581 matches
-
slabe (organul lui Sachs). Odată ce prada este găsită anghila electrică utilizează un curent electric mult mai puternic pentru a o paraliza, generat de organul principal și organul lui Hunters. Șocul electric în sine nu ucide prada, doar o paralizează. Deoarece țiparul electric nu are dinți maxilari, este dificil pentru el să mănânce un pește care se zbate. Cu toate acestea, în moment ce prada este imobilizată de șocul electric, țiparul electric deschide gura pentru a crea o aspirație, care îi permite
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
Șocul electric în sine nu ucide prada, doar o paralizează. Deoarece țiparul electric nu are dinți maxilari, este dificil pentru el să mănânce un pește care se zbate. Cu toate acestea, în moment ce prada este imobilizată de șocul electric, țiparul electric deschide gura pentru a crea o aspirație, care îi permite să mănânce prada cu ușurință. Țiparul electric nu se reproduce în acvariu. În natură reproducerea are loc în timpul sezonului uscat. Icrele sunt depuse într-un cuib bine ascuns făcut
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
este dificil pentru el să mănânce un pește care se zbate. Cu toate acestea, în moment ce prada este imobilizată de șocul electric, țiparul electric deschide gura pentru a crea o aspirație, care îi permite să mănânce prada cu ușurință. Țiparul electric nu se reproduce în acvariu. În natură reproducerea are loc în timpul sezonului uscat. Icrele sunt depuse într-un cuib bine ascuns făcut din salivă, construit de mascul. În medie sunt depuse simultan 1200 de icre. Femela depune icrele fracționat
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
1200 de icre. Femela depune icrele fracționat, în mai multe reprize și poate depune până la 17000 icre în timpul unui sezon. Alevinii eclozează (ies din icre) după 7 zile. Masculul apără cuibul și alevinii până când ei ajung la aproximativ 10 cm. Țiparul electric figurează ca specie neamenințată (LC) pe listă roșie a IUCN. Este comun în arealul lui, dar în densități mici. Țiparul electric are o importanța economică redusă. El este consumat uneori de către localnicii din bazinul Amazonului, totuși el este evitat
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
eclozează (ies din icre) după 7 zile. Masculul apără cuibul și alevinii până când ei ajung la aproximativ 10 cm. Țiparul electric figurează ca specie neamenințată (LC) pe listă roșie a IUCN. Este comun în arealul lui, dar în densități mici. Țiparul electric are o importanța economică redusă. El este consumat uneori de către localnicii din bazinul Amazonului, totuși el este evitat din cauza șocurilor electrice care pot fi emise până la opt ore după moartea lui. Deși nu are nici o importanța economică, țiparul electric
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
mici. Țiparul electric are o importanța economică redusă. El este consumat uneori de către localnicii din bazinul Amazonului, totuși el este evitat din cauza șocurilor electrice care pot fi emise până la opt ore după moartea lui. Deși nu are nici o importanța economică, țiparul electric a fost pentru mai mulți ani o sursă constantă în studiile experimentale ale fenomenelor bioelectrice. Din peștii electrici, "Electrophorus electricus" este specia cea mai bine documentată. Exemplarele mici sunt prinse și comercializate ca pești pentru acvariilor publice. Țiparul electric
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
economică, țiparul electric a fost pentru mai mulți ani o sursă constantă în studiile experimentale ale fenomenelor bioelectrice. Din peștii electrici, "Electrophorus electricus" este specia cea mai bine documentată. Exemplarele mici sunt prinse și comercializate ca pești pentru acvariilor publice. Țiparul electric poate fi foarte periculos pentru om, din cauza potențialului lui electric puternic. El poate să producă o tensiune suficientă pentru a răni grav omul și alte animale. Se citează cazuri când descărcarea electrică dată de țiparul electric trântește la pământ
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
pești pentru acvariilor publice. Țiparul electric poate fi foarte periculos pentru om, din cauza potențialului lui electric puternic. El poate să producă o tensiune suficientă pentru a răni grav omul și alte animale. Se citează cazuri când descărcarea electrică dată de țiparul electric trântește la pământ și un cal. Este nevoie de un acvariu de 1000 de litri și de o plantație robustă. Țiparul electric este un animal nocturn și prin urmare acvariul nu ar trebui să fie prea luminat. Solul va
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
tensiune suficientă pentru a răni grav omul și alte animale. Se citează cazuri când descărcarea electrică dată de țiparul electric trântește la pământ și un cal. Este nevoie de un acvariu de 1000 de litri și de o plantație robustă. Țiparul electric este un animal nocturn și prin urmare acvariul nu ar trebui să fie prea luminat. Solul va fi compus din nisip grosier. Ar trebui să fie aranjat un decor din rădăcini, pietre care vor servi ca ascunzișuri. Țiparul electric
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
robustă. Țiparul electric este un animal nocturn și prin urmare acvariul nu ar trebui să fie prea luminat. Solul va fi compus din nisip grosier. Ar trebui să fie aranjat un decor din rădăcini, pietre care vor servi ca ascunzișuri. Țiparul electric nu se reproduce în acvariu. Pot trăi în acvarii mai mult de 20 de ani.
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, țistarul, iar dintre păsări - vrabia, ciocârlia, graurul, pițigoiul, cucul, cioara, potârnichea, prepelița, porumbelul de câmp, ciocănitoarea. Speciile de pești cele mai răspândite, din lacuri și iazuri, sunt crapul, carasul, șalăul, plătica, baboiul, țiparul . În 2011 alegerile locale pentru funcția de primar s-au desfășurat în 2 tururi. Rezultatele primului tur sunt: Chisaru Viorica (PLDM) - 31,09%, Buceațchi Victor (PD) - 30,85%, Ursachi Sergiu (PCRM) - 21,27 % și Moraru Iurie (PL) - 16,79%. Turul
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
sau broască râioasă verde ("Bufo viridis"); Pești cu specii de: zglăvoacă ("Cottus gobio"), țigănuș ("Umbra krameri"), avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fâsă mare ("Cobitis elongata"), fusar ("Zingel zingel") sau țipar ("Misgurnus fossilis"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
salamandra salamandra"), broasca-țestoasă europeană de baltă ("Emys orbicularis"); Pești: mreană vânătă (" Barbus meridionalis petenyi"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri kessleri"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), avat ("Aspius aspius"), fusar ("Zingel streber"), sabiță ("Pelecus cultratus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), țipar ("Misgurnus fossilis"). Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbusti, ierburi și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992; astfel: gorun ("Quercus
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
cum sunt, de pildă, Maypure și rivalii lor Ature (unele cuvinte din limba celui din urmă trib au fost învățate de Humboldt prin intermediul unui papagal). În jurul datei de 19 martie 1800, von Humboldt și Bonpland au descoperit și capturat câțiva țipari electrici. În timpul acestor investigații, amândoi au avut parte de șocuri electrice periculoase. Două luni mai târziu, căutând miticul El Dorado, ei au explorat teritoriul tribului Maypure și al recent dispărutului trib Ature.
Ploaia de stele (roman) () [Corola-website/Science/327448_a_328777]
-
au ocazia să zărească pentru scurt timp câteva specii extraterestre. Două dintre specii sunt sferice, cu tentacule lungi și subțiri ca firul de borangic, ele diferențiindu-se prin culoare: una este roz, cealaltă aurie. O altă specie are forma unui țipar mare dotat cu pelerină și trăiește în mediu acvatic. Una dintre extremități este roșu aprins, iar cealaltă cenușie, ambele prezentând încrețituri și protuberanțe. Ea este singura dintre cele trei specii inteligente din habitatul natural care călătorește prin spațiu. Specia posedă
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
Britanică, din Cambrianul mijlociu. Șaisprezece specimene de "" sunt cunoscute, și se estimează că reprezentau 0,03% din populație.. Seamănă cu un Amphioxus (care este un animal extant, adică un animal care încă n-a dispărut) și înota, probabil, ca un țipar. "Pikaia gracilens" a fost găsită de Charles Walcott și descrisă de el în 1911. A fost numită după Vârful Pika, un munte din provincia Alberta din Canada. Bazându-se pe segmentația regulată a corpului, l-a clasificat, în mod eronat
Pikaia gracilens () [Corola-website/Science/333042_a_334371]
-
au tras concluzia că multe din caracteristicile descoperite de ei nu ajută la clasificarea "Pikaiei" ca o cordată bazală. Când trăia, Pikaia era un animal comprimat, similar cu o frunză de salcie. Înota prin unduirea corpului, la fel ca un țipar. Spre deosebire de țipari, este probabil că "Pikaia gracilens" era un înotător încet. Avea o pereche de tentacule mari pe cap și o serie de prelungiri, care erau, probabil, branhii. În aceste însușiri, diferă de cefalocordatele actuale. Acest animal arată caracterele incipiente
Pikaia gracilens () [Corola-website/Science/333042_a_334371]
-
concluzia că multe din caracteristicile descoperite de ei nu ajută la clasificarea "Pikaiei" ca o cordată bazală. Când trăia, Pikaia era un animal comprimat, similar cu o frunză de salcie. Înota prin unduirea corpului, la fel ca un țipar. Spre deosebire de țipari, este probabil că "Pikaia gracilens" era un înotător încet. Avea o pereche de tentacule mari pe cap și o serie de prelungiri, care erau, probabil, branhii. În aceste însușiri, diferă de cefalocordatele actuale. Acest animal arată caracterele incipiente ale vertebratelor
Pikaia gracilens () [Corola-website/Science/333042_a_334371]
-
pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"); Pești cu specii de: boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri"), porcușor de șes ("Gobio albipinnatus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), fusar ("Zingel streber, Zingel zingel"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), avat ("Aspius aspius"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), caras ("Carassius gibelio"), crap ("Cyprinus carpio carpio"), știucă ("Esox lucius"); Nevertebrate (gândaci, scoici, melci, libelule, fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
colorado ( care provoacă pagube culturilor de cartofi), cărăbușul de mai, rădașca, cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. În râurile comunei se pot găsi specii de pești precum crapul, carasul, linul, bibanul, știuca, somnul, țiparul și altele. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, prepelița, cioara de semănături, vrabia, potârnichea, guguștiucul, fazanul și rar rața și gâsca sălbatică. Dintre mamifere putem aminti ariciul
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
era un "vicus", supus, ca și Verona, tribului Poblilia, pe Via Gallica. Plinius cel Bătrân a descris pescuitul practicat în apele lacului la izvorul râului Mincio: Se pare că stema comunei a apărut chiar din aceste condiții naturale favorabile, doi țipari argintii și o stea aurie. Conform tradiției, papa Leon I l-a oprit pe Attila, fără arme, pe vadul râului Mincio în 491 după o campanie de cuceriri și distrugeri în care Aquileia a fost dărâmată. În perioada secolelor al
Peschiera del Garda () [Corola-website/Science/323334_a_324663]
-
alte naționalități. În primii ani ai secolului XX a avut loc colonizarea cu maghiari. În această perioadă, rocesul de maghiarizare a fost accelerat în tot Banatul. Colonizarea maghiarilor la Babșa, alături de alte sate din zonă, precum Bodo, Balinț, Târgoviște, Iosifalău, Țipari, Stanciova, Dumbrăvița, Fibiș, Dumbrava și Făget, au avut ca scop spargerea blocului compact al satelor românești din patrulaterul Timișoara - Lugoj - Făget - Lipova. Colonia a fost planificată în minime detalii și stabilită pe un teritoriu împădurit la 200 m de sat
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
myotis"); o reptilă și doi amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina") și tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"); și cinci specii de pești: țigănuș ("Umbra krameri"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), petroc ("Gobio kessleri"), țipar ("Misgurnus fossilis") și boarța ("Rhodeus sericeus amarus"). Parcul adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor păsări protejate enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
la schimbările câmpurilor electrice, capacitatea fiind cunoscută sub numele de , în timp ce alții, numiți , sunt în măsură să genereze tensiune electrică ei înșiși pentru a o folosi ca armă de vânătoare sau defensivă. Ordinul , dintre care cel mai cunoscut exemplu este țiparul electric, își detectează sau paralizează prada prin tensiuni înalte generate de celule musculare modificate numite electrocite. Toate animalele transmit informații de-a lungul membranelor celulare prin impulsuri de tensiune numite potențiale de acțiune, ale cărui funcții includ comunicarea prin sistemul
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
și critici literări, precum și personalități din lumea clerului: PS Vincențiu Grifoni, pr. prof. dr. Alexandru Stănciunescu-Bârda, Ion Marin Almajăn, Ioan Miclău, Al Florin Țene, Viorel Român, Dan Brudașcu, Gheorghe Șeitan, Cezarină Adamescu și alții. Soția, Mariana Brăescu Silveștri va mai țipari astfel de opinii în colecția "Pro memoria". Editură folosită fiind "Editură Carpathia" înființată de Artur Silveștri. Opinii mai puțin flatante despre Artur Silveștri le au criticul literar Dan Culcer și Florin Iaru. Artur Silveștri a decedat în zorii zilei de
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]