551 matches
-
la toate punctele de control; d = suprafață unui punct de control ( mp ); i = numărul probelor de control. Exemplu: porumb irigat nst = 1050 d = 28 i = 5 Nst/ha = 1050x10000/28x5 = 75000 Din totalul știuleților la probele delimitate se stabilește procentul știuleților mari, mijlocii și mici (exemplu: 50% știuleți mari, 30% știuleți mijlocii, 20% știuleți mici). În acest caz, se vor recolta 10 știuleți din care, după exemplul luat revin 5 știuleți mari, 3 mijlocii și 2 mici. Determinarea numărului mediu de
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
unui punct de control ( mp ); i = numărul probelor de control. Exemplu: porumb irigat nst = 1050 d = 28 i = 5 Nst/ha = 1050x10000/28x5 = 75000 Din totalul știuleților la probele delimitate se stabilește procentul știuleților mari, mijlocii și mici (exemplu: 50% știuleți mari, 30% știuleți mijlocii, 20% știuleți mici). În acest caz, se vor recolta 10 știuleți din care, după exemplul luat revin 5 știuleți mari, 3 mijlocii și 2 mici. Determinarea numărului mediu de boabe pe un știulete se face ponderat
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
control ( mp ); i = numărul probelor de control. Exemplu: porumb irigat nst = 1050 d = 28 i = 5 Nst/ha = 1050x10000/28x5 = 75000 Din totalul știuleților la probele delimitate se stabilește procentul știuleților mari, mijlocii și mici (exemplu: 50% știuleți mari, 30% știuleți mijlocii, 20% știuleți mici). În acest caz, se vor recolta 10 știuleți din care, după exemplul luat revin 5 știuleți mari, 3 mijlocii și 2 mici. Determinarea numărului mediu de boabe pe un știulete se face ponderat la cei 10
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
numărul probelor de control. Exemplu: porumb irigat nst = 1050 d = 28 i = 5 Nst/ha = 1050x10000/28x5 = 75000 Din totalul știuleților la probele delimitate se stabilește procentul știuleților mari, mijlocii și mici (exemplu: 50% știuleți mari, 30% știuleți mijlocii, 20% știuleți mici). În acest caz, se vor recolta 10 știuleți din care, după exemplul luat revin 5 știuleți mari, 3 mijlocii și 2 mici. Determinarea numărului mediu de boabe pe un știulete se face ponderat la cei 10 știuleți recoltați (5
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
d = 28 i = 5 Nst/ha = 1050x10000/28x5 = 75000 Din totalul știuleților la probele delimitate se stabilește procentul știuleților mari, mijlocii și mici (exemplu: 50% știuleți mari, 30% știuleți mijlocii, 20% știuleți mici). În acest caz, se vor recolta 10 știuleți din care, după exemplul luat revin 5 știuleți mari, 3 mijlocii și 2 mici. Determinarea numărului mediu de boabe pe un știulete se face ponderat la cei 10 știuleți recoltați (5 știuleți mari, 3 mijlocii și 2 mici ). Avînd cele
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
75000 Din totalul știuleților la probele delimitate se stabilește procentul știuleților mari, mijlocii și mici (exemplu: 50% știuleți mari, 30% știuleți mijlocii, 20% știuleți mici). În acest caz, se vor recolta 10 știuleți din care, după exemplul luat revin 5 știuleți mari, 3 mijlocii și 2 mici. Determinarea numărului mediu de boabe pe un știulete se face ponderat la cei 10 știuleți recoltați (5 știuleți mari, 3 mijlocii și 2 mici ). Avînd cele două elemente (numărul de știuleți la hectar și
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
mici (exemplu: 50% știuleți mari, 30% știuleți mijlocii, 20% știuleți mici). În acest caz, se vor recolta 10 știuleți din care, după exemplul luat revin 5 știuleți mari, 3 mijlocii și 2 mici. Determinarea numărului mediu de boabe pe un știulete se face ponderat la cei 10 știuleți recoltați (5 știuleți mari, 3 mijlocii și 2 mici ). Avînd cele două elemente (numărul de știuleți la hectar și numărul mediu de boabe pe un știulete) și cunoscînd MMB (anexă nr. 3) se
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
mijlocii, 20% știuleți mici). În acest caz, se vor recolta 10 știuleți din care, după exemplul luat revin 5 știuleți mari, 3 mijlocii și 2 mici. Determinarea numărului mediu de boabe pe un știulete se face ponderat la cei 10 știuleți recoltați (5 știuleți mari, 3 mijlocii și 2 mici ). Avînd cele două elemente (numărul de știuleți la hectar și numărul mediu de boabe pe un știulete) și cunoscînd MMB (anexă nr. 3) se va calcula producția medie la hectar după
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
mici). În acest caz, se vor recolta 10 știuleți din care, după exemplul luat revin 5 știuleți mari, 3 mijlocii și 2 mici. Determinarea numărului mediu de boabe pe un știulete se face ponderat la cei 10 știuleți recoltați (5 știuleți mari, 3 mijlocii și 2 mici ). Avînd cele două elemente (numărul de știuleți la hectar și numărul mediu de boabe pe un știulete) și cunoscînd MMB (anexă nr. 3) se va calcula producția medie la hectar după formulă: Q kg
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
luat revin 5 știuleți mari, 3 mijlocii și 2 mici. Determinarea numărului mediu de boabe pe un știulete se face ponderat la cei 10 știuleți recoltați (5 știuleți mari, 3 mijlocii și 2 mici ). Avînd cele două elemente (numărul de știuleți la hectar și numărul mediu de boabe pe un știulete) și cunoscînd MMB (anexă nr. 3) se va calcula producția medie la hectar după formulă: Q kg/ha = Nst x Nb x MMB/ 1000 x 1000 în care: Q kg
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
Determinarea numărului mediu de boabe pe un știulete se face ponderat la cei 10 știuleți recoltați (5 știuleți mari, 3 mijlocii și 2 mici ). Avînd cele două elemente (numărul de știuleți la hectar și numărul mediu de boabe pe un știulete) și cunoscînd MMB (anexă nr. 3) se va calcula producția medie la hectar după formulă: Q kg/ha = Nst x Nb x MMB/ 1000 x 1000 în care: Q kg/ha = producția medie; Nst = număr de știuleți la hectar; Nb
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
boabe pe un știulete) și cunoscînd MMB (anexă nr. 3) se va calcula producția medie la hectar după formulă: Q kg/ha = Nst x Nb x MMB/ 1000 x 1000 în care: Q kg/ha = producția medie; Nst = număr de știuleți la hectar; Nb = numărul mediu de boabe pe știulete; MMB = greutatea a 1000 boabe. Exemplu: porumb irigat Nst = 75000 știuleți Nb = 500 boabe MMB = 280 grame Q kg/ha = 75000 x 500 x 280 / 1000 x 1000 = 10500 Datele rezultate
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
3) se va calcula producția medie la hectar după formulă: Q kg/ha = Nst x Nb x MMB/ 1000 x 1000 în care: Q kg/ha = producția medie; Nst = număr de știuleți la hectar; Nb = numărul mediu de boabe pe știulete; MMB = greutatea a 1000 boabe. Exemplu: porumb irigat Nst = 75000 știuleți Nb = 500 boabe MMB = 280 grame Q kg/ha = 75000 x 500 x 280 / 1000 x 1000 = 10500 Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fișa de calcul
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
kg/ha = Nst x Nb x MMB/ 1000 x 1000 în care: Q kg/ha = producția medie; Nst = număr de știuleți la hectar; Nb = numărul mediu de boabe pe știulete; MMB = greutatea a 1000 boabe. Exemplu: porumb irigat Nst = 75000 știuleți Nb = 500 boabe MMB = 280 grame Q kg/ha = 75000 x 500 x 280 / 1000 x 1000 = 10500 Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fișa de calcul, determinîndu-se producția medie ponderata pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
dorm într-o parte, băieții în alta. "Atacă, dom' șef. Sar la piept sau la coaie. Au coadă puternică. Nevasta alăptează, stă așa întinsă, ca o scroafă. Și un porumb știți cum îl cară? Se pune unul pe spate, ține știuletele pe burtă cu lăbuțele și alții îl trag de coadă. Am găsit odată, dom' șef, unul cu dinții așa de mari, că ne-am speriat toți. Mari de tot, uite așa își ținea gura (și famenul își rânji niște dinți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Hicks, așezat în dreapta lui, își ridică repede ochii din farfurie și-i coborî iar. ― Noul nostru locotenent nu se înjosește să stea în compania unor soldați proști. Wierzbowski se uită la cealaltă masă, fără pic de discreție. ― Aha. Are un știulete unde știu eu, sigur. ― Important e să-și cunoască bine treaba, declară Crowe. Ceea ce stârni un comentariu din partea lui Frost. ― Cuvântul magic. În sfârșit vom fi lămuriți. Poate că tinerețea lui Gorman îi îngrijora, deși era mai în vârstă decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
se Îmbunătățește, consultați un specialist. Prevenire și tratare Remedii alimentare Evitați usturoiul crud, ceapa verde, Allium tuberosum, ardeiul roșu, nicotina, cafeaua tare și alcoolul. Evitați sarea, alimentele bogate În sodiu, moluștele și crustaceele. Mâncați porumb cu bobul În lapte (de pe știulete), coajă de pepene verde, flori de crin, ridichi, alge, castraveți, rădăcini de vinete, fasole roșie cu bobul mic și boabe de soia neagră. Se fierb În apă circa 45 de minute, la foc potrivit, cantități egale de arahide și de
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
În apă, la foc iute, castraveți uscați și se consumă ca supă. Se fierbe În apă, la foc iute, coajă uscată de pepene verde și se bea de trei ori pe zi. Se fierb În apă la foc iute trei știuleți de porumb și se bea zeama. Mâncați mult sparanghel. Această legumă conține asparamidă, unul dintre cele mai eficiente diuretice naturale pentru rinichi. Sparanghelul poate debarasa corpul de excesul de acid uric, eliminându-l prin urină. El dizolvă cristalele de acid
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
fumez țigări cu mătase de păpușoi, să înjur, să folosesc cuvinte și expresii vulgare, pentru a nu fi mai prejos de ceilalți băieți, să spun minciuni, pentru a ieși din încurcătură și chiar să iau, fără mustrări de conștiință, struguri, știuleți de păpușoi pentru copt sau pălării de floarea-soarelui, din proprietăți străine. Toți copiii, fără excepție, au de oferit și de preluat ceva de la ceilalți membri ai grupului. Depinde ce înveți de la ceilalți copii și ce faci cu cele învățate. Viața
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
sale reședințe. Cu multe precauții și temeri, care s-au dovedit inutile, Furnica a stat cuminte să-i pun legătoarea ce-i fusese pregătită și să o închid, pentru acomodare, într-un fel de saivan în care altădată erau păstrați știuleții de păpușoi. Acolo, în noul ei loc de viață, i-am oferit mâncare și apă pe care le-a consumat fără fasoane și se bucura, dând din coadă, când mă apropiam și-i vorbeam. A urmat apoi momentul cel mai
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Folpan 50 WP-0,2 %, Merpan 80 WDG-0,15 %, (4-5 l/sol./m2). Phoma lingam fiind un agent patogen foarte periculos, constituie unul din testele de rezistență pentru avizarea soiurilor ce se cultivă. 5.6.2.Putregaiul uscat al tulpinilor și știuleților Diplodia zeaeBoala este foarte frecventă și păgubitoare în SUA, Africa, Australia și în unele țări din Europa iar pentru România este o boală de carantină. Simptome. Boala apare pe tulpini unde se observă o colorație verde-gălbuie a internodurilor inferioare care
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
timp se brunifică și devin spongioase. Măduva tulpinilor este decolorată, se descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. La știuleții infectați mai târziu se observă la baza lor doar un miceliu slab dezvol/tat
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. La știuleții infectați mai târziu se observă la baza lor doar un miceliu slab dezvol/tat albicios care pătrunde în rahis . Agentul patogen Diplodia zeae (Schw.) Lév
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. La știuleții infectați mai târziu se observă la baza lor doar un miceliu slab dezvol/tat albicios care pătrunde în rahis . Agentul patogen Diplodia zeae (Schw.) Lév., fam. Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl.Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii este un tal filamentos ramificat
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la altul sub formă de miceliu de rezistență sau picnospori în resturile vegetale. Picnosporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze bazale sunt transportați de vânt și vor germina în apa care stagnează după ploi între pănuși și știulete. Boala apare numai dacă plantele sunt sensibilizate datorită administrării excesive a îngrășămintelor pe bază de azot. Plantele atacate de Ostrinia sau cele care prezintă leziuni mecanice sunt mai frecvent invadate de acest patogen. Prevenire și combatere. Se vor respecta măsurile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]