2,363 matches
-
cetate și față de rege; 2. iobagi de cetate, care ocupau, ca și primii, o situație intermediară între mica nobilime și țărănime, dintre ei, unii au intrat în rândurile micii nobilimi, ca slujitori regali, iar cei mai mulți s-au pierdut în masa țărănimii; 3. oamenii cetății (castrenses), principala pătură a țărănimii propriu-zise, cei care aveau obligația de a întreține și apăra cetatea respectivă, dar ca statut, ei erau inferiori iobagilor de cetate, fiind în aceeași categorie juridică cu oaspeții, jelerii și țăranii dependenți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care ocupau, ca și primii, o situație intermediară între mica nobilime și țărănime, dintre ei, unii au intrat în rândurile micii nobilimi, ca slujitori regali, iar cei mai mulți s-au pierdut în masa țărănimii; 3. oamenii cetății (castrenses), principala pătură a țărănimii propriu-zise, cei care aveau obligația de a întreține și apăra cetatea respectivă, dar ca statut, ei erau inferiori iobagilor de cetate, fiind în aceeași categorie juridică cu oaspeții, jelerii și țăranii dependenți. Dar, în vremea aceasta, masa populației rurale nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de a întreține și apăra cetatea respectivă, dar ca statut, ei erau inferiori iobagilor de cetate, fiind în aceeași categorie juridică cu oaspeții, jelerii și țăranii dependenți. Dar, în vremea aceasta, masa populației rurale nu o formau aceste pături, ci țărănimea liberă, alcătuită din oaspeți, coloni, dar mai ales din țărani liberi din obști, care se vor transforma în țărani dependenți pe măsura evoluției feudalismului. Din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, numărul țăranilor liberi a scăzut în urma ofensivei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din țărani liberi din obști, care se vor transforma în țărani dependenți pe măsura evoluției feudalismului. Din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, numărul țăranilor liberi a scăzut în urma ofensivei nobilimii, care a preluat noi pământuri țărănești. Dar țărănimea liberă n-a putut fi desființată nici economic, nici social-juridic. Masa țărănimii libere era formată din membrii obștilor sătești românești, care sunt foarte numeroase acum. O parte a țărănimii libere din Transilvania acestui timp (secolele XI-XII), o formau elementele colonizate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe măsura evoluției feudalismului. Din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, numărul țăranilor liberi a scăzut în urma ofensivei nobilimii, care a preluat noi pământuri țărănești. Dar țărănimea liberă n-a putut fi desființată nici economic, nici social-juridic. Masa țărănimii libere era formată din membrii obștilor sătești românești, care sunt foarte numeroase acum. O parte a țărănimii libere din Transilvania acestui timp (secolele XI-XII), o formau elementele colonizate aici, sași și secui, însă după 1300, acestea s-au micșorat, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
scăzut în urma ofensivei nobilimii, care a preluat noi pământuri țărănești. Dar țărănimea liberă n-a putut fi desființată nici economic, nici social-juridic. Masa țărănimii libere era formată din membrii obștilor sătești românești, care sunt foarte numeroase acum. O parte a țărănimii libere din Transilvania acestui timp (secolele XI-XII), o formau elementele colonizate aici, sași și secui, însă după 1300, acestea s-au micșorat, fără a dispărea totuși. Chiar și atunci când ajungea în stăpânirea unui feudal, obștea își mai păstra oarecare libertate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-i transforme în țărani dependenți.41 Răspândirea și însemnătatea obștilor sătești transilvane sunt adeverite de numeroase documente ale vremii. Așa este actul de confirmare pentru pământul bisericii din Arad, din 1202-1203, în care sunt amintite mai multe obști sătești, unde țărănimea ducea o existență libreră, iar fiecare familie avea o gospodărie proprie. O altă regiune în care trăia acum o țărănime liberă românească numeroasă în cadrul obștilor se afla în sud-estul Transilvaniei, în Țara Făgărașului. Țărănimea liberă era organizată aici în "țara
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
este actul de confirmare pentru pământul bisericii din Arad, din 1202-1203, în care sunt amintite mai multe obști sătești, unde țărănimea ducea o existență libreră, iar fiecare familie avea o gospodărie proprie. O altă regiune în care trăia acum o țărănime liberă românească numeroasă în cadrul obștilor se afla în sud-estul Transilvaniei, în Țara Făgărașului. Țărănimea liberă era organizată aici în "țara românilor", amintită în 1222, și care s-a menținut multă vreme (într-un document din 1223, se vorbea de "pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
amintite mai multe obști sătești, unde țărănimea ducea o existență libreră, iar fiecare familie avea o gospodărie proprie. O altă regiune în care trăia acum o țărănime liberă românească numeroasă în cadrul obștilor se afla în sud-estul Transilvaniei, în Țara Făgărașului. Țărănimea liberă era organizată aici în "țara românilor", amintită în 1222, și care s-a menținut multă vreme (într-un document din 1223, se vorbea de "pământul românilor de la Cârța"). Și în comitatul Alba, sunt amintite sate locuite de țărani liberi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
documentului din 1238 despre "oaspeții" din Ighiu și Cricău, cu referire la țăranii liberi din această zonă. Apoi, în Hațeg și Maramureș, obștile sătești românești erau libere, în secolele XII-XIV, și la fel stăteau lucrurile în Zărand și Banat, unde țărănimea din obște era liberă și stăpână pe pământul ei. Câtă vreme obștile țărănești și-au păstrat libertatea, ele nu sunt amintite în acte juridice. Alte obști sătești românești nu erau aservite complet, în secolul al XII-lea, iobăgirea lor nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vechilor uniuni de obști, autonome, ele fiind conduse de cnezi și voievozi, aveau unele avantaje fiscale și judiciare, dar și îndatoriri fiscale și militare. Și la sud și est de Carpați, procesul de feudalizare a continuat și acesta viza aservirea țărănimii libere din obști care, în secolele XIII-XIV, rămâne o importantă categorie socială, o particularitate a evului mediu românesc.23 Structuri politice românești în secolul al XIII-lea Am văzut mai sus (capitolul IX) cum a evoluat organizarea politică între sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la cultivarea sentimentelor patriotice, cetățenești. În fulminanta broșură 1907 - Din primăvară până-n toamnă, căutând să descopere „rădăcina răului”, întreprinde o adevărată disecție în societatea românească. Dacă optica e câteodată falsă, analistul găsind că arendașii străini ar fi vinovați de situația țărănimii, în schimb judecata asupra întregii „sisteme” care a dus la catastrofă e tranșantă, cu accente pătimașe, chiar virulente. Soluția preconizată e surprinzătoare: o lovitură de stat înfăptuită de rege. O pistă insolită în variabila gamă de opțiuni a scriitorului. Părerile
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
idealistă” a editorilor, doritori de „încurajarea tinerelor talente”, urmând „calea de mijloc”, care în numerele următoare se arată a fi un anticitadinism moderat, de sorginte poporanistă (sunt, astfel, primite extrem de favorabil nuvelele lui Vasile Demetrius, cu accent pe „obidita noastră țărănime”). În numărul 2-4 se publică o listă a colaboratorilor, printre care Zaharia Bârsan, Demostene Botez, I. Al. Brătescu-Voinești, Al. Cazaban, Nichifor Crainic, Vasile Demetrius, Liviu Rebreanu, Al. O. Teodoreanu, Ionel Teodoreanu, dar puțini dintre aceștia au semnat cu adevărat în
CRINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286494_a_287823]
-
întâi al grupului patrupedelor stau animale feroce: Pardosul, Lupul, Ursul, Vulpea, Șacalul ș.a., în timp ce păsările sunt reprezentate de zburătoare de pradă: Corbul, Brehnacea (bufnița), Șoimul, Uliul, Coroiul etc. Există însă și „Dobitoc supus” și „Pasăre supusă” (prin ambele subînțelegându-se țărănimea). Realitatea istorică, în datele ei exacte, nu mai interesează, întrucât totul este redimensionat potrivit libertăților subiective ale ficțiunii. În prima parte a romanului, se istorisește importantul eveniment al adunării patrupedelor și păsărilor pentru alegerea unui domnitor în țara patrupedelor. Sunt
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
de cuviință a desista de la urmărirea mai departe a romeilor, din care cauză aceștia se putură mântui prin fugă, apucând neopriți care încotro. Cu greu scăpă și Mihail la Pamphylos, la bine și la liniște. La știrea despre învingerea suferită, țărănimea romeică a acelor locuri începu să curgă spre siguranță la Constantinopol, luând cu sine averile mișcătoare lăsând în urmă averile cari se puteau transporta cu greu sau deloc; căci populația se temea cu drept cuvânt de siluirile și prădăciunile inamicului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a statului, apoi că numai în clasa boierească se putea găsi aptitudinea necesară pentru o spornică conducere a trebilor publice din țară. Astfel, într-un stat curat agricol, interesele și fireasca dezvoltare a mici proprietăți de pământ precum și acelea ale țărănimii, care prin număr forma o foarte precumpănitoare majoritate, aceste interese rămaseră cu totul nereprezentate și puse la discrețiunea și bunul plac al boierimii, care din parte-i păzea cu gelozie și în mod unilateral numai înflorirea proprietății mari de pământ
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de pământ. Iar acolo unde guvernul e strâns îngemănat cu interesul unei singure clase nu prea poate fi vorba de-o îngrijire egală pentru interesele vitale a celorlalte clase. C. Poporul de rând, dar mai cu samă partea lui precumpănitoare, țărănimea, era supusă boierilor în privire autoritativă și civilă, iar aceștia, atât ca autorități politice cât și ca proprietari de moșii, dar mai cu samă în cea dintâi a lor calitate, exercitau o însemnată putere asupra țăranilor. Deși această îmbinare a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la 5.000 de luptători de gherilă, cu 36 până la 40 de zone de acțiune. Proclamându-și adeziunea față de ideologia marxist-leninistă, FARC are o orientare antiamericană, prosovietică (până la prăbușirea URSS) și procubaneză. FARC își recrutează membrii în special din rândul țărănimii, dar și dintre muncitori, studenți și chiar preoți radicali. Conducătorii fac parte în special din clasa de mijloc, majoritatea fiind intelectuali. Banilor proveniți din traficul de droguri (în special cocaina, FARC având importante puncte de rezistență în regiunile cu plantații
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
mai mirăm că mai târziu încercară a deveni din nimic totul? Se 'nțelege însă: corupțiunea nu se putea tăgădui, în fabricațiune și negoț evreii introduseră procederi pe de o parte cărpănoase, pe de alta nesolide; unde se 'ncuibau la țară țărănimea începea să dea îndărăt în privirea averii și corupția morală asemenea se întindea, căci ei creau țăranului o sumă de necesități nouă, ademeneau pe femei la cheltuieli de lux și de mâncări, făceau din slugi hoți și gazde de hoți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Marxiștii au crezut odinioară că schimbă terenul cînd dau hegemonia aspră pe dulcegăria consensului. Gramsci nu a inventat cuvîntul. El a preluat conceptul din tradiția social-democrată rusă (Plehanov, Axelrod, Lenin), unde acesta desemna rolul conducător alocat proletariatului în alianțele cu țărănimea și cu burghezia liberală împotriva aristocrației țariste. Gramsci 1-a făcut să alunece către Vest, din domeniul alianțelor sociale ale proletariatului către cel al structurilor puterii burgheze.62 Progres mai mult notabil decît negativ. Un prim merit: sublinierea a tot
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
2. Uniunile libere: ghildele și breselele; 3. Orașele medievale, 1200-1525; 4. Epoca de aur a breslelor; 5. Uniunile politice, ligile orașelor, Hansa; 6. Imperiul ca uniune; 7. Comunele rurale și federațiile: Elveția și Germania de Nord; 8. Statul teritorial; 9. Țărănimea și întovărășirea rurală; 10. Corporațiile și statul suveran, 1525-1806; mișcarea modernă de asociere, 11. 1806 și după; 12. Comunitățile rurale, 1525-1806; 13. Târgurile și orașele din 1525 până în prezent. Este în fapt o construcție cu multiple trepte, între toate formele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de altfel pentru o bună perioadă de timp, comunitățile erau fără îndoială anarhice, ca să folosim sintagma lui Taylor. Erau comunități cu structură foarte bine definită, cu autonomie, putere, organizare, oarecum ca mici, foarte mici stătulețe. "Competențele juridice ale satelor și țărănimii au fost tot mai mult reduse și în final acestea au fost absorbite de curțile lorzilor feudali; sau în alte cazuri tolerate ca agenții cu autoritate inferioară, a căror putere era derivată nu de la comunitățile locale, ci de la autoritățile curții
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
timpului, așa cum se (nt(mplă de cele mai multe ori. Desigur, toate evenimentele și procesele trebuie privite având în fundal contextul continental și cel regional. În perioada vizată, în Balcani au avut loc procese însemnate cum ar fi abolirea serviei, emergența unei țărănimi preponderent posesoare de pământ, intensificarea colonizărilor interne, creșterea migrației spre alte țări, dezvoltarea sistemelor de transport și comunicație, penetrarea economiei monetare și declinul celei naturale, dezvoltarea statelor națiuni și a birocrației, dezvoltarea vieții profesionale și a factorilor de producție, extinderea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ce activau (n sectorul industrial a generat apariția mișcării muncitorești cu influențe (n planul organizării politice (formațiuni socialiste, social-democrate ș( muncitorești). "Chestiunea țărănească", problemă fundamentală (n acele timpuri, reclama structurarea unor forme moderne de acțiune (n măsură să promoveze interesele țărănimii. Astfel a (nceput sinuosul drum de constituire a unei formațiuni politice țărăniste, alături de agregarea polului politic social-democrat. De asemenea, necesitatea promovării elementului rom(nesc ș( a limbii rom(ne (n diferite instituții a dat naștere unui nou curent, de factură
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
În pofida faptului că un timp existase chiar și o lege a autonomiei locale, satele nu au fost nicicând lăsate să se dezvolte. Legea a fost apoi abolită, pentru că așa se putea asuma de la oraș un rol mai mare. "Astfel, sufletul țărănimii în loc să se arate așa cum este: religios, tradiționalist și conservator, îl găsim botezat cu etichete de import: liberal și democrat" (Rădulescu-Motru, 1998: 344). Este o repliere de genul celei expediate de Hermann Keyserling pentru nevoia prezentărilor sale la nivel macro. Fără
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]