1,197 matches
-
nu-mi făcuse decât două găuri, suficient de mari să-mi treacă degetul. Mia îmi scutură rochia, iar Mița, tot trăgându-și nasul și ștergându-și ochii de fumul care îi intrase, se văicărea de mama focului. -Ce o să zică țața Susana, când se duce acasă? -Să nu-i spui, fa, că ai ars rochia de la țigare. Îi spui că am copt porumb și ți-a sărit jar în poală. Eram prea necăjită pentru rochie, sau mai bine spus pentru a
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
mi folosește ? Că nici bunicul, nici tata n-au știut, și ei tot ciobani au fost! Ce cați aici? Iar am pus aparatul meu în funcție. Îmi dădea cuvântul “cați-cațe”, adică femeninul de la cățele, formă prescurtată și la sens conotativ “Țață, damă care bârfește” Apoi a venit altă explicație “Formă prescurtată de la verbul a căuta”. Voiam “să mă dau mare”, știam mai multe , puteam destule, așa că: - Ce-ai dori pentru când vei fi mare? - Nițică minte, ca să ajung preș la cap
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
mă-nvelească cu frunze de îngerească în crivaturi de argint, plapome de mărgărint, vin la mine beatrice cu genuchii tăi cu price unde-și fac dracii arșice, cu coapsa caldă în pânză, tinerică ca o mânză, și ca o divină țață să mă strângi tare în brață, să zac pe genuchiul tău, blestemat de dumnezeu, candela țâțelor tale s-o aprind la născătoare și s-o sting la asfințit când e vreme de iubit amor, lăcomie, rut, dragoste de împrumut, să
BALADA VISĂTORULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357215_a_358544]
-
zgâriate și nu îndrăzneam să spun nimic. Cocoșii puși pe fugă de Fane se refugiaseră sub streașina grajdului și obosiți de atâta luptă, nu mai aveau forță nici să cotcodăcească și nici să-și legene crestele trufașe. -Ce faceți, bre, țață Susano, cu dulăii ăștia? a întrebat Fane obosit, după ce a scuipat în mai multe rânduri printre dinți tabacul pe care îl mesteca. Obosită, mamaie, s-a așezat și ea pe prispă lângă el și mi-a făcut semn să-mi
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
cocoși. Toată față îi era zgâriată, iar genunchii pantalonilor îi erau plini de țărână. -Uite-l, bre! i-a spus fericit, cu ochii la cană. -Taie-l! i-a spus mamaie mirată de atâta prostie în capul lui Fane. -Nu pot, bre, țață Susano! i-a răspuns mirat că mamaie nu pricepea că nu era o treabă ușoară. Dacă îi tai gâtul, păi cine îl ține, bre! -Treaba ta, i-a răspuns mamaie enervată că nu mai termina cu el și după privirea
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
imagini, acelui fenomen care dă suflet Literei. Alții îi spun Talent, Har, Muză... Fiecare merge pe intuița sa sau, de ce nu, pe experiența personală. Cuvintele zidăresc și distrug. Cuvintele sunt tandre, iubitoare, dar și rele de gură, bârfitoare ca niște țațe de mahala. Rugăciune sau blestem! Noi alegem ce scriem, dar numai Dumnezeu este cel care ne lasă mâna liberă să le trecem cu creionul pe hârtie. Totul este cu voia LUI.” O scânteie de vis în memoria universului. “Scrisul este
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
exemplarisimnește chestii, autohtone, în formă, și indigene, în conținut.Carevasăzică! România, intrând în Europa, mai bine dzis,în Huniunea evropeană, a devenit, tam-nisam, Euromânia.Logic și filologic,nu? Ce se există în România, se există,prin deducțiune ... IV. JANET NICĂ - ȚAȚA DIN TAURIDA, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 1327 din 19 august 2014. Consecventă în a-și arăta incompetența de recenzent al unor reviste, mai bune, sau mai puțin bune, ce apar, din dragoste de cultură, în toate colțurile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
TAURIDA, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 1327 din 19 august 2014. Consecventă în a-și arăta incompetența de recenzent al unor reviste, mai bune, sau mai puțin bune, ce apar, din dragoste de cultură, în toate colțurile țării, ȚAȚA IFIGENIA, de la „Luceafărul de dimineață” „curEnume” mondial și astral, pulsează incoerent, dar plusează cu noi dovezi care îi descalifică așazisa „pricepere” de condeier infailibil. Mai întâi, să observăm că duduca nu mai semnează cu numele de „Ifigenia”, ci, pur și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
că s-a convins și ea!) că este vorba despre: „Nimeni din Taurida”. Quod erat demonstrandum! Asta așa, ca să-mi cârpesc și eu, din orgoliu mioritic, umorul comunist, de care dau dovadă, cu pingele culte, de la strămoșii noștri latini! Așadar, ȚAȚA DIN TAURIDA nu poate dormi de „dorul” ... Citește mai mult Consecventă în a-și arăta incompetența de recenzent al unor reviste, mai bune, sau mai puțin bune, ce apar, din dragoste de cultură, în toate colțurile țării, ȚAȚA IFIGENIA, de la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
latini! Așadar, ȚAȚA DIN TAURIDA nu poate dormi de „dorul” ... Citește mai mult Consecventă în a-și arăta incompetența de recenzent al unor reviste, mai bune, sau mai puțin bune, ce apar, din dragoste de cultură, în toate colțurile țării, ȚAȚA IFIGENIA, de la „Luceafărul de dimineață” „curEnume” mondial și astral, pulsează incoerent, dar plusează cu noi dovezi care îi descalifică așazisa „pricepere” de condeier infailibil. Mai întâi, să observăm că duduca nu mai semnează cu numele de „Ifigenia”, ci, pur și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
că s-a convins și ea!) că este vorba despre: „Nimeni din Taurida”. Quod erat demonstrandum!Asta așa, ca să-mi cârpesc și eu, din orgoliu mioritic, umorul comunist, de care dau dovadă, cu pingele culte, de la strămoșii noștri latini! Așadar, ȚAȚA DIN TAURIDA nu poate dormi de „dorul” ... V. JANET NICĂ - DINTRE SLUTE DE CATARGE, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014. Ifigenia, celebra „personajă” a vechii antichități dedemult și actuala chiriașă a „curenumitului” „Luceafăr de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
tv și prin ziare ne ajută să ne creștem copilul, ei nu se întreabă dacă avem ce să-i oferim copilului, dacă avem ce să-i dăm de mâncare, ei doar dau din gură... Ce să mai spunem de „gura țațelor”, alea care hulesc: copil din flori, copil de fată mare... Există în România un om care s-a gândit la toate astea: Părintele Nicolae Tănase de la Valea Plopului. Un om care a luat asupra sa greșelile altora. Un om care
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
Ghiță Pâslă, Safta, nevasata gospodarului, tocmai povestea Frăsânei lui Pălălaie ce pacoste a trebuit să înfrunte biata Anica lu'Donose: - Frăsână, am sî-ți spun una care trebuie să rămână între noi. O știi pe Anica lu'Donose? - Cum să nu, țață Saftă? Că doar trăim în acelaș' sat... N-are cumva un băiet di vreo cinci anișori? - Așa-i, Frasână, chiar di ea vorghesc. Și anume dispri plodu' ei vreu să-ți zic ceva ... Da' cu jurământ că ce ți-oi
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
N-are cumva un băiet di vreo cinci anișori? - Așa-i, Frasână, chiar di ea vorghesc. Și anume dispri plodu' ei vreu să-ți zic ceva ... Da' cu jurământ că ce ți-oi grăi rămâne întri noi. - Cum zâci mata , țață Saftă ... Și, mă rog, ci vrei să-mi spui di plodu' Anicăi? Și Safta se uită în lungul uliței, mai întâi la deal, apoi la vale, după care rostește aproape de urechea Frasânei: - Că băietu' acela nu-i făcut cu bărbatu
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
-mi spui di plodu' Anicăi? Și Safta se uită în lungul uliței, mai întâi la deal, apoi la vale, după care rostește aproape de urechea Frasânei: - Că băietu' acela nu-i făcut cu bărbatu' ei. - Vai di mini!...Da cu cine, țață hăi, că Anica-i fimeie la locu' ei, cheie di biserică!... - Nici eu n-o știu altfel dicât o știi tu. Da' săraca o pățât o pacosti mare. Știu asta di la Aglaia lu' Țugulea. Și uite-așa Frăsina a aflat
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
de viață, din când în când, duminicile satului se sfârșeau la porțile fetelor care aveau trecere la băieții cu gânduri serioase. Dar printre însoțitorii codanelor se aflau și vicleni, în plasa cărora gâsculițele s-alegeau cu ponoasele cele hulite de țațele și babele satului. Așa pățise Maria lu' Rostogol și Ileana lu' Ivașcu, ai căror plozi erau numai buni de-acum să pască mieii pe coastele Chetrăriei ori s-aducă acasă gâștele de la bălțile Ghilahoiului. După spartul horelor, de un timp
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
grasă și gustoasă ce aburea în strachina de lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? O întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram pentru el cu vecina. - Foarte bine i-ai făcut. Eu am să merg să mă culc mai devreme, să pot termina mâine toată treaba la Spoială până pe la zece. Dai tu la orătănii și la animale
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
și iubită ca lumina ochilor, înconjurat de tot felul de cheflii, stolnici și vecini, ce roiau prin jurul camerei, dornici să vadă și să joace “Cămașa miresei”. Bineînțeles că noi am fost destul de hotărâți să nu le dăm această satisfacție de țațe guralive și ne-am culcat liniștiți în dormitorul nostru, îmbrățișându-ne și sărutându-ne ca doi porumbei ce se iubesc, înfrânându-ne poftele stârnite de sângele fierbinte ce dădea în clocot prin corpurile noastre. Amândoi eram dornici să mușcăm din
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350679_a_352008]
-
târg Pentru care cu mult sârg, Își sulemenea obrazul Nu-și făcea deloc iluzii Despre cum se-ntinde bârfa: Afla fufa, afla târfa Doar prin câteva aluzii Prima și singura care Vindea mahalalei zvonul Că-i ținea apoi isonul Dintre țațe, fiecare: Cin' se-nsoară, cine naște Fără nici un căpătâi Cine s-a spurcat întâi Că ea știe și cunoaște Cine-nnoadă și deznoadă Intrigile de duzină, Cine până la chenzină Face foamea stând la coadă Amorsa că nu se poate Un
TANTI FROSA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358925_a_360254]
-
din 23 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Iar sporovăie întruna Gaițele la trei, la patru Ca pe scenă la un teatru Până pică de somn, luna --------------------------------- Ascuțite ca un brici Și tăioase ca o spadă În mahalaua de calici, Două țațe iar se sfadă O altistă vag soprană Alta vine de la piață Și pe drum făcând ea pană, I s-a pus pe ochi o ceață: - Ai ajuns doar os și piele N-am cu cine sta de vorbă Foametea lasă
DISPUTA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358974_a_360303]
-
învățase câte ceva pe unde slujise, veni în dreptul lui Bușoi, i se uită în ochi, apoi îi ridică ușurel pălăria de pe frunte și-l întrebă. - Auzi mata, nene Bușoiu, la vârsta mătăluță, maior voiajor... trebuia să fii demult în pat lângă țața Măria. - Uite că nu vreau lângă țață-ta, îmi place să stau cu tine și să te ascult cum cânți. - Bine!... și o luă la fugă pe ușă, de i se auzeu tropăiturile pe treptele scării cum alerga, dar în
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
lui Bușoi, i se uită în ochi, apoi îi ridică ușurel pălăria de pe frunte și-l întrebă. - Auzi mata, nene Bușoiu, la vârsta mătăluță, maior voiajor... trebuia să fii demult în pat lângă țața Măria. - Uite că nu vreau lângă țață-ta, îmi place să stau cu tine și să te ascult cum cânți. - Bine!... și o luă la fugă pe ușă, de i se auzeu tropăiturile pe treptele scării cum alerga, dar în câteva minute își făcu apariția cu un
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
și cât poate să-ntindă coarda ... Și o arcuia ca lumea, fără să-i pese, după cum lesne se putea constata!... „Doamne, ferește și iartă și blagosovește-l pe cel păcătos, că încurcate sunt căile Tale, începură să murmure cu oarece evlavie țațele, una din ele fiind rudă prin alianță cu cel a cărui statuie o și vedea înfiptă în curtea bisericii, unde îndeobște au întâietate la „nemurire” cei cu merituase „contribuții de buzunar”, doar câțiva cu reale merite în reputația comunității, boieri
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
ochii holbați către Bușica și a-ntrebat-o cu sufletul la gură. - Scapă? - Să ne rugăm Domnului, iar mie să-mi dați Duminica un colac, și să vă aduceți aminte de mine că v-am scăpat dintr-o mare belea. - Îți dăm țață Bușica, moartă să te vezi mata, dar așa catarigă cum te ții... mare minune de nu ne-ngropi și pe noi, îi zise Didina. - Să-ți audă vorba Cel de sus, fetică dragă!... - O să triești măicuță, nu te văita dumneata
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
învățase câte ceva pe unde slujise, veni în dreptul lui Bușoi, i se uită în ochi, apoi îi ridică ușurel pălăria de pe frunte și-l întrebă. - Auzi mata, nene Bușoiu, la vârsta mătăluță, maior voiajor... trebuia să fii demult în pat lângă țața Măria. - Uite că nu vreau lângă țață-ta, îmi place să stau cu tine și să te ascult cum cânți. - Bine!... și o luă la fugă pe ușă, de i se auzeu tropăiturile pe treptele scării cum alerga, dar în
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]