluri holomorfe (soloneșuri) soluri hidromorfe (lăcoviști) și soluri neevoluate, soluri aluviale, coluviale și regosoluri
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
scoicile sau broaștele țestoase. În unele așezări, ca de exemplu Marosele sau Gyálarét, conform lui Sándor Bökönyi aproximativ 15% din totalul oaselor animale sunt oase de pește. Au fost identificate câteva specii printre care Silurus glanis (somn) sau Exos Lucius (știucă), unele exemplare fiind estimate la aproximativ 200kg. Alte resurse importante de hrană datorate mediului acvatic sunt scoicile și păsările de apă. Scoicile au fost deasemenea identificate în cantități mari în mai multe așezări, atât în estul Ungariei cât și în
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
Sabar, Pasărea, Parapanca. Lacuri: Comana Aici se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, șopârla, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca, știuca, plătica, somn, caras, crap, biban, caracuda, roșioara. Se află pe locul doi în clasamentul celor mai lungi râuri din Europa. Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania și se varsă printr-o deltă,în Marea Neagră. Această deltă este cea
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
căprioara. Din grupa păsărilor se află stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, Oltului și a celorlalte pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, șalăul, somnul, scrumbia, etc. Pe lângă aceste vertebrate, fauna cuprinde o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatra localităților este folosită pentru cultivarea de cereale și pentru grădini de
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
este brotăcelul (Hylo arborio). Dintre reptilele existene putem enumera: șarpele orb (Anguis fragilis), șopârla de câmp (Lacerto agilis), șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de frunze (Elaphe longissima). Mai întâlnim in apele râului Suceava, precum și în iazurile oamenilor pești ca: știuca, crapul, cleanul, scobarul. Păsările diurne,crepusculare și nocturne sunt: pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca (Coracias garrulus), privighetoarea (Luscina luscina), pițigoii (Parus sp.), ciocănitorile (Dendrocopos sp.), coțofana, cucul, prepelița, potârnichea. Mamiferele cele mai cunoscute sunt: lupul, vulpea, iepurele, veverița, ariciul și căprioara
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
căpitanul navelor „Ilici” și „Flota Roșie”. În noiembrie 1933 a fost mobilizat (după alte surse, a mers benevol, pe filiera comsomolului) la cantonamente speciale „comsostav” ale flotei din Marea Neagră. După absolvirea lor a fost numit navigator pe submarinul Щ-306 (numit „Știuca”, «Пикша») al flotei din Marea Baltică. În martie 1936, după introducerea noilor grade militare în flota sovietică, Aleksandr Marinesko primește gradul de locotenent, iar în noiembrie 1938 gradul de locotenent-major. După absolvirea cursurilor de perfecționare la Detașamentul de înot submarin, a
Aleksandr Marinesko () [Corola-website/Science/318397_a_319726]
-
se pot găsi o mulțime de fapte istorice și de idei politico-sociale și filozofice de cel mai mare preț" ( după P.P.Panaitescu, op.cit., p. 79). Romanul abundă în expresii plastice: Vidra e ""jigania cu talpă de gâscă, cu colții de știucă"", Dulful (balena) e ""porc peștit"" și ""pește" "porcit"". În "Istoria ieroglifică" este folosită literatura populară, sunt menționate proverbe și zicători, ca acestea: Lupul părul după vremi" "își schimbă, iară din firea lui nu iase"", sau "" Cine nu vrea să frământe
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
versiuni care implică și marină turcă. Alte versiuni îi fac responsabili pentru tragedie chiar pe evrei. Diferite alte acuzații au apărut și la adresa autorităților românești. După 1991, arhivele se deschid și se află că era vorba de submarinul sovietic clasa „Știuca” submarinul SC-213, autoritățile militare sovietice fiind la curent de cererile de viză ale lui „Dan” Malioglu și de pavilionul panamez al navei. Marină rusă și-a exprimat oficial „regrete” pentru această „eroare”. Unele versiuni afirmă că torpilarea ar fi avut
Struma (navă) () [Corola-website/Science/313074_a_314403]
-
mai caracteristice sunt acelea care zugrăvesc samavolnicia justiției și a autorităților, carierismul, venalitatea și birocratismului aparatului de stat - aspecte pe care Krîlov le-a cunoscut în bogata sa experiență de slujbaș. Fabule ca „"Danțul peștilor"”, „"Oile bălțate"”, „"Lupii și oile"”, „"Știuca"”, erau îndreptate împotriva regimului despotic autocrat, împotriva nedreptăților, constituind indirect o pledoarie îndrăzneață în apărarea poporului: Expresia cea mai viguroasă a acestei satire demascatoare, cu un puternic caracter politic, apare în fabulele „"Adunarea obștească"”, „"Oile bălțate"”, „"Ospățul"” și mai cu
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
regale, printre care și Prințesa de Lamballe, au fost interogați de către Comuna din Paris. Transferată la închisoarea La Force, ea a fost una dintre victimele Masacrului din Septembrie, fiind ucisă la 3 septembrie. Capul ei a fost aplicat pe o știucă și plimbat prin tot orașul. Deși Maria Antoaneta n-a văzut capul prietenei ei de la ferestra închisorii, ea a leșinat la auzul sfârșitului înspăimântător care s-a abătut asupra prietenei ei credincioase. La 21 septembrie abolirea monarhiei a fost declarată
Maria Antoaneta, regină a Franței () [Corola-website/Science/309697_a_311026]
-
1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 4 (0+4), reprezentând 0,46% din populație . În prezent, satul are 959 locuitori, preponderent ucraineni. Localnicii se ocupă cu pescuitul, aici putând fi prinse exemplare de somn, știucă, biban, crap, caras și altele. Aici este și un teren de campare și căsuțe pentru relaxarea turiștilor. În pădurea din apropiere cresc din abundență ciuperci, zmeură, căpșuni, cireșe și fructe cu coajă. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Cormani
Cormani, Secureni () [Corola-website/Science/315976_a_317305]
-
din județul Giurgiu, Muntenia, România. Aparține din punct de vedere administrativ de Comună Comana, fiind unul din cele 5 sate componente ale comunei. Numele localității provine de la cuvântul turcesc "falaștoaca" care înseamnă mlaștină. De fapt numele vine din expresia "fala știucii" deoarece zona era și este renumită datorită densității mari de știuca. Situată la confluenta Râurilor Neajlov și Argeș, localitatea Falaștoaca este asemeni unei insule situată aproximativ în mijlocul celor două cursuri de apă. Funcția de bază este agricolă, locuitorii se ocupă
Falaștoaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300429_a_301758]
-
de Comună Comana, fiind unul din cele 5 sate componente ale comunei. Numele localității provine de la cuvântul turcesc "falaștoaca" care înseamnă mlaștină. De fapt numele vine din expresia "fala știucii" deoarece zona era și este renumită datorită densității mari de știuca. Situată la confluenta Râurilor Neajlov și Argeș, localitatea Falaștoaca este asemeni unei insule situată aproximativ în mijlocul celor două cursuri de apă. Funcția de bază este agricolă, locuitorii se ocupă cu cultura cerealelor, plantelor tehnice și creșterea animalelor. După modul de
Falaștoaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300429_a_301758]
-
alpine. Păsările sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde predomina pădurea de fag, mai bine conservata în ciuda defrișărilor masive, prin: ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnita, șoimul. În apele de munte trăiește: lostrița, păstrăvul, scobarul și știuca; iar în apele de șes se întâlnesc cleanul dungat și babetele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Baia Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
comunele în jurul lacului în stații de epurare. De atunci apa este de calitate superioară și multe specii de pește se dezvoltă în ea (babușcă, biban european, Coregonus (de: Renke), crap, mangal, mihalț, păstrăv de lac, plătică, Salvelinus alpinus, somn sau știucă), spre bucuria familiilor de pescari comercianți stabilite de secole în regiune. Lacul reprezintă o zonă importantă de recreere și sport, în special pentru locuitorii capitalei München, deoarece este ușor accesibil cu S-Bahn (tren urban rapid) spre Starnberg și Tutzing (S
Lacul Starnberg () [Corola-website/Science/337655_a_338984]