559 matches
-
liste comune a următorilor șefi liberali: G. Cipăianu (Cluj), Alexandru Lapedatu (Brașov), I. Nistor (Sibiu), G. Fotino (Alba), Bebe Brătianu (Timiș) și Titus Popovici (Caraș). Tactica adoptată a condus la depunerea candidaturilor pentru Transilvania pe locurile II ale listelor electorale țărăniste a următorilor: Alexandru Lapedatu (la Cluj), Vasile Netea (Satu Mare) și Emil Dandea (Sibiu), ceea ce s-a și făcut la 29 octombrie 1946 în numele Partidului Național Liberal (Brătianu), când cei numiți s-au regăsit pe listele electorale oficiale. În finalul discuțiilor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a dat rezultata parțiale, previzibile, de altfel, pentru acele condiții. În urma alegerilor, Partidul Național Liberal a câștigat doar două locuri, în Transilvania, fiind aleși Alexandru Lapedatu la Cluj și Vasile Netea la Satu Mare, alegerea acestora fiind posibilă prin retragerea candidaților țărăniști aflați pe locurile I: Emil Hațieganu și Titus Damian 66 . Dar începând din 1948, după ce comuniștii au făcut pasul final pentru asigurarea dominației lor asupra țării prin proclamarea Republicii Socialiste Române, au urmărit 63 Aristide Cioabă, Doctrine politice în România
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
liste comune a următorilor șefi liberali: G. Cipăianu (Cluj), Alexandru Lapedatu (Brașov), I. Nistor (Sibiu), G. Fotino (Alba), Bebe Brătianu (Timiș) și Titus Popovici (Caraș). Tactica adoptată a condus la depunerea candidaturilor pentru Transilvania pe locurile II ale listelor electorale țărăniste a următorilor: Alexandru Lapedatu (la Cluj), Vasile Netea (Satu Mare) și Emil Dandea (Sibiu), ceea ce s-a și făcut la 29 octombrie 1946 în numele Partidului Național Liberal (Brătianu), când cei numiți s-au regăsit pe listele electorale oficiale. În finalul discuțiilor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a dat rezultata parțiale, previzibile, de altfel, pentru acele condiții. În urma alegerilor, Partidul Național Liberal a câștigat doar două locuri, în Transilvania, fiind aleși Alexandru Lapedatu la Cluj și Vasile Netea la Satu Mare, alegerea acestora fiind posibilă prin retragerea candidaților țărăniști aflați pe locurile I: Emil Hațieganu și Titus Damian 66 . Dar începând din 1948, după ce comuniștii au făcut pasul final pentru asigurarea dominației lor asupra țării prin proclamarea Republicii Socialiste Române, au urmărit 63 Aristide Cioabă, Doctrine politice în România
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
de generalul Nicolae Radescu". 205 Ibidem. "Prin urmare, aceasta a anunțat victoria alianței comuniste (Blocul Partidelor Democratice cu peste 70% din voturi). În realitate alegerile au fost câștigate de PNȚ. cu 78%. Aceste date au fost anunțate de liderii național țărăniști în același timp cu datele oficiale, ei folosind procesele verbale din secțiile de votare din țară. Astfel, comuniștii au luat sub autoritate puterea legislativă (parlamentul)". 206Ibidem. 207 Ibidem, "În aceeași zi, autoritățile comuniste au proclamat Republica Populară Română. Astfel, comuniștii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de satisfacție raportorul scrisese următoarele: „... s’a făcut ziar de perete pentru fabrica <<Textila>> și s’a format o echipă volantă care a distribuit ziarul <<Strâmbătatea>>”. Această parodie jurnalistică de sorginte comunistă s-ar fi vrut a fi antonimul publicației țărăniste „Dreptatea”. De altfel, pe manșeta primei pagini erau scrise următoarele cuvinte: „Organ al Partidului Noilor Ciocoi” și asta spune totul. Dar, să continuăm: „...s’a difuzat prin instructori în județ ziarul nostru <<Tineretul progresist>>. S’a trimis la Regională pentru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
evreiești, n.n.). Singura organizație care nu a dus nici o activitate în această campanie, care nu a participat la nici o ședință de Federație este Tineretul Național Țărănesc - Anton Alexandrescu care în orașul și județul nostru este inexistentă”. Într-adevăr, această disidență țărănistă nu a avut mare succes la publicul consumator de politică din județul nostru, alegătorii preferând să voteze cu PNȚ - Iuliu Maniu, în pofida furibundei campanii de denigrare duse de partidul comuniștilor și ai aliaților de circumstanță ai acestora. Subcapitolul X În
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dosar întreg NUMAI cu afișele electorale ale celor două partide principale din opoziție considerate de bolșevici a fi principala amenințare. Bine-nțeles că din aceeași arhivă nu lipsesc nici afișele BPD-ului, care avea ca semn electoral „soarele”. Un fluturaș țărănist purta numele de „Cele 10 porunci ale cetățeanului român”. Lângă pozele celor doi fruntași, Maniu și Mihalache, erau scrise zece sfaturi adresate votanților din care vom cita numai pe-al patrulea: „Să nu uite (alegătorul, n.n.) că partidele din Blocul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
alegătorul, n.n.) că partidele din Blocul Democratic (BPD) sunt slugile Partidului Comunist și anume: Frontul Plugarilor, Partidul Social Democrat (Lotar Rădăceanu), Partidul Național Liberal (Gheorghe Tătărăscu), Partidul Național Țărănesc (Anton Alexandrescu), Partidul Național Popular (fost Uniunea Patrioților)”. Un alt fluturaș țărănist suna așa: „Soarele vrăjmaș cumplit/ Toată vara ne-a pârlit/ După ce ne-a fript cu totu/ Vine și ne cere votu”. Un manifest liberal cu poza liderului, C.I.C. Brătianu, începea cu următorul text: „Lipsiți de multe din libertățile cetățenești, apăsați
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
privea problema sectelor religioase, șeful notase „... nu avem secte”. Într-o altă „notă informativă” scrisă pe data de 20 mai 1946, plutonierul Iacoban scria: „...în ziua de 19 mai a.c. în comuna Valea Rea s’a ținut o întrunire politică țărănistă <<Maniu și Mihalache>> unde au sosit politicienii: avocat Mina Filip din Vaslui, dl. Ion Filipiuc, fost învățător la Valea Rea (...). Întrunirea s’a ținut în casa locuitorului Gheorghe Ioan Rusu unde s’au adunat aprox. 50-60 de săteni”. Peste câteva
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din fostul aparat de partid și de stat nu au fost surprize (pentru că nu au fost nici mari așteptări), nu la fel s-a întâmplat și în cazul celor venite dispre reprezentanții dreptei, asimilați ca "moderniști". Iată ce scria liderul țărănist Corneliu Coposu (1995, 39): "principiile sociale și politice cu caracter universal nu pot fi aplicate cu eficiență fără obligativitatea respectării unor condiții specifice naționale și locale. [...] Prin urmare: democrația românească, adică organizarea libertății românești, în cadrul specificului național". Sunt evidente reminiscențele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
modificând spațiul geografic și modificând mediul de locuire. În cazul limitei superioare se trimite formal la o nou) măsură administrativă, din timpul regimului Carol II, centrată pe Bacău, oraș care decade de la statutul de municipiu, dobândit ca urmare a legii țărăniste din 1929, la cel de comună urbană. Asumarea unei perioade atât de lungi are avantajul că permite analiza structurală a subiectului ales: identificarea factorilor dezvoltării urbane în această parte a țării. Un alt merit al acestui capitol este încercarea de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anterioare anului 1929. Fenomenul este demonstrat statistic prin numărul ridicat al întreprinderilor din sectorul industriei mari, care șiau oprit capacitățile de producție în intervalul 1926-1929. În acest sens, datele din tabelul de mai jos sunt mai mult decât relevante: Guvernările țărăniste împreună cu conducerea B.N.R. au încercat implementarea unor măsuri salvatoare, cu rezultate foarte modeste: stabilirea de tarife vamale și prohibiții pentru anumite articole - în special pentru produsele unor industrii cu capital străin -, protejându le în dauna comercianților și consumatorilor, impunerea de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
publici din 1930. Mihai I este urmat la tron de Carol II-lea. Carol al II-lea (1930-1940) a refuzat la început domnia și astfel fiul său a domnit înaintea sa dar apoi a acceptat tronul. „Parlamentul în majoritate național țărănistă proclamă ca rege pe Carol de Hohenzollern Sigmaringen în anul 1930.” Carol al II-lea a fost tatăl lui regelui Mihai I. Până în anul 1938 România era sub „tutela” Marii Britanii. Economia a crescut considerabil sub domnia acestuia însă politica democrată
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
spun doar că li s-a dat o mână zdravănă de ajutor și că măcar un deget aparținea d-lui Băsescu! Acum, același lucru pare să se întâmple cu PNL, iar rolul președintelui e chiar mai evident decât în precedentul țărănist. Dar, poate, tot răul e spre bine; poate că după aceste frământări, ne vom decide că sunt necesare partide politice adevărate, structurate doctrinar și organizatoric, nu întocmirile politice de acum, ce-mi evocă clanurile mafiote, structurate toate! clientelar. Să vedem
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ușoară. În primul rând, scăpam de un rând de ședințe! La noi, la Institut, din vreo 35 de oameni, numai vreo șapte nu eram membri. Când colegii noștri aveau ședință, noi ne adunam în birou la Vasile Lupu, viitorul politician țărănist, acesta ne servea cu o țuică de-a lui de la Dolhasca, spuneam bancuri, râdeam de ne plesneau burțile. Însă partidul fiind vigilent, iar membrii acestuia geloși pe distracțiile noastre, au vrut să ia măsuri au declarat că, în afara ședințelor de
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mai uitat de atunci. Nici pe Walesa, căruia îi văzuse fotografiile în presa străină sau clandestină adusă de tatăl ei acasă... Dorin Popa: Ce spui e cu adevărat minunat. Și la noi, în anii '90, călătoreau prin țară chiar lideri țărăniști (cred că nu-ți mai amintești de un domn Puiu, care a făcut și o aripă disidentă în PNȚ, imediat, în '90), nu doar securiști infiltrați, care explicau că Seniorul Corneliu Coposu era complicele Securității! Mai târziu, la Iași, nici
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nume cât mai apropiate de cele ale partidelor reale, pentru a deruta electoratul. Așa se face că, în afara adevăratului partid succesor al PNȚ condus cândva de Maniu și Mihalache, PNȚCD-ul condus de Corneliu Coposu, mai apar încă două partide țărăniste", unul chiar din decembrie 1989. Șansa face ca pe piața politică să apară și un Brătianu veritabil, dar controlat de putere care izbutește fără vreun efort special să arunce acest nume istoric în deriziune. Vastul spectacol televizat al acestor partide-fantomă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
1918 viața politică românească a cunoscut o accentuată dezvoltare democratică fundamentată pe introducerea votului universal În 1918 și adoptarea noii Constituții În 1923. Se Înregistrează, Între anii 1918 - 1921 o maximă proliferare a partidelor politice unele intitulându-se agrariene sau țărăniste cu scopul de a atrage electoratul din mediul rural. Scena politică interbelică a fost dominată de două partide: P.N.L. și P.N.Ț. 1. Liberalismul punea În centrul societății individul. După primul război mondial apare neoliberalismul care pune accent pe intervenția
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
susțineau ,creșterea rolului statului În economie. Pornind de la concepția că România trebuie să rămână un stat preponderent agrar, reprezentanții țărănimii n-au negat necesitatea dezvoltării unor ramuri industriale. În schimb ei se Împotriveau protecționismului vamal ridicat, susținut de liberali. Doctrina țărănistă „politica porților deschise”. Între 1919-1924, țărăniștii au susținut lupta de clasă Împotriva burgheziei oligarhice, după 1924 au preconizat apărarea de clasă Împotriva agresiunii la care țărănimea era supusă din partea burgheziei. În perioada interbelică s-a Înregistrat o mare instabilitate guvernamentală
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
nu se rezumă la acordarea de avantaje cum ar fi: scutiri de taxe și impozite, facilitarea accesului la utilitățile publice; ci se extinde la preocuparea pentru generalizarea sistemului cooperatist, pentru cooperativizarea ordinii economice. Un alt nume de referință pentru concepția țărănistă privind cooperația este acela al lui Ion Răducanu, de numele căruia se leagă elaborarea legii cooperației din 1928 care îi poartă și numele. Acesta a făcut următoarea apreciere " Avem o mișcare cooperatistă reală ori de câte ori tovarășii nu se socot tovarăși numai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
la o simplă afacere materială, ci, dimpotrivă o ridică la un adevărat sistem întemeiat pe principii bine statornicite"34. Tot Răducanu atribuie cooperației rolul de creare a unei clase țărănești de mijloc, idee pe care o regăsim în centrul ideologiei țărăniste. La rândul său Gromoslav Mladenatz, reputat specialist în problemele de cooperație, care împreună cu Madgearu a participat la elaborarea unui proiect al codului cooperației , considera că mișcarea cooperatistă țintește la transformarea regimului economic și social existent la acea vreme, în unul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperație sunt determinate de concepțiile diferite ale acestora în privința următoarelor aspecte: modul de constituire al organizațiilor cooperatiste și rolul acestora, obținerea și repartizarea profitului, atitudinea pe care să o adopte statul față de cooperație. În figura următoare sunt sintetizate concepțiile: liberală, țărănistă și socialistă; în legătură cu aspectele amintite mai inainte. CAPITOLUL II FORME ASOCIATIVE ÎN AGRICULTURA MONDIALĂ Principiul asocierii între țărani era considerat de către teoreticianul Colson drept singura cale pentru a înlătura munca salariată și de a crea un model de viață comunitar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cu o barză, bucureștean, avea parcă tot timpul un surâs sarcastic pe buze, dar un sarcasm bonom sau mai bine zis boem, ca și când nu putea uita cafenelele și viața literară din care fusese smuls fiindcă fusese prieten cu doi critici țărăniști care îl cultivau. "Aiurea! îmi spuse el, ei sânt liberi și pe mine m-au închis. Fiindcă eu, ca un prost, am preluat bancurile lor; le-am spus și altora și m-au înhățat. Marele Ion Barbu i-a înfipt
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ministrului român de externe de la 11 iulie 1936. În continuare ziarele italiene considerau că motivul demiterii era reprezentat de faptul că Titulescu “era nemulțumit de actualul cabinet” și ar fi dorit ca acesta să fie înlocuit “cu un guvern național - țărănist”228. La 1 septembrie 1936 periodicele italiene au reprodus aprecierile presei germane care primise cu bucurie înlocuirea lui Titulescu. Corespondentul din Viena al ziarului “Stampa” - folosind ca sursă ziarele “Prager Tageblatt” și “Reichpost” - a ajuns la concluzia potrivit căreia “politica
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]