1,282 matches
-
și se numește întocmai Itești. Păstrarea satului se datorează celor care l-au apărat înainte, ridicarea lui de pe genunchi se datorează celor care au grijă de el azi! La Itești, au mai rămas ulițe scăpate de plugul tractoarelor, necontopite de țarini, au mai rămas case pitorești pitite, pe ici, pe colo, pe sub nuci și salcâmi, și încă nu s-au ivit prea multe monstruozități arhitecturale. La Itești se află mormintele străbunilor satului, iar printre tei și salcâmi picură întruna scânteile astrelor
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
câștigau pâinea din truda zilnică, uitându-se spre cer dacă plouă sau nu plouă și socotind mereu dacă ne va ajunge bruma de recoltă a celor trei pogoane și jumătate de pământ pe care le dețineau la deal și în țarină. Mama era o femeie nu prea înaltă și care nu putea sta o clipă locului. A dus tot greul gospodăriei, mai ales în a doua parte a vieții când tata a fost nevoit să se angajeze la oraș că nu
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
Un cântec la fereastră, de hulub, deschide cerul ca o floare; Și-n suflet izvorăște-un metru cub de verde crud și de culoare. Se-aud dureri de nașteri prin copaci; foșnesc prin ramuri ochi de muguri Și mișună prin țarină gândaci, în dorul brazdelor de pluguri. Ziua calcă-ncet pe trotuare și-i veselă, într-o părere; Luna se prelinge-n felinare și-apoi se joacă pe lăicere... În balcon vom bea iar cafeluța și-om flecări la o gargară
MOFT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342362_a_343691]
-
Hristos, cu cununa de spini pe cap. Era Vinerea de Paști a anului 33. Mahrama Veronicăi este al doua mărturie reală lăsată de Iisus Hristos, viu fiind. ,,Și pe când îl duceau, prinzând pe un oarecare Simion Cirineul, care venea din țarină, i-a pus crucea ca s-o ducă în urma lui Iisus , si după El venea mulțime de popor și de femei, care se băteau în piept și plângeau ’’ (Lc. 23, 26-27). Cămașa lui Hristos, pe care a purtat-o în timpul
MĂRTURII ÎN TIMP, DESPRE PREZENŢA MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS PE PĂMÂNT de CARMEN MARIN în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341675_a_343004]
-
i se poate face o statuie, sau o judecată îngust critică, deși numai aici, la noi, în înțelesurile și subînțelesurile noastre, el este cu adevărat.” (Constantin Noica, op. cit., p. 115) „Noi suntem undeva, în iarba moale, În spicul copt, în țarina fierbinte, În munții cu mândrele poieni la poale, Noi n-am murit de tot, luați aminte! Noi stăm și astăzi strajă-ndelungată, Sus, sus la ale veșniciei porți, S-aducem iarăși jertfă neîntinată, Luați aminte, noi nu suntem morți! (Maica
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
mă muște, gata să mă simtă prăpădit, Gata să mă mestece, gata să mă digere... Cu Nun cel veșnic mă îmbrățișez Și cu măști mă învelesc grăbit Să nu fiu înghițit de apele ticăloase - Omăt scutier ce se așterne peste țarina ... Citește mai mult MăștiCălătoresc pe Nil în jos...Iola-mi plutește melancolic spre a lacului Victorie.Cu piramidele și sfinxul sunt frate,Oglindă veche a cunoașterii divineCare stă să iasă din mănunchiul sinaptic.Soarele se lasă peste mineși mă inundă
ALEXANDRU ENACHE [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]
-
Gata să mă muște, gata să mă simtă prăpădit,Gata să mă mestece, gata să mă digere...Cu Nun cel veșnic mă îmbrățișezși cu măști mă învelesc grăbitSă nu fiu înghițit de apele ticăloase -Omăt scutier ce se așterne peste țarina... V. TEZELE LUI ALEX AMARFEI, de Alexandru Enache , publicat în Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016. 1. opriți poluarea cu greenpeace și ecomarxism. 2. Bogdan Diaconu nu apară pădurile patriei, ci teancurile de bani din buzunarul propriu. 3. Dacismul
ALEXANDRU ENACHE [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]
-
mă muște, gata să mă simtă prăpădit, Gata să mă mestece, gata să mă digere... Cu Nun cel veșnic mă îmbrățișez Și cu măști mă învelesc grăbit Să nu fiu înghițit de apele ticăloase - Omăt scutier ce se așterne peste țarină În pragul înghețului macabru. Neuronul argilos nu-mi mai poate șopti curat... Zac într-un calvar pământesc, Lătrături de suferință și dezastru Ale moleculelor lut, Unde Geb privește înmărmurit: „Ah, copiii mei, tot lui Seth vă dați viața?” Fereastra sufletului
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
te macină Și te biciuiește-n zarea nevinovată... Să fii martirul tăcut Și să zaci în penitența sacră. Muncitor să fii ca furnica tăcută ce doboară orice greu, Drept să fii în sinapsul tăcerii și-al cunoașterii- Solomon fii-n țarina ta Și smerit precum biblicul David. Ia exemplul cel verde al muntelui tăcut Și nu te avânta a vorbi-n deșert; Fii credincios precum câinele mut Și sacrifică-te semenilor tăi, Ca împreună să vă duceți de mână-n eden
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
nevrednic și faci precum vrei... Ruga-te-voi cu disperare, ajută-mă să mă înseninez Și să mă asemăn Tie; Înfige-mă în piroane de înțelept Și cu a spinilor coroană mă întărește Să pot fi oaia cea blândă a țarinei decadente Și să-mi pot găsi liniștea în oceanul tumultos. Iubirea Domnului De la naștere și până la moarte, Oamenii au năzuințe deșarte De parcă ar fi stăpâni peste lume, Iar sufletele rămân cu traume, Fără să mai audă vocea iubirii Domnului, Ca
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
trecea / Două-trei zile și venea Dănilă ca să-l împrumute, / Îndrugând vrute și nevrute: Ba că voiește să se ducă / Pân’ la pădure să-și aducă Lemne; ba că vrea bunăoară / Să-și ia făina de la moară; Ba să-și aducă fânu-aflat / În țarină pus la uscat; Ba să-și aducă câte toate. / Când a simțit că nu mai poate De cât este de cicălit / De soața lui necontenit, Pe al său frate l-a chemat / Și i-a zis foarte supărat: „Mai frate
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
în câmpii verzi, munți mari și mici, Infinite dealuri sau mări necurmate ale suspinului... Reale bocitoare ale Cadenței monarhice, Care nu pot uita vremea cea vitregă ce pândea și pândește mereu. Pașii noștri umblă după salvarea miraculoasă care să aline țarina - Un mântuitor econimist ce vine dinspre Apus sau Răsărit Și ne aduce pecetea mult așteptată a păcii, prosperității, libertății... Fără a mai duce-n cuget povara grijilor zilnice, Așa cum a fost cândva... Dar să nu ne încredem prea mult în
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
pragul ușii stau încremenit, De-un fior enigmatic, Ce-mi bate-n piept Și mă preface-n piatră. O umbră gingașă se deslușește-n colțul camerei Și zgomotul lirei lui Orfeu, Se aude lin și clar, Iar mișcările seducătoare ale țarinei carnare Și ochii negri provocatori, Mă fac să-i cad la picioare Și inima să mi-o străpungă-n săgeata lui Eros. Mrejele necruțătoare ale lui Hathor, Mă aruncă-n patul profan al slăbiciunii Și cupa vieții mi-o aruncă
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
printre suspine la glia lui să zboare. Te rog pe Tine, Doamne, ridică a mea povară Să pot lupta cu haite ce-atacă mișelește, Dă-mi fulgere o mie să-mi apăr sfânta țară, Căci se aude-n ceruri cum țarina jelește. Iar pruncii noștri cresc printre dureri și spini Citește mai mult O, Doamne Sfânt, îmi este tot mai greuSă pribegesc prin țări cu drumuri neștiute,Nu mai doresc să fiu un biet român plebeu,Lovit peste dorințe ce-au
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
ardăVisând printre suspine la glia lui să zboare.Te rog pe Tine, Doamne, ridică a mea povarăSă pot lupta cu haite ce-atacă mișelește,Dă-mi fulgere o mie să-mi apăr sfânta țară,Căci se aude-n ceruri cum țarina jelește.Iar pruncii noștri cresc printre dureri și spini... XVII. MĂ ÎNTORC LA CHIPUL TĂU, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2194 din 02 ianuarie 2017. Îngenunchez umilă-n a Ta față Cu sufletul flămând și-mpovărat, Aștept smerită un
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
odată cu înăsprirea vremii de toamnă. Pe ogoarele de pe lângă sate se vedeau femei ieșite la recoltatul cartofilor, iar după amiaza le sporeau ajutoarele, căci veneau copiii de la școală să muncească și ei. Erau și unii copii care se jucau, zburdalnici, pe țarine, veghind vitele să n-o ia razna peste gardurile vecine. Auzeam tălăngile animalelor care îmi creau o stare de îmi venea să adorm pe muchia dealului, de acolo de unde priveam în vale neclintit, în fiecare zi. Mă așezam în câte
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
moș Bursuc când simțeam că-i stric liniștea, dar nici eu nu puteam sta așa, ca un pustnic!... Într-o zi a țipat la mine un țăran din vale să dau "măgăoaia" mai încet, că s-au speriat vitele din țarină, aleargă și își pierd laptele. Dar cine se putea înțelege cu mine? Puțin îmi păsa! După un timp însă, probabil că se învățaseră și vitele cu arma decibelică de pe culmea dealului, căci nu-mi mai zicea nimeni nimic. Cu acest
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
zgomotele numeroase din jurul casei: căldări trântite, scârțâitul fântânii, cotcodăcitul găinilor, behăitul mieilor și, mai ales, discuțiile acelea contradictorii dintre nea Macovei și nevastă-sa... căci trebuiau să dea mâncare la animale, trebuia reparată căruța, trebuia pregătit calul să meargă în țarină după otavă și o groază de alte treburi. Și fata fusese trezită, îi auzeam glăsciorul prin curte, cam îndărătnic când era pusă să facă treabă. Pierindu-mi somnul dulce de dimineață, mă uitam pe geam afară și pe pereții camerei
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
peste nevasta ce-a rodit !" Isaac Sirul ne-a-nvățat, printre multe nevoințe : "Să luați aminte să-nvățați, cel mai mult, din suferințe..." Sfântul Antim Ivireanul, din Râmnic și București " "Viața Veșnică s-o ceri, după ce te Mântuiești !" "Pocăința-i Țarina, cu Roadă Milostenia !" Ne-a lăsat Sfântul Efrem, de la Amvon din Siria. "Omul, mereu să se ridice !(Avva Sisoe-a povestit) Pentru c-ajunge dincolo, aidoma cum a fost găsit..." Dreptul Credincios Gafencu ("Sfântul închisorilor") : "Viața Veșnică transcede, Iadul antichriștilor !" În
GÂNDIND LA VIAȚA VEȘNICĂ PRIN SCRIEREA PĂRINTELUI-SCRIITOR DUMITRU POPA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381830_a_383159]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ÎN ARMURA VEȘNICIEI Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1735 din 01 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului În armura veșniciei Voievozii duc Lumina Au crezut în România, asta cred că le-a fost vina! Țarina era în rod și copii toți acasă, Sărbătoarea înflorea parcă-n strachină la masă! Cu opinca de tăran era mângâiat pământul, Altă greutate avea pentru Oameni Sfânt -Cuvântul! Mamele-și doreau copii și-i creșteau cum se cuvine, Într-o
ÎN ARMURA VEȘNICIEI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381847_a_383176]
-
Cuvânt, de împlinirea prin Logos, nu întâmplător fiind situată această cuvântare ca punct central al prezentului volum al Părintelui Preot Matei Popovici (Cuvântarea la Duminica a XXI-a după Rusalii - Parabola semănătorului), lecția oferită de bogatul care i-a rodit țarina, fiind cea de-a patra parte, dar descoperită ca și o predică (Predică la Duminica a XXVI-a după Rusalii - Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina), modelul fiului risipitor (Cuvântare la Duminica a XXXIV-a după Rusalii - Pilda Fiului
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
-a după Rusalii - Parabola semănătorului), lecția oferită de bogatul care i-a rodit țarina, fiind cea de-a patra parte, dar descoperită ca și o predică (Predică la Duminica a XXVI-a după Rusalii - Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina), modelul fiului risipitor (Cuvântare la Duminica a XXXIV-a după Rusalii - Pilda Fiului risipitor), care prezintă, în mod metaforic, o reasumare a modernității din perspectiva paralelei ev biblic - ev contemporan. Deși apar în tratarea subiectului acestui volum termeni care aparțin
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
alții. Dar și cei bolnavi se vindecau cu rugăciunile fericitului Nectarie, căci se învrednicise de darul facerii de minuni. Într-o vară, fiind mare secetă în insula Eghina, cu rugăciunile Sfântului Nectarie, a venit ploaie din belșug și au rodit țarinile, încât toți s-au îndestulat de hrană. De aceea, toți - mireni și călugări, săraci și bogați - cinsteau pe Sfântul Nectarie, ca pe un păstor și vas ales al Duhului Sfânt și urmau întru toate cuvântul lui. Astfel, el era totul
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
șuierând. Lăsat-am vorbă ierbii ca, de-am să plec devreme, Păscută firea-mi crudă de dorul de mormânt, Să-mi salte fericită în trainice ciulendre, Să bată fără milă cu verdele-n pământ, Pân-or sări grei bulgări din țarina tăcută, Ce bătătură largă imi puse lângă trup, Să fluiere din frunze-i tulpina de leurdă Și de-o putea-n zori cucul, mă spurce iar cântând... Lăsat-am vorbă...ție, ce te-am iubit tăcută, Ascunși de moartea lumii
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379349_a_380678]
-
Ceea ce în limbaj matematic se traduce astfel: Poporenii formează mulțimea norodului, inclusă în mulțimea mai largă a cetățenilor unei țări. Două argumente în acest sens: 1) Poporenii constituie produsul firesc și vrednic de aleasă cinstire al multimilenarului flux evolutiv țărână→țarină→țăran→țară. De altminteri, până în zilele noastre profund înstrăinate de tradiții, pentru sat și comună se întrebuințează termenul „țară” („Mă duc la țară” sau „Am fost la țară”, zice cu satisfacție orășeanul încă nepervertit de snobism și urbanism), motiv pentru
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]