450 matches
-
acasă, te reobișnuiești însă și totul intră în normal. În normalul bucureștean. Dacă vii din străinătate, ceea ce „se vede” este mai amplu și mai divers, uimirile și enervările fiind pe măsura distanței care te a despărțit pentru o vreme de țărișoara noastră. Iar cînd vii de pe Noul Continent, această distanță este suficient de mare... și iată ce se vede : - Multe, foarte multe mașini. Ai zice că e oră de vîrf, dar nu e. „Acolo”, în patria mașinilor, unde nu prea poți
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mult peste 3 milioane de intrări ? Manelele se vînd bine, sînt (și) o marfă, de acord, dar, dacă ceva se vinde foarte bine, înseamnă că există și clienți foarte numeroși. Cum să spui atunci că nu au nici o legătură cu țărișoara noastră, unde se cîntă, se vînd și se cumpără toate aceste manele, și că doar „țiganii parveniți” ne fac iar de rîsul lumii ! ? Manelele sînt, fără doar și poate, unul dintre cele mai reprezentative fenomene sociale din România post-comunistă. Fiind
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
demult, am hotărît însă că o iubesc, așa că asta e... 4. Scutecele națiunii sau despre „mentalitatea românului” De ce ni se întîmplă nouă toate astea ? De ce ? De ce ni se întîmplă toate cîte se întîmplă ? și, slavă Domnului, se întîmplă multe în țărișoara noastră. Iar de cînd cu criza, se întîmplă și mai multe lucruri ciudate. Iar ziariștii, în numele publicului, vor să știe de ce se întîmplă ceea ce se întîmplă - și anume tot ceea ce se întîmplă. Pur și simplu, care este explicația : de ce oamenilor
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
putea, o frază, hai, două. Altfel, se cheamă că bați cîmpii. Vine apoi întrebarea de-abia stăpînită sub un calm profesional : și cine e de vină ? Cine trebuie arătat cu degetul și pus la colț : ce-ai avut, monșer, cu țărișoara noastră, de ce-ai dus-o de rîpă ? și aici, tot așa, răspunsul trebuie să fie precis și bine țintit. Se poate răspunde - și se răspunde adesea - simplu și la obiect : „clasa politică”. Asta mulțumește pe toată lumea. Ascultînd un astfel
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în colțul gurii sau o lacrimă în colțul ochiului, după firea omului. Dar lucrurile pot fi privite și altfel : folclorul a rămas un fenomen viu, ancorat în viața reală a maselor anonime. Ce expresie mai sintetică a vieții curente din țărișoara noastră vreți decît versurile de mai sus ? „Dar sînt triviale !”, veți spune. Nu pot decît să fiu de acord. Științific, asta se cheamă însă anomie, iar sociologii vorbesc de mult despre starea alarmantă de anomie a societății românești. Iar folclorul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vorbești și luminezi publicul mare, care va ști adevărul așa cum este în realitate. Noi, ziariștii din Basarabia, am dus-o mai greu pe timpul țarismului, dar acum toate le-am pus la o parte și nu ne gândim decât la viitorul țărișoarei și al poporului nostru. În silințele noastre de a ne alcătui statul, avem de luptat cu mari și numeroase greutăți și cea mai recentă este a integrității teritoriului nostru. Ucraina, care s-a născut din focul generos al revoluțiunii ruse
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
încingea... Așa zilele treceau pe nesimțite... De multă vreme se știa că după ce au rupt frontul la Stalingrad, rușii înaintau către noi cu repeziciune. Ba se zvonea că mâine-poimâine au să treacă Prutul și atunci să vezi nenorocire pe biata țărișoară! Zvonurile erau adeverite de coloanele de mașini și tunuri nemțești care goneau pe șleau spre apus cât era ziulica de lungă... Asta însemna că fugeau din fața tăvălugului rusesc... Grâul era deja de seceră când, într-o dimineață, dinspre soare-răsare au
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
să fie supt stăpânirea sfântului Munte cum și toate celelalte moșii și altele care am închinatu cu hrisoavele noastre de a noastră bunăvoie”... ― Stau și mă întreb, dragule. Voievozii Moldovei chiar nu aveau nici o măsură în a risipi bogățiile bietei țărișoare? ― Nu știu cum să spun să nu greșesc, părinte. ― Te rog să nu ocolești nimic din ce ai în minte, ci spune-o pe șleau, fiindcă atunci voi vedea dacă și tu gândești așa cum este firesc să gândim... ― Cu nepriceperea mea în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
peste gardurile întreprinderii, cum erau curtați salariații pentru a "scoate" ceva mușchiuleț, ceva ceafă, cutare mușchi țigănesc pentru a deschide ușile pe la te miri care ministere, universități, clinici și secții spitalicești, mi-au năvălit în minte cum s-au dedat țărișoara noastră cu soliile timișorene care în felul capichehăilor celor de demult băteau mătănii pe la Înaltele Porți, pe dinaintea bineprimitoarelor sofale, și cât de așteptată era solia lor, cum era scrutată cu meșteșug dobândit prin ani desaga ghiaurului din vilaietul timișan și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
eight, huit) mi se arată și îmi face cu ochiul șmecherește. "Măi, măi", îmi zic, și pe vârfuri trec pe lângă investitorii FNI care direct în ureche îmi strigă anumite chiuituri cu hoți și alte daravere; "securitatea face și desface în țărișoara noastră", îmi spun și mă pălește o reverie: oare ce fel de bunuri personale o fi având dom' Camenco, ce bibelouri și ce alte felurite bunuri personale o fi achiziționat în cămeșuța dumisale atât de albă? Pe când mă năpădesc reveriile
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
filmele. Nu știe nimeni de el, e cu nebunia lui. Uite, când a fost și luarea aia de ostatici la Moscova, eram de acord să omoare toată sala, că mai bine vedea lumea ce înseamnă să ocupi o Cecenie, o țărișoară, acolo. Eu gândesc din altă perspectivă. Uite, după aia rușii ce-au făcut? Au dat gaz. Păi, cecenii trebuia să tragă ca la teatru, ce gura mă-tii, rusule, ești tare? Și Ben Laden, altă nebunie, nu e de-al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
mine, mirată. Dar n-am cumpărat carne de vită de nu mai știu când ! Unde ai găsit-o ? — Ăă... în frigider ? Mai devreme m-am uitat în frigider. Probabil că mâncarea îndesată acolo ar ajunge o săptămâna pentru o întreagă țărișoară africană. — Ai dreptate ! Trish plescăie din limbă. Văd că-ți merge mintea ! — Am să vă pun din fiecare pe o farfurie, îi sugerez. Și am să v-o aduc în seră. — Extraordinar. Nathaniel ! Trish răpăie ușor cu degetele în fereastra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
greu de Înțeles. Era vremea când America hotărâse să facă o concesie musulmanilor, ca să-și spele păcatele războiului din Golf sau poate doar să mai dea puțin peste nas rușilor, eternii aliați ai sârbilor, și găsise ca prin minune o țărișoară rătĂcită pe hartă undeva prin sud-estul Europei - Albania - a cărei populație adusă la sapă de lemn de guvizii de la putere se Împărțise În două : jumătate stăteau În bodegi, urzind planuri de răzbunare, iar cealaltă jumătate preparau coniacurile și cafelele pentru
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
greu de înțeles. Era vremea când America hotărâse să facă o concesie musulmanilor, ca să-și spele păcatele războiului din Golf sau poate doar să mai dea puțin peste nas rușilor, eternii aliați ai sârbilor, și găsise ca prin minune o țărișoară rătăcită pe hartă undeva prin sud-estul Europei - Albania - a cărei populație adusă la sapă de lemn de guvizii de la putere se împărțise în două : jumătate stăteau în bodegi, urzind planuri de răzbunare, iar cealaltă jumătate preparau coniacurile și cafelele pentru
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
asculta Dumnezeu, PÎnă la Cer te omoară sfinții, era o vorbă prin Balcani. Eeei, Balcani, Balcani! Thomas sperase, În urmă cu vreo zece ani, să ajungă odată și pe acolo, auzise că după căderea comunismului era dezmăț mare prin cîteva țărișoare, prin România mai ales. Dar unde nu era ? De la o vreme, se dăduse liber la sodomie, iar legalizarea pedofiliei, așa stînd lucrurile, s-ar fi putut să nu fie decît o problemă de timp, dacă o armată de Antonii nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fel de revoltă gîndindu-se la paradisurile fiscale și notă alături, în paranteză : speculația financiară - cangrenă a economiei mondiale. ah, cîte nu auzise domnul Busbib, mai ales din 2008 încoace cînd începuse criza economică mondială, despre paradisurile fiscale, despre toate acele țărișoare minuscule, insule și insulițe unde se adunau munți de bani, sume faraminoase, venituri fabuloase exonerate de impozite. elveția, Luxemburgul, monaco, insulele Virgine, insulele Caiman, singapore, Hong-Kong... Domnul Busbib simți cum începe pur și simplu să urască „paradisurile fiscale” și tot
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
extrem de interesați să halească. Cu același poponeț, considerat prea gingaș să clocească vreun Omagiu Conducătorului Statului, se înnebunesc, cu toții, după încălecat canapeaua. Behăie cu toții, seamănă între ei, iar ultima lor găselniță e c-ar vrea să-și reprezinte cultura și țărișoara în Necuprins... Păi, cum să le reprezinte - și aici Fiorosul Marcel se opri, pe asfalt, buimăcit și înfățișîndu-se adânc mirat - dacă fiecare dintre ei are mai puțin talent decât fundul meu care intră la duș?! - Vah! Vah! Vah! sughiță ironic
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
simpatic sac de plastic răsfățat, știut de frică, dichisit, poreclit de prieteni și de dușmani Dulcele Doru, inscripționat pe spate și piept cu un cuvânt ce dezvăluia conținutul său inițial: CEMENTINĂ. Păi, reprezint-o tu, Fiorosule, dacă te îngrijorează soarta țărișoarei în Necuprins! Tot ai tu vână de scriitor. Numai tu ai fi putut cere, prin 1958, dacă nu mă înșel, în Gazeta literară, ca Doamnei brune din sonetele lui Shakespeare să i se ridice carnetul de brigadier. 30 DANIEL BĂNULESCU
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
puterea lor de sugestie, să hipnotizeze pisici. N-au hipnotizat nici o pisică. Ba chiar mai mult, am putea spune citindu- le scrierile de tot hazul, că pisicile i-au hipnotizat pe ei. Dar ăsta nu-i nici un motiv ca să luați țărișoara asta și s-o reprezentați, cum ai zis în Necuprins, voi toți trei... - Mai bine aș reprezenta-o vreo oră pe mă-ta! șopti Fiorosul aproape cu bunătate, dar de îndată ce se apropie la doar doi pași se și aruncă asupra
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și brave ale secolului trecut își inauguraseră imitațiile lor de peștere fioroase, lacul învîltorat, "purtînd la sînu-i stînci", mesele de piatră, poloboacele cu păcură pentru iluminat, gogoșeriile, țuicăriile, prăvăliile cu mititei, acadele, bigi-bigi și pandișpan, mizilicurile fără de parfumurile cărora în țărișoara asta nu se întreprindea nimic. Și chiar dacă, din păcate, se întreprindea, respectivul exces era iute acoperit și făcut uitat de către fermecătorul vălmășag de Occident și Orient al acestor neasemuite tărâmuri. Uite că și-n prezent, remarcă, nu fără o fină
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe ele... Iar dacă le uiți un sfert de oră, ți le evaporă direct. Și vine arăboii, care e nemaipomeniți de corecți, și te somează: Pentru că ți-ai furat singur ghetele?..." Și, clanț! îți taie o mînă!... Din care țărișoară te lăudai că te întorci? - ...Din Mozambic, alese Diavolul la nimereală. - Arasel!... Are ăștia la petroool!... Și te-ai umplut de parai? - ...M-am umplut de măciuci, recunoscu has-Satan cu onestitate. - Are și măciucile importanța lor, dacă ai unde să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
1877] MUNTENEGRU ["SULEIMAN PAȘA AU PĂȚIT-O... Suleiman Pașa au pățit-o rău în Muntenegru. El într-adevăr s-au întrunit cu Ali-Saib, însă nu în Muntenegru, ci la Spuz, pe teritoriul turcesc, după ce-au trecut prin întreg mijlocul țărișoarei muntoase. Muntenegru, după configurația graniților sale, se disparte în două părți, oarecum ca o frunză de brustur. Prin mijlocul acestei frunze vine de la nord râul Zeta, care trece pe lângă trecătoarea Duga în apropiere de mult pomenita cetate Niksici, intră în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
după configurația graniților sale, se disparte în două părți, oarecum ca o frunză de brustur. Prin mijlocul acestei frunze vine de la nord râul Zeta, care trece pe lângă trecătoarea Duga în apropiere de mult pomenita cetate Niksici, intră în Muntenegru, străbate țărișoara toată de la nord - vest spre sud - ost, iese din Muntenegru pe la Spuz și se varsă în lacul Scutari în Albania. Va să zică mijlocul țărei e petrecut de valea Zetei de la Niksici pân-la Spuz. Această vale a Zetei e cea mai practicabilă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca niște buni europeni, despre probleme românești. martie, 1998 Cine va aprinde lumina în Basarabia? Alegerile locale și referendumul consultativ privind forma prezidențială de guvernământ, inițiat de șeful statului au dezvăluit încă o dată, pentru cine mai avea oarecare dubii, că „țărișoara” orbecăiește, colectiv și solidar, tocmai în cercul al noulea al întunericului preletal. Comuniștii și partidele nostalgiei sovietice, care au format un singur bloc electoral, în contrast cu „democrații” care au înțeles să fie umiliți separat, au câștigat din nou majoritatea, de data
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
soluție fericită, ci, mai degrabă, una descalificantă în aceste timpuri. Dacă vor să se perpetueze la putere, conducătorii de astăzi ai Basarabiei nu trebuie să-și inventeze un pedigri onorabil, ci doar să asigure sufletele încă în viață ale acestei țărișoare cu lumină, căldură și mâncare. E un îndemn pragmatic, dar care cade perfect pe orizontul de așteptare al unei populații pe care mizeria aproape că a dezumanizat-o. Așadar, pentru a-și păstra fotoliul, președintele Lucinschi are nevoie de buni
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]