535 matches
-
iute puteam, rostind de două-trei ori cuvântul „nedreptate“ și reamintind de făgăduiala făcută lui Khâli. Monarhul se uita în altă parte; eram convins că nu mă asculta; însă un cuvânt rostit de el m-a contrazis: — Leproasa? Șeful cancelariei îi șușoti o vorbă la ureche, apoi mi se adresă mie, dându-mi o palmă ușoară peste umăr: Mă ocup eu de asta. N-ai să fii dezamăgit. N-o mai dreranja pe Maiestatea Sa cu asemenea lucruri! Am sărutat mâna monarhului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
închideau deja, străzile se goleau - înainte de a ne opri în fața Marii Moschei, unde câțiva prieteni ne stropiseră cu apă de trandafiri. La acest punct al parcursului, cel mai vârstnic dintre cumnații mei, care îl înlocuia pe unchiu-meu la ceremonie, îmi șușotise că pentru mine sosise momentul să plec. Îl îmbrățișasem, după care dădusem fuga acasă la tatăl meu, unde o cameră fusese împodobită pentru noaptea miresei ce urma să fie adusă. Acolo se cuvenea să aștept. Cortegiul venise un ceas mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
apoi pe ulița Olarilor, în vecinătatea zidului, ca să azvârl câțiva pumni de monezi de aur, primind în schimb laude și ovații. Punând la cale o asemenea paradă, îmi asumam niște riscuri. O vorbă răuvoitoare strecurată la urechea șefului cancelariei, apoi șușotită la urechea monarhului, și puteam fi arestat, acuzat că-mi bătusem joc de sancțiunea regală care mă lovea. Numai că riscul ăsta trebuia să mi-l asum, nu doar pentru a-mi măguli amorul propriu, ci și pentru tatăl meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
coți de obiectul dorințelor sale. În sfârșit, Cairo! În nici o altă cetate nu uiți la fel de repede că ești străin. Abia sosit, călătorul e înghițit de vârtejul zarvei, faptelor curioase, mutrelor flecare. Cel puțin o sută de necunoscuți îl abordează, îi șușotesc la ureche, îl iau drept martor, îl înghiontesc cu umărul ca să-l provoace mai bine la înjurături sau la râsetele pe care le pândesc. De acum e vârât în confidențe, știe începutul unei fabuloase întâmplări, are nevoie să-i afle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
dispus să... când timpul o permite. — Mulțumesc, domnule Moonshy, a rostit Irina. K își strângea instinctiv rândurile, reafirmându-și unitatea în fața inamicului reînviat. Al treilea lucru care s-a întâmplat a fost următorul: Cale-Bătută Peckenpaw și Flann O’Toole tot șușotiseră împreună. Acum s-au apropiat de Vultur-în-Zbor și Elfrida, care se pregăteau să plece. Peckenpaw a zis: — Am ceva să vă spun. Vultur-în-Zbor și Elfrida s-au oprit. — Nouă ni se pare, a zis Peckenpaw, că toate astea au început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
În stradă, gata să ia urma Penélopei. Miquel asculta povestirea prietenului său, neștiind dacă era vorba de un miracol sau de un blestem. Nu i-a trecut prin minte să se gîndească la chelner, care se Îndreptase spre telefon și șușotise ceva fără știrea lor, iar apoi tot trăgea cu ochiul spre ieșire, frecînd cu un zel exagerat paharele Într-un stabiliment unde jegul domnea autoritar, În timp ce Julián Îi povestea cele Întîmplate de la sosirea lui la Barcelona. Nu i-a trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
sau chiar sub preș. Inspecția aceasta Noimann o făcea mai mult de amorul artei, ca s-o amuze pe Lilith. Și totuși, imaginea bărbaților, unii goi, alții Îmbrăcați În costume, persista În mintea lui. De atâtea ori le auzise glasul șușotind prin unghere. De atâtea ori le ascultase pașii cum se perindau pe vârfuri, trecând dintr-o cameră În alta. Poate că totul nu era decât o halucinație. O halucinație de care făcea haz Lilith, stând În pat picior peste picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Lilith, Lilith!” Ochelarii fumurii maschează cearcănele. Și ochii aflați Încă În derivă, care ar vrea să se ascundă undeva În fundul capului. Curaj, hai, priviți Încă o dată În jur. În prag, stau oameni-mâini și oameni-degete, cu fața suptă și privirea dusă. Șușotesc. Fumează. Suflă fum și vorbe În urechile lui Noimann, năpădite de păienjeniș.... Soarele ce s-a Înălțat pe cer varsă scrum pe nări. Caldarâmul e plin de mucuri de țigară. Bucăți de ziare putrezesc În coșurile de gunoi. Rigolele sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
la școală, mai am două zile și mă duc la lucru. Discuția se Încheie brusc chiar aici pentru că părintele se urcă În mașină, o Întoarce și pleacă În direcția din care a venit În timp ce babele și cele două femei tinere șușotesc Între ele sub urechile ciulite ale fetițelor, iar bărbatul de lângă tine spune tare, ca pentru el (dar trebuie să Înțelegi că ți se adresează și te ia părtaș la observația lui): — A venit cu mașina că puie un plic! Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care stătea În fața mea, pe diagonală, la ora de atelier, Întotdeauna concentrat asupra tăvilor de lemn sau mașinăriilor cu gumă de mestecat pe care Învățam să le facem și care niciodată nu flirta, nu se apropia, nu se culca, nu șușotea cu nimeni de la masă. Băiatul pe care toate fetele ar fi trebuit să-l iubească, dar pe care-l urau de fapt, pentru că era cumva deasupra lor, privea deja Înainte, dincolo de idioțenia liceului și ierarhiilor sociale și părea să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
apoi râse iar. — Înțelegi conceptul de motivație subliminală, domnule Meeks? — Am un creier tare ciudat, șefu’. Vrei s-auzi cum explic eu de ce-ai ascuns dosarele de după vara lui ’49? — Explică-mi, te rog! — Membrii AUFT care știau povestea șușoteau cum că Reynolds urma să se însoare cu Claire și se întrebau care va fi reacția lui Coleman. Corect? — Da. Mie mi-era teamă că anchetatorii vor găsi trimiterile la Coleman și vor încerca să-l abordeze, ca posibil martor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
sec, răsună un ordin. Părăsind scena în marș forțat, un ostaș călcă pe un capăt de scîndură iar aceasta se ridică brusc, ca o cumpănă de fîntînă. Eșafodajul dispăru, mistuind dedesubt pe interpreți. Pantomima distră de minune babele care, dezmorțite, șușoteau între ele: „Vezi, fa, Dumnezeu nu bate cu ciomagul!” Cum toți se îmbătaseră, nimănui nu-i mai păsa acum de noi. Ca doi copii nevinovați, am pornit-o peste cîmp cu Ieduț de-a dreptul către gară. Plin de mușuroaie
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
unsuroase ca țiparii. Se purtau discuții despre mesajul operei de artă. Pe măsură ce vorbăria se încingea, putoarea de șoarec se îmbina cu cea de tutun. Între alte personaje, la prezidiu tronau, pline de importanță, două figuri: una gesticula larg, ascultîndu-și vocea; șușotind mieros, cealaltă se pleca cînd la o ureche cînd la alta; ori de cîte ori lua cuvîntul, zîmbea dulceag, iar, dacă se ivea o responsabilitate, se trezea ales în unanimitate. Zavistnici și vanitoși, chiar cei mai fără de funcții cenacliști nu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
că nu ați făcut un real efort. V-a poruncit să vă adunați aici ca să puteți explica sincer de ce sunteți nemulțumiți sau nefericiți și ce anume doriți. Kanbei se întrerupse un moment, privindu-i pe muncitori. Ici și colo, oamenii șușoteau între ei. — Șefii diverselor grupuri trebuie să înțeleagă foarte bine sentimentele oamenilor lor. Nu pierdeți această ocazie pentru a-i spune Domniei Sale întocmai ce vreți. Să vină aici cinci sau șase oameni ca reprezentanți și să vorbească despre nemulțumirile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lui Nae, respectiv Ceaușescu. Păcală e arestat că nu intră în colhoz. Întrebat fiind: „Cine te-a adus aici, măi țărane?”, răspunde prompt, mucalit: „Anus Paukurus” și de judecat nu m-a judecat nimeni. Cam tot pe atunci circula intens șușotit un portret creionat magistral: „Creață și buzată, pe perete agățată”. Vrând-nevrând Păcală devine colectivist și ajunge paznic la oile sterpe. Cu istețimea lui îl păcălește pe activistul profitor, făcându-l să aleagă în loc de oaie tunsă un câine flocos, că era
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
la catedră și să vorbească cu punkerițele din clasă despre vestimentație și piercinguri În limbă. ― Cel puțin putem face ce vrem, am spus eu. ― Mda, zise Bianca, uitându-se la banca din față. De exemplu, să bârfim. În fața noastră, Eliza șușotea cu o tipă Îmbrăcată exclusiv În negru, cu tunsoare băiețească și machiaj exagerat. Pe vremea când noi două eram prietene bune, Îi spuneam Gothica și comentau mereu despre preferințele ei Întunecate. Acum Însă, se părea că ele erau prietene. ― Alisia
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
cum, cu ghearele gura ochii mintea, mușcat salivat halit înghițit digerat eliminat, ducă-se pe pustii, asta-i totul, o clipă, un cutremur, n-avem drept să pierdem secunda, că se întorc curând vânzătorii și vameșii. „Auzi, auzi, ce spun?“, șușoti, înviorat, bibliofilul. „Nu s-a transmis! La radio, adică. Nu s-a transmis știrea despre cutremur. Vezi, toti simt lipsa Autorității. Să le spună că s-a întâmplat, într-adevăr, și cum și ce au de făcut.“ Părea calm și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
despre cazuri. Vezi să nu. Și de-asta se auzeau toate bufniturile alea. Hai că mă umflă râsul ! Trebuie să plec, spune Jean-Paul, uitându-se la Lissy. — Te conduc, spune ea, fâstâcită. Dispare pe ușa de la intrare și Îi aud șușotind pe palier. Mai iau câteva Înghițituri de Evian, apoi mă duc În sufragerie și mă arunc pe canapea. Mă doare tot corpul de la cât am stat de Încordată toată ziua. Nu-mi face deloc bine la sănătate chestia asta. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cu ochii pe el. Nikolai ajunsese așa după unsprezece ani de pușcărie în Transnistria, înnebunit de șocurile electrice, de foame, de... de fapt evadase, trecuse în România într-un tren de marfă, din ălea de transportau arme, ai grijă, bre, șușotește spăimos Tanger, s-ar putea să aibe și el arma lui, n-a arătat-o niciodată, da’ nu se știe... Mie mi s-a părut că omul care se uita fix la mine de vreo cinci minute voia să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Foster Bright... — Ăla? mă uit lung la ea. Pe bune? Trebuie să recunosc să sunt surprinsă. E foarte drăguț, dar e puțin cam scund, băgăcios și cam copilăros. N‑aș fi zis că e genul Aliciei. Îi tot văd împreună, șușotind. Alaltăieri Alicia a zis că se duce la dentist, dar am dat peste ei luând masa la Ratchetts, pe șest... Tace în clipa în care Luke apare în pragul biroului său, conducând un bărbat cu cămașă movalie. — Mel, vrei te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
fantastică în America și, în loc de asta, sunt din nou aici, mult mai rău decât atunci când am plecat. Și nu numai atât; toți, dar absolut toți, sunt la curent. Niște fete de la aeroport m‑au recunoscut, evident și au început să șușotească și să chicotească în timp ce‑mi așteptam bagajele. Și, o, Doamne, știu că și eu aș fi făcut la fel în locul lor. Dar în momentul ăla am fost atât de umilită, că aproape am izbucnit în lacrimi. Îmi trag abătută bagajele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
strigând, nervos: Eu sunt, doar c-am luat niște kilograme În plus când am trecut de la țigări la pipă! Dar nici atât de gras n-am ajuns, ca să nu mă mai recunoașteți! S-au ridicat de pe scaune, dau să se apropie, șușotesc Între ei, strigă toți, deodată, vocile li se acoperă. — Al cui spui că ești? — Pretinde c-ar fi din familie! — Dar valizele unde-ți sunt? — Dacă ai fi el, n-ai fi venit neras și desculț la nuntă! — Cu cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
a fermecat pe Walter, așa a intrat În Hitlerjugend cum a plecat tata pe front și pe urmă ne-a fost tot mai greu să ne Înțelegem cu el. Treptat, toate greutățile casei mi-au căzut mie În spate. Vecinele șușoteau că frontul căzuse, că rușii Înaintau În Ucraina, că englezii și americanii debarcau În Franța, eu mă Îngrijeam de aprovizionare, Începuseră restricții la electricitate. Dragă Hermann, eu fac acum toate cozile la Karstad pentru că sarcina Klarei nu merge bine, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
se Întoarce În fiecare zi, târându-și picioarele, târându-și servieta, târându-se, de la Servici, nervos, istovit, neras, mototolit, autointoxicat de propriile lui dorințe, neputințe, invidii, resentimente prelungite. Poate Îl așteptam pentru că pe el nu-l văzusem, nu-l auzisem șușotind, cap În cap cu mama, seară de seară, calculându-și banii Împrumutați, dați, luați. Lui nu-i zărisem În ochi panica din zilele când se Întorcea alarmat: — ...M-au chemat la director să-mi spună... — ...M-au chemat la muncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Cu atât mai puțin, cu cât bocceaua aceea nu conținea altceva decât o perniță brodată, specială de pus pe spinarea cadrului bicicletic - ca să n-o curme pe mireasă... și Încă: mama fetei „fugite”, nu numai că auzise ce se fluierase, șușotise, chicotise, dar și văzuse, de la fereastra casei, ce anume se petrece pe lumea asta, În casa și-n ograda ei (ca orice proaspătă soacră) - așa că-i dăduse un ghiont omului ei, fumând alături, În pumn: - Da’ rău au ajuns bietele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]