561 matches
-
ca un foc de armă: Stai! Am paralizat. În aceeași secundă l-am recunoscut. Ăsta era milițianul care ne preluase la coborârea din vagon în gara Dudești și ne-a adus cu Molotovul până pe miriștea de grâu unde am găsit țărușii care jalonau locul viitoarei noastre case. Doamne, Doamne! El este cel care a zis că tu ai murit. Dar tu n-ai murit, nu-i așa? Noi credem în tine, ajută-ne! Nu ne lăsa! Stăteam încremeniți cu lemnul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
apa râului Suceava, putea să ne fie de ajutor, dar numai cu condiția să fie lângă mal, mai călduță și lină. O descărcam și-o căram în apă. Mama o prelua și-o așeza ca o "plută". La cap punea țăruși mari, pe care era scris numele nostru, iar pe de lături țăruși mai mici, ca nu cumva, din cauza ploii, pluta să fie luată de valurile râului. Deasupra așezam bolovani mari și grei (pentru ca inul și cânepa să stea scufundată bine
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
condiția să fie lângă mal, mai călduță și lină. O descărcam și-o căram în apă. Mama o prelua și-o așeza ca o "plută". La cap punea țăruși mari, pe care era scris numele nostru, iar pe de lături țăruși mai mici, ca nu cumva, din cauza ploii, pluta să fie luată de valurile râului. Deasupra așezam bolovani mari și grei (pentru ca inul și cânepa să stea scufundată bine în adânc). Când ne asiguram că totu-i în ordine, ne urcam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
real, din partea teroriștilor, pentru ambasada noastră? Până acum, nu au fost înregistrate semne anunțătoare de pericol, nici măcar o scrisoare de amenințare, la nici o ambasadă socialistă. Pe drum, am trecut prin vecinătatea unor cartiere îngrozitor de sărace, unde locuințele constau din patru țăruși, adesea nici măcar șlefuiți, pe care era întinsă o bucată de folie de plastic, pentru o minimă protecție de razele solare, de ploaie nici nu putea fi vorba, întrucât în Lima nu ploua niciodată, așa se spunea; chiar dacă se întâmplă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Satul avea o singură uliță care, când ploua, devenea capcană pentru pantofi prin densitatea și adâncimea noroiului. Partea dinspre sud era locuită mai mult de ucrainieni, cealaltă de bulgari veniți de la Cișmeaua Văruită. școala era în câmp, fără măcar un țăruș de gard. Probleme. Directorul școlii de centru, Avram Popovici, ne-a întâmpinat cu ostilitate. Aceeași ostilitatea o strecura și în comportamentul primăriei, producția de rău fiind la el un fel special de a respira. Salariul crscuse cu încă o treime
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
farmacie școlară. Cu toate că pe noi, învățătorii dumneavoastră, ne așteaptă un examen foarte greu în luna mai, definitivarea, trebuie să mai obosim ceva pentru binele școlii, al copiilor dumneavoastră și ai noștri. Stă clădirea sprijinită de aer, fără un țăruș în jurul ei. Avem ceva bani strânși de la cele două baluri dar n-ajunge fiindcă am cheltuit cu tencuitul și zugrăvitul claselor. De unde bani? Ei bine, vin la dumneavoastră cu următoarea propunere: dacă vom avea rod bogat la orz, să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
întâmplă pe acolo. Tot 22 iulie 2002 - Călinești După trei ore de când au început să monteze corturile situația se prezintă astfel. După o ședință de o oră s-au montat două corturi militare după ce în prealabil s-au bătut doi țăruși de fier la o distanță de 40 de metri și s-a legat o sfoară de la unul la altul ca să marcheze axa după care să fie puse corturile. Între timp s-au perindat o sumedenie de personaje cu walkie talkie
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mute mașina. Aici strică peisajul. Și ceilalți: Costică Catargiu și Mitică Rusu, zis Polifem, trebuie să se supună. A fost înțelegerea făcută încă de la începutul taberei. Hai că-i frumos! Hopa! S-au împotmolit în vârf. Nu intră gaura în țăruș. Se face o nouă ședință și se dau indicații, sfaturi, presărate cu înjurături. Unuia îi cade șapca din cap. Coboară de pe scară. A obosit, săracul. Celălalt, tot obosit, șade în vârful celeilalte scări. Unul s-a agățat de o bară
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Celălalt, tot obosit, șade în vârful celeilalte scări. Unul s-a agățat de o bară orizontală și stă într-o poziție de relaxare binefăcătoare după atâta chin. Hai, că s-au apucat din nou să încerce a vârî gaura în țăruș. Doamne! Greu mai e. Cei de pe margini au amuțit concentrați, dar au obosit și ei de atâta concentrare și s-au depărtat. Au mai rămas să termine treaba cei doi cățărători. Unuia nu-i mai ajunge scara și contorsionându-se
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
s-au depărtat. Au mai rămas să termine treaba cei doi cățărători. Unuia nu-i mai ajunge scara și contorsionându-se se postează pe cortul al doilea unde e bine. Cred că i-a pierit cheful să înfingă gaura în țăruș. Și celuilalt care se uită pe sub cort la cât de frumos arată iarba cosită zilele trecute. Na! Că a nimerit gaura de sus. Fu greu! Acum a mutat scara. Dar nu-i de ajuns. Doamne! Se suie în palme unui
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cu mustață. Ce puteri miraculoase deține acesta de-l poate susține cu bocanc cu tot! Stop! Ședință! Se critică munca depusă până acum și se pare că trebuie revizuit ceva. Se aude un ciocan. Nu merge cu ciocanul. Aaa! E țărușul bătut strâmb. Așa, măi băieți! Scoateți-l din pământ și mutați-l mai încolo. Bravo! Păi voi voiați să îndreptați strâmbăciunea cu un ciocan de bătut cuie? Râd și ăia doi de se odihnesc pe margine. Unul a încălecat scaunul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
unor îndelungate evoluții fonetice datorită cărora putem identifica structura a r/l-ac asemănătoare cu alac, clacă, colac, crac, arc,, sau lacăt, lega, rug etc. Cf. rom. par, sl. kol „par, țeapă, arac”, lat. palo „arac”, germ. Pfahl „par, stâlp, țăruș, arac”; rom. pai, fr. pieu „par, țăruș” etc. Bute este o formă compusă: bu-te (pentru prima parte cf. lat. ab, ob, vgr. apo, sl. obo) și contrasă: cf. rom. boltă, lat. volutus cu fr. voûte, sl. svod. Față de rom
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
identifica structura a r/l-ac asemănătoare cu alac, clacă, colac, crac, arc,, sau lacăt, lega, rug etc. Cf. rom. par, sl. kol „par, țeapă, arac”, lat. palo „arac”, germ. Pfahl „par, stâlp, țăruș, arac”; rom. pai, fr. pieu „par, țăruș” etc. Bute este o formă compusă: bu-te (pentru prima parte cf. lat. ab, ob, vgr. apo, sl. obo) și contrasă: cf. rom. boltă, lat. volutus cu fr. voûte, sl. svod. Față de rom. bute, butuc, butaș, but etc. franceza are
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mare pentru a se folosi ca „arie” pentru treeratul orzului, al ovăzului și chiar al grâului sau al meiului. Fasolea se „bătea” pentru a scoate boabele din păstăile uscate, iar bobul se desghioca bob cu bob. Un gard, confecționat din țăruși de lemn de salcâm bătuți în pământ pe care se înpleteau crengi verzi de răchită mlădioase, despărțea curtea de grădina cea mare. În grădina mare erau plantați pomi fructiferi, mai ales pruni, vișini, cireși, peri și nuci, (foarte rar, foarte
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
achiziția sa îl deranja, îl plictisea, se zbătea și sgârâia cu ghiarele. Tata l-a adus acasă și pentru că lui îi era foame, a închis uliul în chiler, legat de un picior cu o sfoară, și sfoara legată de un țăruș, și s-a dus să mănânce. Până s-a săturat, a uitat de uliu și a ieșit afară la joacă. Seara când a venit bunica de la prășit a găsit cloștile nervoase la gura de intrare a puilor pentru mâncare, iar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și unguri, a intrat în Europa ca vampir. Tot răul spre bine: Dracula a devenit un brand și aduce bani celor care vor să trăiască senzații tari, să li se sugă sângele de la gât și să li se bată un țăruș în inimă. Ca să vedeți cât e de gingaș calicul, și fudul, le umblă unora prin cap că României i s-ar cuveni postul de comisar european pentru agricultură, ca să le arătăm noi cum se face agricultura. Vine toamna, dă frigul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de strălucirea lunii în apa cristalină. Malul pe care ne adăpostim este în pantă către râu, îngust și plin de pietre și începem să-l curățăm cu răbdare pentru a putea construi culcușul de peste noapte. Odată curățarea terminată, găsim patru țăruși în păduricea de lângă mal, îi înfigem cu greu în nisipul pietrificat și legăm plasticul care va forma acoperișul peste noapte. Terminăm operațiunile și ne așezăm pe plasticul modest, palpând cu partea dorsală pietricelele rămase care ne vor servi de saltea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
poate lega sau închide undeva ca să nu-l umplem de vânătăi. „Îl închide tata când vine, eu nu reușesc că-i prea puternic” îmi răspunde relaxat și intrăm în casă. Casa este foarte mare, construită din lemn și înălțată pe țăruși cam la un metru de nivelul solului, bănuiesc pentru a se proteja de inundație în caz de revărsare a râului. Parterul este o singură încăpere cu rolul de bucătărie, magazie și cameră de zi; la etaj este un hol cu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
din întâmplare, tocmai la ceasul când, în apropierea estuarului, pescarii, întorși cu prada lor, erau pe cale să pregătească borșul de pește, chiar acolo, pe plajă. Se așezau la masă, claie peste grămadă, sub un acoperiș de stuf sprijinit pe patru țăruși de salcâm, negeluiți, și mâncau cu linguri de lemn, dinaintea mării lipsite de suflu, orbitoare și depărtată ca un vis. Și atunci, veștile, cui îi mai păsa de vești? De altminteri, noutățile din lumea largă nu erau niciodată bune, dar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
1877-1878. Vasile Stativă, un fel de păstrător al conștiinței colective, spune că știe de la bunicul său, născut în 1837, că satul Slobozia „devine” (a fost întemeiat) de la unul Slobozan, Filipeni de la Filip și Valea Boțului de la Boț, care a bătut țăruși (STÂLPUL satului), au legat boii și au rămas în aceste locuri. De asemenea, ne transmite o știre mai greu de crezut: „șiganii purtau corn în frunte, pentru a fi cunoscuți, să nu fie primiți pe alte moșii”. Vasile Stavilă a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de prin luna septembrie, iar eu am fost ales mandatar în locul lui. S-a angajat inginerul Dumbravă din Iași ca să facă măsurătorile, cu plată 14 lei de hectar. S-au făcut 200 loturi egale prin parcelarea moșiei. S-a bătut țăruș cu numere pe ambele părți. Iar după Paști, când era câmpul tot arat și pădurea înfrunzită, semănăturile de primăvară erau mari. S-au tras sorții. Să fi văzut atunci cum se rugau prin boschetele conacului în genunchi, cu cărticica în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pregăti localul de școală și întreținerea, ceea ce s-a aprobat începânăd cu 1 septembrie 1877. Prima școală din Lunca a funcționat în casa locuitorului Neculai Curteanu (Frunză), acolo unde funcționase crâșma lui Solomon Feibesch (Faibeș). Mobilierul a fost improvizat: niște țăruși bătuți în pământ țineau scândurele care erau pe post de bănci, o masă în loc de catedră, două scânduri încleiate și vopsite cu negru țineau loc de tablă. Cu greu se putea găsi un local mai nepotrivit pentru școală; nu numai că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Lunca avem mărturia unui revizor școlar, care a inspectat școala și a încheiat un proces-verbal la 17 mai 1878: „Localul școală este în cea mai completă mizerie. Pereții sunt povârniți și dărâmați, băncile sunt stricate, având în loc de picioare niște țăruși bătuți în pământ, pe care stau scândurile...Ceea ce dă aspectul cel mai trist și degradant pentru un local de școală, este că acest local se află în mijlocul staniștei vitelor. Cât timp am stat la școală de am examinat elevii, un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1877-1878. Vasile Stativă, un fel de păstrător al conștiinței colective, spune că știe de la bunicul său, născut în 1837, că satul Slobozia „devine” (a fost întemeiat) de la unul Slobozan, Filipeni de la Filip și Valea Boțului de la Boț, care a bătut țăruși (STÂLPUL satului), au legat boii și au rămasă în aceste locuri. De asemenea, nu transmite o știre mai greu de crezut: „șiganii purtau corn în frunte, pentru a fi cunoscuți, să nu fie primiți pe alte moșii.” Vasile Stavilă a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poliției. Discutăm vrute și nevrute. Facem poze în fața Palatului Prezidențial, apoi găsim un fundal mai șic: marea, cocoțați pe pietroaiele zgrunțuroase de pe țărm. Departe, dinspre nord, se vede un feribot transportând pasageri din Finlanda. Pare neclintit, înfipt pe muchia orizontului, ca un țăruș pe o pășune albastră. După câteva minute, atât cât stătuserăm răsuciți cu spatele la apă, găsim vasul de trei ori mai aproape de noi și de trei ori mai mare, despicând temerar valurile cu prora ascuțită. Mirajul distanțelor marine. Seara, târziu, luăm masa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]