455 matches
-
Mircea Mihăieș Neavând ce să pună de Paște pe masa amărășteanului, guvernul Năstase a pus un bilanț: un balon umflat cuprinzând imaginea surâzătoare a țărișoarei după trei luni de călărire pedeseristă. Doar influența benefică a misticii creștine și frumoasa simbolică a cifrei trei să-l fi inspirat pe șeful de cabinet, pentru că alte motive (constituționale ori tradiționale) de a se da în stambă n-a
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
a fost să se mute - nu contează procedeul - în vilele de pe străzile exclusiviste ale Bucureștiului. Când zona Primăverii și Cotroceniul s-au umplut, aceleași lepre, sau altele, convertite la business pe scară mare, au migrat spre Băneasa. în felul acesta, Țărișoara și Capitala au rămas fără cel mai important aeroport pentru curse interne - că zborurile spre Moldova oricum nu contau -, nu care cumva zgomotele avioanelor să tulbure somnul de dimineață al neo-feudalilor ce-au izbutit prima federalizare de succes a țării
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
multe sînt familiar-argotice, destule arhaice, cu deosebire slavonisme, grecisme sau turcisme din straturi de împrumuturi la modă devalorizate ulterior; candidează însă la această funcție și multe franțuzisme și anglicisme foarte recente, insuficient adaptate, conotînd snobismul contemporan; sînt numeroase diminutivele ironice (țărișoară, scriitoraș), aluziile sau citatele literare comice (din Caragiale: misie, cestiuni etc.) Dicționarele noastre nu indică decît rareori "registrul ironic", deși în limba actuală sînt multe cuvinte care au o conotație ironică și depreciativă fixă. Cîteva exemple de cuvinte ironice provenite
Ironii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12583_a_13908]
-
astupe ș-o țărână Vrăjmașului alta nu-i rămână Decât pământul și slava română! Te și rușinezi de atâta măreție; de virtutea propusă de marele umanist transilvan... Astfel de lucruri însă au fost aievea, și vor mai fi, în paradoxala țărișoară, cât timp autorii ei, făcând să râză lumea, știu să se oprească la timp din râsul lor și să se încrunte deodată, căzând pe gânduri...
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
succes, cititori, o reacție favorabilă. Este cu totul altă chestiune că el va continua să scrie și atunci când nu-l va citi nimeni. Cel de-al doilea lucru: să nu uităm, totuși, că am fost destul de binișor închiși, fiecare în țărișoara lui est-europeană, și la fel ni se închisese, cu mare grijă, accesul la literatura occidentală de care vorbeați. Exista peste tot câte o revistă de traduceri, la noi era Nagyvilâg (în România Secolul 20, n. trad.) în care se puteau
Tibor Zalán: Poezie și dramă - interdependențe by Jenö FARKAS () [Corola-journal/Journalistic/6790_a_8115]
-
în orice țară normală, ar fi socotite obiecte ale unei infracțiuni și subiecte penale, ci datorită faptului că interese oculte, conspirații mondiale și alte asemenea enormități ar acționa, cu maximă eficiență, atît împotriva lui Brâncuși, cît și împotriva bietei noastre țărișoare. Sînt, pe parcursul acestui interviu sub orice nivel intelectual sau, mai exact spus, marcat fundamental de povara arierării senile, momente pe care Grid Modorcea însuși încearcă să le dreagă din mers: ,,jdanovista" Ana Pauker, așa cum apare ea alintată de ziaristul român
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
că Proust debușează pe snobismul monden din secolul 19, ăștia debușează ceva mai sus, la ceva mai interesant! Alexandru Paleologu: Puterea de a plasa informația în total, formidabilă. Noi românii am avut cînd am fost o țară mică sau două țărișoare și mai mici, oameni formidabili. Și cînd am ajuns o țară mare, am avut mai puțini. Ce mă frapează e că în Enciclopedia Britanică lipsește totalmente Titulescu, dar nu lipsește Gafencu, cu o fotografie frumoasă. Ei, cum se explică asta
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
decât securiștilor și turnătorilor? În timp ce marea masă a populației nu se dezlipea de televizor, doar-doar le va lămuiri Ilici Iliescu misterele teroriștilor, securiștii și slugilor lor, turnătorii, își deschideau firme, refăceau rețelele de informații și se înfruptau vitejește din agoniseala țărișoarei. Totul e prea coerent, prea logic pentru a nu fi și real. Vechile canale de promovare s-au păstrat. S-au schimbat doar denumirile și sumele. Să luăm cazul lui Viorel Grecu. Turnător temeinic la Securitate, el a fost "recuperat
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]
-
mă întreb cînd face bancuri prim ministrul României: cînd spune că trebuie să ne grăbim pentru a putea ajunge în 2007 în Uniunea Europeană sau cînd le dă cu tifla străinilor care vin ei să ne învețe ce să facem în țărișoara noastră suverană. Să zici că aici premierul ar fi sfîșiat de dilema că una îi cer americanii și alta Uniunea Europeană. Nu e nici o sfîșiere - și americanii și europenii par vorbiți în privința corupției. Iar după ce ambasadorul american la București, vizat de
Bancuri proaste în contul României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13537_a_14862]
-
neocomunistă ce de vreo zece ani se pune de-a curmezișul istoriei. Plecarea lui Constantinescu ridică vălul și de pe chipurile îmbâcsite ale celor ce se vedeau "prezidențiabili" nu din orgoliu și meschinărie, ci, firește, pentru a se pune în slujba țărișoarei! Nu de-un regim al coloneilor are azi România nevoie, ci de oameni care să înțeleagă mersul din ce în ce mai complicat al lumii. Nu de "parul" promis de dl. Meleșcanu, ci de talentul de a descifra limbajul sibilinic al marilor bancheri ai
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
Marina Constantinescu Sînt patrioată. Și nu glumesc cînd spun asta. N-am plecat, am rămas în țărișoară pentru că o iubesc, îmi iubesc părinții, prietenii și cîteva locuri din cîteva cimitire, unde se odihnesc oameni pe care i-am prețuit. Ca orice român, mai mult sau mai puțin responsabil, mai mult sau mai puțin conștient, m-am bucurat
Demonstrații și demonstrații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14525_a_15850]
-
fii șeful unui serviciu secret, ca cei de la CIA sau Intelligence Service, și să-ți ridici ditamai casa pe banii și pe munca publică; să mai intri și în afacerea embargoului, orișicît, este prea de tot, fie și pentru o țărișoară atît de exersată în matrapazlîcuri, ca țara românească. Unde-i era capul, Măgureanului?... Capul său ca de marionetă de lemn... Culmea culmilor, cînd a vrut să-și prezinte candidatul, fostul șef al serviciului secret român a zis Marian Măgureanu, în loc de
Psiho-candidați by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16686_a_18011]
-
asociații, parohii, prieteni, neamuri etc., dar, nota bene, majoritatea provenind din structuri militare, au pornit galopul apocaliptic al ridicării de monumente. Ce a ieșit din această cavalcadă, e foarte ușor de văzut și astăzi. Nu există colțișor în biata noastră țărișoară, în care să nu se ițească vreun bust de erou civilizator cu bătaie județeană, dacă nu cumva chiar comunală, vreun cavaler, vreo cruce - impozantă ca dimensiuni și catastrofală ca proporții -, vreun cărturar în exercițiul funcțiunii, vreun insurgent romantic sau vreun
Istorie, ficțiune și monumente by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7858_a_9183]
-
de recurența clișeelor. în orice caz, există îmbinări destul de specializate pentru uzul ironic; una dintre acestea este tot poporul: "de teama tîlhăriilor ce pot avea loc cînd tot poporul stă cu ochii în soare" (Cotidianul, 2428, 1999, 9); "în apărarea țărișoarei noastre invadate de inamic, urma să sară tot poporul apt și cît de cît instruit" (Academia Cațavencu = AC 1996); mai ales cînd se suprapune peste o replică ambiguă, parafrazată: "Din ciclul "Să dăm Constituție la tot poporul"" (AC 20, 1999
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
reușit Boroghină treaba asta? Aici e ceva mister... Lîngă el au fost foarte puțini oameni, și aceia fără experiență explicită în conceperea și organizarea unui festival. Cred că, uneori, pasiunea poate să înlocuiască, pe ici, pe colo, mai ales în țărișoară, direcțiile manageriale. Mai ales atunci, de mult, cînd noi cu toții traversam o tranziție nesfîrșită. Uneori, ca un Don Quijote, s-a luptat cu morile de vînt, a împins apele la deal și munții la vale ca să reușească la Craiova defilarea marilor
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
trebui să trecem, mai întâi, un examen de caragialeologie." (p. 286). Pare că n-a existat, în cultura autohtonă, un mai bun cunoscător al mentalului nostru decât acest român cu sânge străin, "ultim ocupant fanariot" familiarizat până la detaliul infinitezimal cu țărișoara și cu bravii ei fii. Furia străluciților eseiști din perioada interbelică împotriva modelului se datorează, probabil, și neputinței de a-l depăși, deodată cu societatea în ansamblul ei, care lua și continuă să ia totul ŕ la légčre, nedramatic, într-
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
asociații, parohii, prieteni, neamuri etc., dar, nota bene, majoritatea provenind din structuri militare, au pornit galopul apocaliptic al ridicării de monumente. Ce a ieșit din această cavalcadă, e foarte ușor de văzut și astăzi. Nu există colțișor în biata noastră țărișoară, în care să nu se ițească vreun bust de erou civilizator cu bătaie județeană, dacă nu cumva chiar comunală, vreun cavaler, vreo cruce - impozantă ca dimensiuni și catastrofală ca proporții - , vreun cărturar în exercițiul funcțiunii, vreun insurgent romantic sau vreun
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
Mircea Mihăieș Invitarea țărișoarei de a mărșălui în ritmuri natoiste a creat pe portativul analiștilor politici o bruscă și întemeiată sincopă: din moment ce ungurii nu mai reprezintă o amenințare, ce se va întâmpla cu voturile extremiștilor? Cu cine vor fredona apucații care data trecută au
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
ele sînt de grabă izgonite, ameliorate, îmblînzite. Teatrul Arca, pe care îl salut, pare să aibă șansele unei supraviețuiri mai îndelungate decît celelalte meteorice edificii. Dacă ar fi așa, am ajunge abia la cifra DOI. Al doilea teatru privat din țărișoară. Puțintel, aș îndrăzni să murmur. Asta doar dacă n-aș cunoaște breasla. Cum o cunosc prea bine, mă abțin de la comentarii și-mi alimentez visele și speranțele că vom învăța să numărăm și mai departe, și mai repede. Teatrul Arca
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
vrea "reporterii speciali", nimeni nu se revoltă că o banală coadă la o intersecție de șosele e ridicată la rang de catastrofă națională. E un reflex al neputinței noastre de a comunica normal, fără să ridicăm tonul: în frumoasă noastră țărișoară urletul e forma predilectă de exprimare și ciomăgeala formula rapidă de a-ți impune punctul de vedere. Dialogul cu glas potolit, vorbitul pe rând și minima atenție acordată celuilalt sunt considerate handicapuri demne de dispreț, de care trebuie să ne
Cum v-ați petrecut sărbătorile de iarnă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7726_a_9051]
-
de la Magda Mihăilscu Totul e bine când se termină cu bine. S-a împrăștiat parfumul de scandal stârnit de filmul din seara inaugurală care, oricum, era în afara competiției. Familia Grimaldi a rămas la ale ei, proprietarul singurului cinematograf, Sporting, din țărișoară a hotărât să nu difuzeze Grace de Monaco, din solidaritate cu suveranii, ziariștii de scandal au profitat scormonind puțin prin gunoaiele meseriei lor (ce să vezi, prințesei îi cam plăcea Dry Martini și nu a fost chiar o sfântă) apoi
Cannes 2014: Frumusețea naturii răzvrătite by Corespondență specială de la Magda Mihăilscu () [Corola-journal/Journalistic/79213_a_80538]
-
verzi pe pereții societății de consum. Aici, lumea se ia în serios. Aici, profesorii și elevii se retrag în studiu, în misterul și povara sunetelor, a orelor infinite de repetiții. Nu vreau să idealizăm. Totul este perfectibil, mai ales în țărișoară. Depinde de unde începi șlefuirea și ridicarea ștachetei. Depinde din ce parte privești și ce anume te interesează să vezi. Ce am văzut eu? Un puști în clasa a douăsprezecea, la profesor Magda Ursu, un violonist care a impresionat, încă o dată
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10773_a_12098]
-
lege, a tuturor celor care-au făcut parte din ea de-a mai deveni vreodată angajați ai noului organism ce se va forma. Știu că voi fi combătut cu argumentele boante fluturate și de Măgureanu: că distrugerea SRI-ului lasă țărișoara fără apărare în fața valului de inamici interni și externi. Răspund: la câți spioni și la câți teroriști a prins SRI-ul, eu personal nu doar că l-aș dizolva, dar aș imputa parlamentarilor sumele fabuloase atribuite pentru funcționarea acestui infern
Spioni din toate țările, integrați-vă! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16139_a_17464]
-
valorii. Deh, cultură mică. De aceea, am considerat, aproape ca pe o obligație, să fiu aproape și să susțin actele culturale veritabile, care iau în calcul și durata. Deși chestiunea cu solidaritatea este, mai departe, o vorbă în vînt în țărișoara noastră, prea des subminată de vanități dezlănțuite, de sufocări provocate de invidie, de calcule mici, de neputințe, de devieri grave de la moralitate, socot că este o chestiune de onoare. Și continui să o practic cum pot și atît cît pot
înapoi, la literatură! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8037_a_9362]
-
spectacolelor de calitate, a regizorilor, deprofesionalizarea trupei păleau în fața unui du-te vino cu morgă, specific, nu-i așa, unui festival de teatru. În felul acesta, și autoritățile finanțatoare deveneau și mai importante, se lățeau și se lungeau cît toată țărișoara, scoțîndu-și fața înnobilată pe truda artiștilor. Cu timpul, excesele și-au mai redus formele, numărul festivalurilor a scăzut, profilul celor rămase fiind clar precizat. Festivalul Shakespeare este unul dintre acestea. Ritmicitatea lui, teoretică, este de o ediție la doi ani
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]