23,577 matches
-
repede! Ce așteptați ? strigau ofițerii... Atunci am văzut că nimeni nu executa ordinul. Au început înjurăturile. Am primit patru pumni, dar n-am tras de ștreang. Jur pe lumina ochilor mei! Întrebați pe țărani. Aveți milă! Am trei copii!”...etc.... Țăranii au fost unanimi. Toți au auzit țipete, răcnete, înjurături și numai la urmă împușcături de armă... -Ba de pistol! au sărit țăranii mai bătrâni care făcuseră primul război (1916).
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
am tras de ștreang. Jur pe lumina ochilor mei! Întrebați pe țărani. Aveți milă! Am trei copii!”...etc.... Țăranii au fost unanimi. Toți au auzit țipete, răcnete, înjurături și numai la urmă împușcături de armă... -Ba de pistol! au sărit țăranii mai bătrâni care făcuseră primul război (1916).
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
Cronicar Mitul țăranului român Am iubit dintotdeauna siguranța și tranșanța. Îl citez pe dl. Marin Mincu din COTIDIANUL de sîmbătă 3 și duminică 4 aprilie: „Lăsînd la o parte orice controversă biografică, este evident pentru toată lumea că Eugen Ionescu este român, Witold Gombrovicz
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
crezi că nu valoarea operelor contează în ochii juriului suedez, ci exotismul subiectelor. * În RAMURI (nr. 2-3), dl. Alexandru George semnează un articol care pe mulți îi va șoca. Intitulat modest, O propunere de discuție, articolul se referă la „mitul” țăranului român și al literaturii populare pe care au pariat numeroși intelectuali de ieri și de azi fără umbră de discernămînt, numai fiindcă așa le sugera tradiția. Dl. Al. G. oferă și o mînă de citate din scriitori care nu văd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
au pariat numeroși intelectuali de ieri și de azi fără umbră de discernămînt, numai fiindcă așa le sugera tradiția. Dl. Al. G. oferă și o mînă de citate din scriitori care nu văd nimic bun în privilegiul acordat satului și țăranului ori folclorului. De la junimiștii Vasile Pojor și P . P. Carp (ulterior, aduși de Maiorescu la sentimente mai bune) la Duiliu Zamfirescu și Emil Cioran, destul de mulți intelectuali români s-au înscris în fals în contra unor Rebreanu sau Blaga, care au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
De la junimiștii Vasile Pojor și P . P. Carp (ulterior, aduși de Maiorescu la sentimente mai bune) la Duiliu Zamfirescu și Emil Cioran, destul de mulți intelectuali români s-au înscris în fals în contra unor Rebreanu sau Blaga, care au adus laudă țăranului român. Naționaliștii de la începutul secolului XX, apoi cei din interbelic, dar și cei de după 1971, au fost în favoarea ideii din urmă, unii în mod sincer, alții doar în virtutea inerției. Propunerea dlui Al. G. ar fi aceasta: să medităm asupra clișeului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
și cei de după 1971, au fost în favoarea ideii din urmă, unii în mod sincer, alții doar în virtutea inerției. Propunerea dlui Al. G. ar fi aceasta: să medităm asupra clișeului cu pricina, dînd și orășenilor ce este al lor, nu numai țăranilor. Cronicarul acceptă propunerea, ca bază pentru o posibilă și necesară discuție. * Destul de superficiale ni s-au părut atît ancheta, pe tema generației ^80, cît și comentarea răspunsurilor (privitoare mai ales la postmodernism) de către dl. Virgil Diaconu din revista piteșteană CAFENEAUA
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
este foarte greu să găsești un ecou, pur și simplu pentru că nu se cunoaște dimensiunea problemei țărănești în România la începutul secolului douăzeci. IM: Iar percepția este, inevitabil, una trunchiată... DD: Nu numai asta, dar chiar relația între arendaș și țărani, sau relația dintre arendaș și boier, chiar boierul însuși este o noțiune foarte vagă pentru cititorul de limbă engleză și aici ne confruntăm cu această inaccesibilitate, aș spune, a istoriei pentru publicul anglo-american, care nu are cunoștințele necesare, ca să înțeleagă
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
înregistrează la rubrica „Notițe și informațiuni” din revista „Viața literară și artistică”. Din ceea ce are legătură cu literatura, mi se pare interesant să rețin că a circulat zvonul cum că romanul Domnița Viorica de Vasile Pop ar fi instigat pe țărani la răscoală (p. 302), ceea ce e evident o supralicitare anecdotică și aberantă, mai ales dacă luăm în seamă analfabetismul notoriu al țăranilor la începutul secolului. Dar merită reținută ca fapt divers. Tot legat de perspectiva literară imediată asupra vieții rurale
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
să rețin că a circulat zvonul cum că romanul Domnița Viorica de Vasile Pop ar fi instigat pe țărani la răscoală (p. 302), ceea ce e evident o supralicitare anecdotică și aberantă, mai ales dacă luăm în seamă analfabetismul notoriu al țăranilor la începutul secolului. Dar merită reținută ca fapt divers. Tot legat de perspectiva literară imediată asupra vieții rurale, Ilarie Chendi semnalează bizarul roman Amăgiții de un oarecare D. St. Aristide pe tema conflictului dintre arendași și țăranii răsculați, care ar
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
analfabetismul notoriu al țăranilor la începutul secolului. Dar merită reținută ca fapt divers. Tot legat de perspectiva literară imediată asupra vieții rurale, Ilarie Chendi semnalează bizarul roman Amăgiții de un oarecare D. St. Aristide pe tema conflictului dintre arendași și țăranii răsculați, care ar fi fost instigați de agitatori socialiști, dinăuntru sau dinafară (soluția agenturilor străine bântuia și atunci) - ceea ce criticul consideră o interpretare reacționară a problemei agrare. Autorul romanului, după numele grec („nu e cumva un fiu de arendași?” - se
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
într-un soi de opis, modul în care era organizat catecumenatul pe vremea lui Augustin: a) păgânul<footnote Sfântul Paul, ne spune Unamuno, a fost numit „apostolul păgânilor". Cine erau păgânii? „Păgân, paganus, însemna în latinește om de la țară, pagus, țăran, pagensianus. Iar țăranul, omul de la câmp - altă contradicție! - este omul cuvântului, și nu al literei. Păgânul propriu-zis era analfabet [...]. Analfabeții, neștiutorii de carte sunt, de obicei, cei care trăiesc cel mai mult ca sclavi ai lui alfa și beta, ai
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de opis, modul în care era organizat catecumenatul pe vremea lui Augustin: a) păgânul<footnote Sfântul Paul, ne spune Unamuno, a fost numit „apostolul păgânilor". Cine erau păgânii? „Păgân, paganus, însemna în latinește om de la țară, pagus, țăran, pagensianus. Iar țăranul, omul de la câmp - altă contradicție! - este omul cuvântului, și nu al literei. Păgânul propriu-zis era analfabet [...]. Analfabeții, neștiutorii de carte sunt, de obicei, cei care trăiesc cel mai mult ca sclavi ai lui alfa și beta, ai alfabetului și ai
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
câmp - altă contradicție! - este omul cuvântului, și nu al literei. Păgânul propriu-zis era analfabet [...]. Analfabeții, neștiutorii de carte sunt, de obicei, cei care trăiesc cel mai mult ca sclavi ai lui alfa și beta, ai alfabetului și ai literei. Un țăran are mintea plină de literatură. Tradițiile sale sunt de origine literară: cel dintâi care le-a inventat a fost un știutor de carte" (Miguel de Unamuno, Agonia creștinismului, Institutul European Iași, 1993, 40). footnote> care voia să fie acceptat în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
deștinde „a coborî”, a împuta „a reproșa”), evoluțiile semantice complicate, care au provocat numeroase discuții și interpretări: a merge (din lat. mergere „a se scufunda”), codru (*quodrum = quadrum “pătrat”, “bucată”), femeie (din lat. familia), pădure (padulem = paludem „mlaștină”), păgîn (paganus “țăran”), a învăța (in-vitiare “a vicia, a răsfăța, a corupe”) etc. Tocmai pentru că au suferit numeroase modificări, cuvintele de origine latină ascund surprize pentru cititor: e spectaculos felul în care din lat. volvere „a rostogoli, a învîrti” provin, pe diverse căi
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
sar peste regi și peste granițe, peste dâmburi și gomele deschise în guberniile hârtiei. Timpul se împotmolește în orologiul conacului și-n sapa mujicului, în zbaterea dintre om și om. Prăpastia se adâncește, frecușul crește, revoluția se coace în ceaunele țăranilor și mai ales în halele muncitorești. Inocenții sunt luați drept idioți. Ca prințul Mîșkin. Și peste tot se aud leneșe carii în coaja mestecenilor. Să faci baie în mijlocul Siberiei într-un butoi de lemn poate fi un lux sau un
Adevărata dimensiune a călătoriei by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9045_a_10370]
-
să aflu amănunte. În satul Polovragi fusese descoperit și pus sub arest, În urma unui denunț făcut de ibovnica gazdei, colonelul Popovici, fost ofițer de jandarmi [...]. Colonelul ședea de zece ani ascuns În adăpostul unei sure de fin din curtea unui țăran, unde-și făcuse o adevărată odaie de locuit. În acest timp el ținuse un jurnal, În care-și notase nu numai dușmanii, ci și binefăcătorii [...]. Jurnalul căzuse În mina Securității, jumătate din sat fusese arestat și se dovedise că unul
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
de sub escortă a colonelului și existența sa clandestină, atunci când, În Încercările noastre de a lua legătura cu partizanii din munții Gorjului, noi crezusem - În mod greșit - că el nu este numai fugar, ci un conducător de partizani. Petre Cotoșman, neuitatul țăran gorjean, rapsod și om de arme al rezistenței, pe care providența mi l-a scos În cale, avea antenele lui Întinse În toate straturile, boieresc, țărănesc, orășenesc, ale lumii noastre de atunci, zbuciumate, dar Încă neaplecate, și el ajunsese până la
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
Gheorghe Cârțan, adică Badea Cârțan, a fost un țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
numai În podul casei lui din Cârțișoara. Badea Gheorghe Cârțan a fost invitat și În Parlamentul Țării, de mai multe ori, și acolo, În preajma anului 1907 fiind, i-ar fi Întrebat pe Înalții preoți și parlamentari de ce are nevoie un țăran ca să facă un gard. I s-a răspuns: de cuie, de lemne, de scânduri. Dar Badea Cârțan i a oprit pe toți cu răspunsul cel drept: „De pământ are nevoie, ca să aibă unde-și pune gardul”. Era un Înțelept fără
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
scoasă spunându-și: „Eh, când eram eu activ, făceam cât o secretară-dactilgorafă și jumătate!” Da; că, acum, bietul pensionar dacă atinge cu pensia nivelul genunchilor ei sau puțin, ceva puțin mai sus! Cu acest calcul, ajungem la constatarea că zece țărani la un loc fac cât o secretară dactilografă, iar trei studenți trebuie să pună bursă lângă bursă ca să ajungă la satisfacțiile ei. Asta pentru că avem finanțiști patrioți care cunosc folclorul și-au stabilit exact ca-n baladă: Mijlocelul ei - Etalon
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
se pricepea la cătușe?... Ei?.. Păi nu-i mai bine așa?!... Nene Văcăroiule, pune dom’le impozite inverse, adică din alea care nu se pot lua de la om, și să vezi cum câștigi alegătorii pentru... liniștea noastră! Pune mata la țărani impozite mari pe blocuri de locuințe și-ai să vezi cum nu le mai pasă! Pune la șomeri impozite pe ce produc și-ai să vezi cum Îi câștigi! Pune la fumători impozite pe băut, la băutori impozite pe fumat
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Columb Motto din Coșbuc: “Și George nu mai vine” La o vizită a delegației Senatului S.U.A În C.A.P. „Drumul lui Lenin”, cei care se strânseseră În șosea au fost Împinși de cordoanele de ordine, strigăndu-se „Vin americanii”. Țăranii retrași În resemnare n-au crâcnit, ci doar au explicat: „Acum veniți, măi fraților, după ce ne au luat ăștia pământul?!... Păi, noi vă așteptam În 1944!”... Și, Într-adevăr, dacă urmașii lui Cristofor Columb ar fi venit la noi În
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
grâu ce nu ne lasă să trecem Frig Azi noapte am visat că mama a venit pe la mine. Dimineața am găsit ușa deschisă... Tatîl meu Tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc în fiecare noapte visez un țăran tânăr care vine spre mine ca o lumină desculță nici acum n-am aflat cine e de fiecare dată mă trezesc înainte ca el să ajungă la mine Ninge stau ăn ninsoare Ninge stau în ninsoare și îți vorbesc de
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
cîta oară!? regula că, în artă, moda, preceptele, clasificările nu înseamnă nimic - doar dăruirea și, în baza ei, lucrul făcut temeinic contează cu adevărat. În Impertinența poetului, un manifest antisămănătorist abia disimulat programatic, citim, între altele și aceste cuvinte despre țăranii rătăciți în smiorcăiturile cutărui poet, care-și dă duhul în orice clipă pentru nație și glie: "}ăranii n-au cînd citi versurile tale, / precum că iarba, vai, devine scrum, / precum că roua zornăie pe vale, / iar soarele-i cu coadă
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]