472 matches
-
jidovii ot târgul Cernăuțului”, Într-un recensământ din 1774 al populației din Moldova (124, p. 106). Ca să anime o petrecere nocturnă, ținută la moșia din satul Mokroe, personajul dostoievskian Dmitri Karamazov tocmește un taraf de lăutari evrei, „care cântă la țambal și scripcă”. E drept că aceștia sunt angajați doar pentru că lăutarii țigani nu sunt disponibili (Frații Karamazov, 1879-1880). Un lăutar evreu, polono-lituanian, de Început de secol XIX este celebrul personaj Iancăl hangiul, din poemul Pan Tadeusz (1834) de Adam Mickiewicz
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că aceștia sunt angajați doar pentru că lăutarii țigani nu sunt disponibili (Frații Karamazov, 1879-1880). Un lăutar evreu, polono-lituanian, de Început de secol XIX este celebrul personaj Iancăl hangiul, din poemul Pan Tadeusz (1834) de Adam Mickiewicz. Și el cânta din țambal (acompaniat de „scripcar și cimpoier”), și el cântase la nunți creștine și evreiești, și el rătăcise prin lumea largă ca muzicant ambulant, Învățând să interpreteze muzică populară, mazurci poloneze și cântece galițiene : În muzică deasemeni, i-era vestit talentul ; Mult
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nunți creștine și evreiești, și el rătăcise prin lumea largă ca muzicant ambulant, Învățând să interpreteze muzică populară, mazurci poloneze și cântece galițiene : În muzică deasemeni, i-era vestit talentul ; Mult timp cutreierase cântând din instrumentul Poporului său, care-i țambalul, - și o lume Uimise cu-al său cântec și meșteșug din strune, Având și-ndemânare, și multă agerime ; Deși străin, polona vorbind-o foarte bine, Lui, arii populare plăcându-i mai ales, Din drumuri peste Niemen, o groază a cules
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a Palatului a fost interpretat Preludiul la unison, într-o tălmăcire excelentă, de către dirijorul de origine română Vlad Vizireanu. Regretăm observația și constatarea desprinsă din declarația dirijorului ceh, precum că a pornit studiul intensiv al muzicii în anii pregătitori, la Țambalul al cărui repertoriu este preponderent folclorul, din izvoarele căruia se trage și o mare parte a creației marelui nostru compozitor. Ulterior, cunoscutul dirijor și-a demonstrat măiestria de neegalat în interpretarea celorlalte opusuri ale unor compozitori diferiți, care păstrează fiecare
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
υ3, υ4, ..... etc. d) Surse sonore - corpuri elastice care aduse într-un anumit mod de excitare produc sunete ce se propagă în aer. Exemple de corpuri elastice: tuburi sonore (fluier, trișcă, flaut, xaxofon, trompetă, trombon etc.), corde (vioară, pian, chitară, țambal etc.), fire, bare, plăci metalice, tije din metal, lame elastice, coloane de aer, etc. Calitățile fizice ale sunetului: înălțimea, intensitatea și timbrul. tuburi sonore - a) cu ambele capete deschise sau b) cu un capăt închis și celălalt deschis. Coloana de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Bălălău. Motivul: acesta atenta la securitatea națională când, într-o strofă, își spunea "Bălălău de Scornicești". De cotele de muzică "națională" de la restaurante (pentru radio și televiziune putea fi invocat oricând exemplul din De Gaulle Country). De punerea batistei pe țambalul romancierilor care credeau că pot face bani și glorie scriind despre "obsedantul deceniu" (cum o făcuseră oportuniștii avizați în primii ani ai regimului "socialismului național"): editorii (aveam s-o aflu de la un prozator, îl voi numi Theobald von Schokaritsch, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
distincte. Una, cu desfășurare amplă, este cea inspirată de fapte eroice din istorie, expuse într-un stil retoric, cu multe hiperbole și repetiții. Ea este cântată de obicei de lăutari cu acompaniament de instrumente muzicale (cimpoi, fluier, vioară, cobză sau țambal). Pasajele cântate pe o melopee liberă, silabică, deschisă improvizației, alternează cu versuri recitate și cu interludii instrumentale. Sub această formă, specia este încă vie în Oltenia și Muntenia, iar în secolul al XIX-lea a fost atestată și în sudul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
178-189; Ștefănescu, Dialog, 186-195; Moraru, Textul, 93-97; Condurache, Portret, 190-194; Sorescu, Ușor cu pianul, 76-92; Marcea, Atitudini, 145-147; Rotaru, O ist., III, 355-381; Ștefănescu, Prim-plan, 309-315; Micu, Limbaje, 157-167; Mircea Mihăieș, Daciada și victimiada, O, 1990, 2; George Pruteanu, Țambalul și trombonul, CRC, 1990, 10-11; Cornel Ungureanu, Binefacerile cenzurii, O, 1990, 41; Bedros Horasangian, Tragedia unui poet, „22”, 1991, 4; Gheorghe Grigurcu, Un Pietro Aretino român, RL, 1993, 47; Alex. Ștefănescu, Poetul în fața unei săli goale, RL, 1994, 45-46; Negoițescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
189-196; Mircea Dinescu. Dichter und Bürgerrechtler. Neue Gedichte, Dokumente, Analysen, îngr. Ioan Constantinescu, Henning Krauss și Klaus P. Prem, Augsburg, 1992; Ștefan Borbély, Mircea Dinescu, F, 1993, 5; Negoițescu, Scriitori contemporani, 152-158; Ierunca, Semnul, 229-231; Mircea Mihăieș, Dublu concert pentru țambal și mitralieră, O, 1996, 9; Gheorghe Grigurcu, Avangarda funcțională, RL, 1996, 37; Alex. Ștefănescu, Lovituri de grație date cu grație, RL, 1996, 37; Pop, Pagini, 165-170; Dicț. analitic, I, 284-287, III, 81-83; Cornel Ungureanu, „Fluierături în biserică”, O, 1999, 5
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
schelet pe care, dacă-l intuiești, apăi n-ai decât să așezi cuminte cuvinte, un fel de anagrame să faci. Ca mai înainte. La unii se aude o muzică sfredelitoare, sofisticată, delirantă sau calmă. La alții, trompete isterice și vreun țambal iresponsabil, o tobă delirantă și un pian complexat. Dacă pe unii scriitori pe care-i citesc nu-i pot asocia cu un fond muzical, dacă nu-i pot încadra undeva, acei scriitori devin pentru mine insuportabili, dificil de citit. Nuli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
umbla încoace și-colo: copii înfofoliți, femei, bărbați, sănii ori căruțe brăilene care în timpul mersului, vara mai ales, scoteau niște sunete așa de plăcute încât îmi făcea impresia că aud un tuciuriu de mare clasă mânuind cu artă desăvârșită ciocănelele țambalului asemenea nemuritorului Toni Iordache. Iar sus, în căruță, vizitiul, cu hățurile în mâna stângă și biciul în mâna dreaptă, striga mai mult de formă pocnind lateral din "schimbătorul de viteză": Dii, talan,'tu-ți saramura mă-ti, dar'!... Am ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
hotărâre a dlui Băsescu. Firește, mârlănia spiciulețului și cinismul râsului prezidențial rămân profund băsesciene. Totuși, în acest caz, președintele l-a slujit pe consilier și nu invers; o inversare de roluri cam nepotrivită. Pe vremuri, exista știința punerii batistei pe țambal pentru a mai lua ceva din stridența cântării. Chiar e criză de șifon la Cotroceni? Dl Patapievici este unul din intelectualii proeminenți ai României. Intrarea sa pe poarta din față a unei instituții culturale ar trebui să fie o bucurie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Vistier de noapte și-l amintește pe fiul său, Puiu (Alexandru), În Belferi elevi. Despre „Trufașul meu prieten“, cum Îl gratulează, Ioachim Botez reține: „E o faptă slăvită să știi să mănânci o tuslama fierbinte, s-asculți o chiulaba la țambal și să rupi un corsaj de pe o femee așa cum dezghioci frunzele unui porumb de lapte, zice adesea Tătoi.“ Iată cine a fost profesorul lui Mircea Florian În ale vieții! Felix Aderca era convins că „ar fi stat bine Vieții Româ
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și al Coanei Tinca sunt în stăpânirea pinacotecii ieșene...Pe când cutreeram Buciumul, nu știam de existența unui tablou reprezentând hanul în zi de sărbătoare, pictat de Emanoil Bardasare, pe care privindu-l simți cum te învăluie zvon de cobză și țambal, peste care deslușești limpede glasul viorii și parcă îl vezi pe lăutarul din fruntea bandei cum își lasă obrazul oacheș pe trupul ei a mângâiere, iar arcușul o face să doinească, să vorbească cu glas de bucium sau de ciocârlie
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Securitatea chiar a reușit să-l ademenească cumva sau să-l șantajeze, cine mai știe, pe cel ce a ajuns la șefia Protopopiatului Vaslui. Știm numele dar ne abținem de la publicare din cauza legilor care ne silesc să punem batista pe țambal. q. Iarăși despre acțiunea „Siretul” De ce o fi dat Securitatea acest nume de cod operațiunii de filare și de ce nu i-o fi spus „Prutul”, „Bârladul” sau chiar „Pârâul Vasluieț”, nu știm dar, cu șase luni În urmă de la ultima
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din lemn care, cu ajutorul unei sforicele, putea clămpăni în ritmul dorit) era jucată de Costică Florea. Frații Lupu o făceau pe jidanii, Grigoruță a lui Cârciu pe-a modoranul iar Micul lui Ciobanu era Vasilache. Am tocmit trei țigani - vioară, țambal și acordeon - , care locuiau pe marginea drumului numit Dealul Crucii. A fost frumos. Dar a fost pentru prima dată și ultima oară când am participat la o astfel de manifestație. După aceea m-am cam rupt de Pungești. - Dar despre
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Barbu Lăutaru, ori bucovineanul Alexandru Bidirel (De-al nostru, mânca-ți-aș), mulți dintre acești reprezentanți fiind întreținuții societății care, în concepția autorului, mai mult decât corectă, ar trebui responsabilizați, să învețe că „posmagii nu-s moi”. În Batista pe țambal ne este amintit faptul că în Țiganiada, Ion Budai-Deleanu vorbește despre încercarea țiganilor de a-și crea propriul stat, tentativă la care U.E. a devenit foarte receptivă, și se zvonește deja și tot mai insistent în ultima vreme că în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
noroc, că în ultimul moment, cineva și-a adus aminte să lămurească lumea ce 91 înseamnă piața locală, piața țării întregi, privită de ei ca locală în raport cu UE. Așa că oaia rămâne oaie și brânza brânză. 15 februarie 2007 Batista pe țambal Motto: „Oameni politici, bunii noștri frați, Noi v-am cedat și ranguri și proporții.” (Adrian Păunescu, Manifest pentru sănătatea pământului) Se spune, nu știu cu câtă îndreptățire, însă nimic nu-i mai adevărat ca zvonul, că UE are un scenariu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
televiziune, cel național era cel mai indicat, să ia atitudine și să ne asigure că va lua poziție chiar în Parlamentul European. Binevoiți Dumneavoastră, toți care citiți aceste rânduri, că acum aproape un an, într-un articol intitulat „Batista pe țambal” (sâmbătă, 17 februarie, 2007, p. 3), atrăgeam atenția asupra aceleeași chestiuni, fără să fi crezut că este preocuparea constantă a unor cercuri străine. Poate cineva să fie sigur că acele cercuri străine nu sunt în legătură cu cercurile subversive din Țară ? Aș
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
luat de luncași de la răzeșii din Fruntești și de la clăcașii din Slobozia - Filipeni. Vălăretul pornea a doua zi de Paști și mergea pe la toate casele unde erau fete de măritat și flăcăi de însurat. Muzica era asigurată de o cobză, țambal și vioară - instrumentiștii erau țigani. Se aplicau penalizări celor care nu primeau cu „vălăretul”, în sensul că nu erau primiți la hora satului în duminica de după Paști, organizată pe imașul satului de către inițiatorii vălărețului. Un bun prilej de întâlnire, reunire
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Felul cum își protejează casa. Dacă sunt hărțuiți de către șefi. Dacă au apă caldă iarna. Vanitatea. Eul. Curiozitatea. - Ce contacte ai avut de-a lungul timpului cu cultura română? - Puține, puține. Spre regret. Singurele mele contacte cu civilizația românească sunt țambalul lui Ion Miu, vizita unei românce invitate de un prieten de-al meu, pictor, descrierile României de către Jason Goodwin în Drumuri scurte (Phebus), o prietenie de lungă durată cu proprietara unei galerii, originară din Banat, care s-a căsătorit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și roiesc în jurul banilor și al puterii. Oameni buni, salvați-vă sufletele, cît mai puteți! Probabil însă că nu o vor face, iar sistemul, încet-încet, îl va marginaliza pe cel care a "defectat". Unii încear că să pună batista pe țambal, alții construiesc felurite scenarii, în care nu cred nici ei. Ba că Turcescu joacă teatru, ba că e impostor, ba că e un măscărici și servește nu știu ce interese obscure în interesul nu știu cui și dorind să se răzbune pe nu știu cine, ba
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
arena privirilor Toreador inima îi întărâtă fluturând mantie sângele. Minutele sună, izbesc treptele trupului ca mărgelele — cu o variațiune în XVIII: „toreador anotimpul prinde în goană coamele furtunei”. În alte registre spectaculare e aproximată metaforic o stare sufletească asemănătoare: „Sună țambalele vântului și dansatoarea sângelui începe danțul cuțitelor”; sau: „Visul flux reflux al gândului / Atingere în zvonul balului de rochia dansatoarei / împletește o beteală din vânturile bolnave...” O scenă trubadurescă poate fi la fel de bine tiparul imaginativ în care apare turnat un
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara. ( D. B.) Cursuri Universitatea Populară de pe lângă Casa de Cultură a Municipiului Timișoara organizează cursuri de limbi străine (engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă), de interpretare a muzicii la instrumente populare (taragot, clarinet, saxofon, acordeon, țambal, vioară), cursuri de dans sportiv și de societate, cercuri de pregătire profesională în domeniile design vestimentar, informatică, contabilitate computerizată, tehnică fotografică. Înscrieri la C.C.M. (str. Miron Costin nr. 2, Sala Lira), informații la telefonul 0256-498 214. ( S. P.) Active vândute
Agenda2005-14-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283568_a_284897]
-
cu Diaspora, pentru a vedea dacă va merge, în acest fel indicând și Curții ce are de făcut. Mai grav este faptul că judecătorii Curții ori n-au știut de acest lucru, ori au știut și au pus batista pe țambal. Pe 21 august, Curtea este pusă în fața unei decizii istorice, aceea de validare sau invalidare a referendumului din 29 iulie pentru demiterea lui Traian Băsescu. Având la dispoziție documentele cerute, dar cunoscând și politizarea acestei instituții, este posibil ca o
Incredibil: Românii din Diaspora au votat pe liste suplimentare în 2009 () [Corola-journal/Journalistic/42889_a_44214]