1,021 matches
-
La vârsta când încolțesc sentimente Eram un sclav al dogmei singulare, Care domnea ca albul pe perete În astă țară, și... pe noi călare. Mergeam toți pe-același drum bătătorit, Nu puteam glumi, nici vorbă de bancuri! Vite ! Mugeam în țarcul bine păzit; Cuvântului liber nu-i găseam leacuri. Multe priviri am adunat în gânduri Rămase-n aparat cu diafilme, De când eram un copilaș cu... riduri Și condamnat (la activ) fără crime. Durerile s-au strâns în piramide Și-au izbucnit
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
mult Sclav dintotdeaunaLa vârsta când încolțesc sentimenteEram un sclav al dogmei singulare,Care domnea ca albul pe pereteîn astă țară, și... pe noi călare.Mergeam toți pe-același drum bătătorit,Nu puteam glumi, nici vorbă de bancuri!Vite ! Mugeam în țarcul bine păzit;Cuvântului liber nu-i găseam leacuri.Multe priviri am adunat în gânduriRămase-n aparat cu diafilme, De când eram un copilaș cu... riduriși condamnat (la activ) fără crime.Durerile s-au strâns în piramideși-au izbucnit prin inime de tineriîntr-un
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
cam fost urecheat dar Dănuț și-a căpătat păpica gol goluț iar înfășarea a fost înlocuită de un fel de maiou care-i lăsau mâinile și picioarele libere. Receptivă moldoveanca! Probabil avea mare încredere în mine. A sosit și timpul țarcului, pe covor, apoi pe iarbă unde era mai mare dragul să vezi mogâldeață mișunând în 4 labe. Țarcul avea un fel de abac cu mai multe bile pe o sârmă. Când Dănuț a început să fie preocupat de ele am
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
fel de maiou care-i lăsau mâinile și picioarele libere. Receptivă moldoveanca! Probabil avea mare încredere în mine. A sosit și timpul țarcului, pe covor, apoi pe iarbă unde era mai mare dragul să vezi mogâldeață mișunând în 4 labe. Țarcul avea un fel de abac cu mai multe bile pe o sârmă. Când Dănuț a început să fie preocupat de ele am găsit că este copt pentru numărătoare. La obișnuita ședință de după supt m-am jucat puțin cu degetul gros
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
timpul trecea cu zilnice interesante ședințe între mamă și prunc care, fără a se lungii în timp, erau din ce în ce mai bogate în conținut. Barza ne anunțase că în curând va aduce o surioara iar eu, grijuliu adusesem al doilea pătuț cu țarc din timp, ca Dănuț să se obișnuiască cu el. Tare mirat am fost când Dănuț, având puțin peste 2 ani, m-a întrebat direct „când vine barza?”. Nici nu bănuiam intensele pregătiri psihologice făcute de mămica. Dănuț era pur și
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
Mărășteanu se resemnă. Fluieră a pagubă și trase o înjurătură: --Asta e! Mama ei de viață! De ce să fie simplă, când poate fi încâlcită cu atâtea probleme? Ca să am eu ce rezolva. Și continuă să bată țărușii de hotar până-n țarcul târlei, încorsetându-l cu țăruși de ambele părți. Apoi, uni toți țărușii cu trei fire de sârmă ghimpată. Hotarul ghimpat părea că încorsetează târla intrusă pe „proprietatea” lui. -va urma- Referință Bibliografică: S.R.L. AMARU-7 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
urmărea concentrat, gata să intervină dacă împerecherea nu avea să se desfășoare în parametrii urmăriți de el. Studenții asistau cu un interes depășindu-l pe cel arătat de regulă în sălile de curs. Fuseseră avertizați să nu se apropie de țarc și respectaseră cerința directorului. - Clasă, nici o picătură de lichid seminal nu a fost risipită, se apropie de ei Man, după ce animalele fură lăsate să se întoarcă în grajd. Îl asaltară cu întrebările, chiar în momentul în care o mașină de
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
terenul și netezind pământul reavăn. Din lighene învechite, cu emailul sărit, dar păstrate prin cotloane, umplute cu arpagic și grăunți de usturoi, pa care le înfigeau în solul straturilor bine mărunțițe. Pe la porți, în zona de siguranță a zonei, în țarcuri făcute din plasă de sârmă, gâștele erau scoase din curți cu bobocii abia ieșiți din ouă. Erau ființe blânde și ascultătoare la găgănitul de avertizare a unui pericol iminent. Strânși tâlvură în jurul celei care i-a adus pe lume, încercau
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
după aceea perzându-și bărbatul, distinsul domn Nelu Răuță. Toiagul vârstei mai este sprijinit la vârsta-i octogenară de fiica d-sale Dana, aflată în nu știu care colț de țară românească, la rosturile familiei și profesiunii ei, în timp ce minunata noastră învățătoare scrutează țarcul închis al munților și orizonturilor, nădăjduind mereu la lumina lină a vieții veșnice în care a plecat să-și petreacă restul destinului cei mai dragi ei.. O mai vizitează cei doi nepoți din partea lui Puiu și o nepoțică din București
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
Solstițială din 21 decembrie 2012, când vom traversa Rubicondul și vom intra după 72 de ore de întuneric în Centura fotonică... Greu am reușit să traversez, travestită, tot Orientul acesta dezlănțuit acum de valul de revoluție solară, să intru în țarcul lor și să păcălesc toată gașca aceea de beduini rudimentari, de microbiologi și de neurochirurgi din Armata Alba și să sustrag bilețelul pe care mi l-a dat Dayan, special pentru D-voastră, doamnă! Uitați-vă aici, să vedeți ce
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
poartă. Casa sa, frumoasă și încăpătoare avea 4 camere în jurul unui hol cu acces de pe prispa de afară. Alăturat erau acareturi compuse dint-o bucătărie de vară, 2 șoproane sub care se vedeau 4 vaci de lapte, cotețe pentru porci și țarcul zburătoarelor. În curte, doi dulăi fioroși își făceau meseria lătrând de zor. Nea Tudor ieși pe prispă, chemă cățeii spre a-i domoli, apoi recunoscând primarul de la poartă veni spre el. - Cu ce treburi pe la mine Nene Grigore? - Uite, un
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
Ne arată spânzurătoarea de deasupra gardului, pe care, zicea el, fusese spânzurat în ajun un evreu ucrainean fugar. - Nu se face nici o deosebire în ce privește gradul de cultură. Toți vor munci. Evreul este evreu! Ați înțeles? Ne întoarse spatele și părăsi țarcul. După plecarea sa, Anișoara îmi atrase atenția asupra câtorva capete care se iviseră la ferestruicile grajdului. În acel moment o santinelă deschise poarta către grajd. O priveliște sinistră: în prag apărură umbre de ființe omenești, îmbrăcate în zdrențe. Camarazii noștri
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
praf se apropie, în timp ce un zgomot din ce în ce mai mare ne lovește auzul. Convoiul. Bărbați și femei, în grupuri separate, escortate de santinele, s-au oprit în fața gardului. Erau poate trei sute de oameni. După ce un subofițer, ieșind din corpul de gardă, dinafara țarcului, făcu numărătoarea, poarta fu deschisă. Urmă o învălmășeală nebună: bărbați, femei, tineri se îmbulzeau, vociferând, înghiontându-se, înjurând. Am putut să-i observăm cum se orânduiau în fața ferestrei de la bucătărie. Chipuri supte, zdrențe omenești, își luau supa cu lăcomie. Unii dintre
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
nouă gură de hrănit, dese ori foarte costisitoare. Venitul este întotdeauna suficient (nu insuficient cum susțin cârcotașii), oricât de mic ar fi. Dar implică dese ori la mici renunțări. Făcute treptat se instaurează noul regim. Apar în cuibușor pătucul cu țarc, trusa de scutece, roz sau albastre potrivit ecografiei făcute și multe altele care pregătesc fizic transformarea cuplului în părinți. Poate mama purtătoare de sarcină ar trebui să facă gimnastică. O gimnastică specială care întărește grupul de mușchi ce participă la
MENTALITĂŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347866_a_349195]
-
vocale. Cea mai grea lecție este vorbirea articulată. Ea va fi mult ușurată vorbind, povestind, cântând, recitând poezii în fața pruncului, astfel încât acesta să poată vedea gura vorbitorului. Și frățiorii ar trebui îndemnați să recite sau să cânte la pătuțul cu țarc al noului membru al societății. Pe un scaun sau măsuță amenajată ca scenă ca frățioara (ambigen) să-i poată vedea gurița. Copilul repetă tot ce fac cei din jurul lui. Nu se maimuțărește cum pretind uni. Din contră învață lucruri noi
MENTALITĂŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347866_a_349195]
-
de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
li se servește masa copiilor. La intrare ne-a așteptat, încremenit, un simpatic elefant cu cei doi pui ai lui, căci da, este vorba de un orfelinat pentru puii de elefanți. De trei ori pe zi aceștia sunt hrăniți în țarcuri speciale și ți se oferă posibilitatea ca în schimbul a 150 rupi să ții tu sticla plină cu lapte pentru unul din simpaticii elefănței. Dar dacă ai pierdut această ocazie și ții cu tot morțișul să faci asta, pentru o sumă
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A III A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347339_a_348668]
-
laudele... Vă trimit o căruță cu cele necesare, mălai pentru mămăligă, niște găini, rațe, gâște... BABA: Dar n-avem curte... BOIERUL: (cu blândețe) Pământul e al meu. Tăiați lemne din pădure și faceți-vă un coteț de păsări și un țarc că vă dau și o capră cu lapte pentru copilaș. Aveți grijă să crească sănătos și voinic, că dacă nu, dracul v-a luat! Bătrânul se târăște și-i pupă piciorul. MOȘUL: Boierule, prin domnia ta ne-a pus Dumnezeu mâna
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
erau ținute junincile. - O să fiu nevoită să fac ceva schimbări pe aici. Nu prea îmi place cum sunt îngrijite vițelele și nici spațiu de plimbare văd că nu au, așa că trebuie să vă solicit ca în fața grajdului să construiți un țarc în care junincile să se plimbe libere în timpul zilei, când starea vremii le permite. - Bine, voi vorbi cu domnul director de propunerea dumitale. Mi se pare corectă. Săndica își luă la revedere de la inginerul-șef, veselă că are un serviciu
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347416_a_348745]
-
Strofe > Timp > ELISABETA IOSIF ANOTIMP ÎN FLĂCĂRI Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 643 din 04 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Anotimp în flăcări Toamna pictează dealul, aprinzând focul anotimpului. Se prăvălește chihlimbariu peste arborii în flăcări Închiși în țarcul sfârșitului de septembrie Și se proptește în trei căpițe aurii, gata să ardă, Până-n căsuța prinsă-n otava verii, încă verde. Creuzetul Alchimistului cuprinde pădurea Rostogolită-n toamnă... până în noiembrie... Licărind, lumina curge pe fața peretelui-cremene, Pe coamă, pe arbori
ELISABETA IOSIF ANOTIMP ÎN FLĂCĂRI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346361_a_347690]
-
La voi, sunt ferme peste tot, supermecanizate. La noi, hotarul nu-i întreg, ducem oftând amarul, La voi, întinderi nesfârșite, de nu le vezi hotarul . . . La noi, Carpații minunați poartă-n tensiune arcul, La voi, săgețile pornesc, vă tot întindeți ,,țarcul” . La noi, păzim tot ce-i a nost” și vrem ce ne-au luat, La voi, războaie fără rost, pun vieți la măcinat. La noi, mai dăinuie puțin o rouă de credință, La voi, credințele-s ghiveci și totu-i
LA VOI ŞI...LA NOI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346357_a_347686]
-
protestul și sfidarea unei detenții nesolicitate. Când îți asumi o sarcină nedorită, o înfrunți cu mijloacele limitate pe care le ai la dispoziție, perseverând într-un continuu exercițiu de distanțare. Prețul energiei consumate, riscul unei inutilități, strigătul de evadare din țarc, pe care poate nimeni nu-l aude, toate aceste opțiuni sunt mai bune decât aceea de a te autoasista imobil, fără să te implici. Fiecare luptă cu armele sale. Unii pictează sau dansează, alții fac sport de performanță sau abuzează
TAINA SCRISULUI (39) – EXPLICAŢIA EXPLICĂRII de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346520_a_347849]
-
aveau și cu ce să se hrănească. Și bine înțeles că acești ”gospodari” distructivi ai României au găsit iute și soluția prin care nu mai au nevoie de păduri pe care le pot defrișa liniștiți iar pentru animale, au înființat țarcurile în perimetrul cărora hrănesc de regulă mistreți și cerbi iar prin sârma ghimpată împrejmuitoare circulă curent electric continuu pentru a le împiedica să scape. Și astfel, periodic, VIP-urile din Europa și America, marii iubitori de animale și îndrăgostiții de
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]